Cum să scăpăm de ambuteiaje și parcări pe trotuare? Propunerile mele de politici publice

Săptămâna trecută am prezentat cercetarea de politici publice realizată în cadrul proiectului ”Audieri publice pentru Chișinău 2.0”, implementat de IPRE. Întreaga prezentare și discuțiile care au urmat pot fi văzute aici iar tot documentul poate fi citit aici.

O să redau pe scurt în această postare esența cercetării și soluțiile propuse:

Această cercetare răspunde la întrebarea ”Cum să scăpăm de ambuteiaje și parcări pe trotuare?” pentru că aceste două probleme sunt cele mai vizibile și cele mai dureroase pentru chișinăuieni. Indiferent de modul de deplasare ales (pe jos, cu transportul public, cu bicilete sau cu automobilul) oamenii care locuiesc și vizitează orașul suferă cînd e vorba de circulația în oraș. 

Ineficiența sistemului de transport public stimulează locuitorii orașului să își procure și să utilizeze tot mai des autoturismele personale. Asta generează o presiune în creștere pe rețeaua rutieră urbană dar și pe întreaga infrastructură urbană (trotuare, spații verzi, spații publice deschise folosite în calitate de parcări).

În lipsa unor reforme de modernizare și eficientizare, sistemul de transport municipal nu poate asigura confortul și mobilitatea necesară. În combinație cu infrastructura pietonală degradată, acest fenomen determină creșterea constantă a numărului de autoturisme private în municipiu și utilizarea intensă a acestora.

Noi am ajuns în această situație din cauza faptului că pe parcursul ultimilor 25 de ani, orașul și municipiul Chișinău se dezvoltă, de facto, urmărind din inerție niște principii de planificare urbană depășite, în baza unei documentații urbanistice incomplete și în lipsa unei viziuni de dezvoltare și a unor documente de dezvoltare strategică și durabilă. În rezultat, dezvoltarea urbei și, respectiv, a mobilității urbane, este una haotică, ghidată de interesul financiar privat, slab reglementată și totalmente neplanificată.

În cercetare eu analizez 4 cauze principale ale problemelor de mobilitate din Chișinău:

Lipsa unui planificării în dezvoltarea mobilității urbane. 

Lipsa unui sistem de gestionare în timp real a traficului. 

Incapacitatea autorităților locale de a aplica legea (constatarea încălcărilor și aplicarea amenzilor)

Lipsa de colectare și analiză sistematică a datelor privind traficul urban.

Drept soluție pentru aceste probleme, eu vin cu 4 propuneri:

1. Elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă

Acest document ar seta un plan strategic pentru satisfacerea nevoii de mobilitate a oamenilor şi companiilor în oraş şi în împrejurimile acestuia, pentru a avea o mai bună calitate a vieţii. PMUD-ul trebuie să se bazeză pe practicile de plani

ficare urbană ale orașelor europene şi să ia în considerare principiile de integrare, participare şi evaluare.

Conform recomandărilor europene, un plan de mobilitate urbană durabilă urmăreşte să creeze un sistem de transport urban care să urmărească următoarele obiective:

  • Să asigure că tuturor cetăţenilor li se oferă opţiuni de transport care permit accesul la destinaţii şi servicii esenţiale;
  • Să îmbunătăţească siguranţa şi securitatea deplasării în oraș;
  • Să reducă poluarea sonoră şi a aerului, emisiile de gaze de seră şi consumul de energie;
  • Să îmbunătăţească eficienţa şi rentabilitatea transportului de pasageri şi mărfuri;
  • Să contribuie la creşterea atractivităţii şi calităţii mediului urban şi a designului urban în beneficiul cetăţenilor, economiei şi societăţii în general.

Cadrul legal existent nu prevede expres elaborarea PMUD-ului în calitate de document de urbanism. Însă un astfel de document poate fi elaborat de către autoritățile locale în format de document de planificare strategică, urmând procedura legală de elaborare a documentelor de acest tip.

Astfel, Consiliul Municipal Chișinău poate iniția procedura de elaborare a caietului de sarcini pentru elaborarea unui PMUD, cu alocarea resurselor financiare necesare. Pentru realizarea cu succes a unui document de asemenea complexitate este necesar să fie desemnate consiliile de supraveghere și administrare a procesului, precum și periodicitatea raportărilor privind progresul lucrărilor. Direcția de Transport Public și Căi de Comunicație (cu suportul DGAURF) ar putea fi însărcinată cu elaborarea caietului de sarcini și organizarea unui tender pentru contractarea acest serviciu.

2. Crearea unui Centru de Coordonare și Control al Traficului

Asigurarea unor condiții confortabile de mobilitate este imposibilă fără organizarea unui sistem eficient de management în timp real al traficului urban.

Pentru a asigura acest serviciu se recomandă crearea unui Centru de Coordonare și Control al Traficului unde să fie concentrate toate informațiile operaționale necesare privind traficul și sistemul de transport. Acesta însă este un element fundamental pentru funcționarea integrată a unui potențial control al traficului. Un astfel de centru ar trebui să aibă următoarele funcții:

  1. Gestionarea incidentelor – incidentele din rețeaua stradală nu numai că cauzează întârzieri neașteptate în deplasări, dar pot provoca și accidente secundare. Incidentele pot fi gestionate astfel încât traficul care se apropie să fie încetinit înainte de locul accidentului și astfel accidentele secundare sunt mai puțin probabile, iar într-o zonă mai largă, traficul poate fi încurajat să găsească rute alternative, reducând astfel congestia. În cele din urmă, în cazul în care un incident este detectat și raportat rapid, serviciile de urgență pot participa rapid la localizarea incidentului și îl pot clarifica cât mai repede posibil.
  2. Gestionarea congestionării și a fluxului de trafic – în cazul în care drumul atinge capacitatea maximă în anumite momente, iar fluxul de trafic se reduce la deplasarea “stop-start”, aceasta reduce capacitatea drumului și generează mai multe accidente.
  3. Gestionarea evenimentelor – dacă există un eveniment (concerte, evenimente sportive, proteste) care ar putea crea trafic suplimentar și, prin urmare, o aglomerație suplimentară, utilizatorii de drumuri pot fi informați în prealabil și găsesc fie căi alternative, fie călătoresc în afara timpului afectat.
  4. Gestionarea întreținerii rutiere – întreținerea drumurilor este o parte componentă a funcționalității centrului de control al traficului. În primul rînd, întreținerea rutieră este o problemă operațională, ceea ce înseamnă că rețeaua de drumuri trebuie menținută în “cele mai bune condiții” atunci când, de exemplu, drumul trebuie curățat de zăpadă sau trebuie reparat. În cazul funcției de “curățire rapidă”, sistemul de întreținere a drumurilor este utilizat pentru eliminarea rapidă a oricăror obstacole care împiedică circulația liberă a traficului (rezultatele accidentelor rutiere, copaci, gropi mari ). Componenta tactică de gestionare a întreținerii rutiere este legată de o organizare optimă a problemelor comune de întreținere a drumurilor, cum ar fi lucrările rutiere, marcarea rutieră etc.
  5. Orice probleme, pericole sau încălcări de conformitate – cum ar fi circulația cu viteză, vehiculele de tonaj mare, pericolele meteorologice speciale (polei, ceață).
  6. Securitate – monitorizarea conformității elementelor de securitate de trafic și pietonală, intervenția rapidă în caz de accidente rutiere.

Municipiul Chișinău are nevoie de un centru de control al traficului pentru a crește capacitatea de gestionare eficientă a sistemului de transport în ansamblu. Crearea Centrului poate fi realizată prin comasarea responsabilităților, atribuțiilor și instrumentelor de gestionare a traficului de care dispun Direcția de Transport Public și Căi de Comunicație a Primăriei Chișinău și Inspectoratul Național de Poliție, conform practicilor europene[1].

Aceasta ar permite coordonarea reciprocă și eficientizarea eforturilor ambelor structuri în gestionarea traficului urban în cele trei domenii: planificare și proiectare infrastructură și circulație, gestionarea sistemelor inteligente de management al traficului și constrângerea și penalizarea.

3. Crearea Agenției Municipale de Inspectare și a Fondului Municipal de Mobilitate

Sporirea capacităților de aplicare a legii (law enforcement) ale autorităților municipale în domeniul reglementărilor de trafic este vitală pentru atingerea obiectivelor de mobilitate urbană durabilă.

Aplicarea legii este orice sistem prin care unii membri ai societății acționează într-o manieră organizată pentru a pune în aplicare legea prin descoperirea, descurajarea, reabilitarea sau pedepsirea persoanelor care încalcă regulile și normele care guvernează această societate[1].

Aplicarea legii în domeniul mobilității urmărește realizarea respectării voluntare a legilor și regulilor privind traficul și circulația rutieră, menținând în același timp traficul în condiții de siguranță[2].

De obicei, agenții de trafic pot fi responsabili pentru aplicarea legilor privind traficul, direcționarea și controlul traficului, furnizarea de îndrumări și asistență pentru autovehicule, investigarea accidentelor autovehiculelor, asigurarea asistenței de urgență la locul accidentului, colectarea informațiilor legate de trafic și scrierea de rapoarte[3].

Pentru asigurarea acestor funcții la nivel municipal se propune crearea Agenției Municipale de Inspectare, cu atribuții de inspectare, constatare și penalizare a încălcărilor domeniul traficului.

Principalele elemente de trafic care necesită măsuri și instrumente speciale de aplicare a legii sunt:

  • respectarea regulilor și semnelor de circulație și a regimului de viteză
  • respectarea infrastructurii de transport public (benzi dedicate, stații de așteptare)
  • respectarea regimului de parcare

Adițional se impune și necesitatea creării unui Fond Municipal de Mobilitate în care să fie direcționați banii colectați din plata pentru parcare și amenzi. Acest fond trebuie să să fie destinat strict finanțării dezvoltării infrastructurii pietonale, a transportului public și a infrastructurii pentru biciclete, pentru dezvoltarea alternativelor de deplasare și îmbunătățirea condițiilor de mobilitate în oraș.

4. Crearea Centrului de Smart Mobility

Gestionarea mobilității sau mobilitatea inteligentă presupune crearea unor strategii și tehnologii pentru a gestiona mobilitatea în ansamblu și se aplică în orașe care încurajează trecerea la moduri mai durabile de transport.

În comparație cu Sistemele Inteligente de Gestionare a Traficului care sunt focusate pe transportul motorizat, mobilitatea smart implică toate mijloacele de transport – transportul individual, transportul public, bicicliștii și pietonii – precum și opțiunile de mobilitate cum ar fi partajarea bicicletelor / mașinilor și taxiul.

 

În acest sens, crearea unui centru de cercetare și management inteligent al mobilității – Smart Mobility, în baza conceptului de Smart City.

Scopul său ar fi de a oferi utilizatorului o întreagă imagine despre toate posibilele opțiuni de mobilitate și o modalitate confortabilă de a avea acces la ele și de a le compara. Acest sistem are două mari componente:

  1. Componenta non-tehnică – ține de formarea opiniei publice și relațiile publice. Ea presupune că introducerea și schimbările în politicile, strategiile și conceptele de transport trebuie să fie însoțite de o strategie de comunicare eficientă și țintită. Relațiile publice și construirea opiniei publice sunt instrumente centrale pentru a lucra cu publicul. Noi concepte, politici și strategii trebuie explicate pentru a obține sprijinul public și politic necesar.
  2. Componenta tehnică – este o platformă integrată de mobilitate, în care toate informațiile sunt colectate, redactate, agregate și difuzate pe toate canalele de informații disponibile.

O gestionare eficientă a mobilității online necesită o platformă tehnică modernă software care să susțină cerințele și funcționalitatea. În primul rând, aceasta înseamnă furnizarea unei platforme centrale de informare pentru serviciile de transport și mobilitate pentru colectarea, agregarea și difuzarea tuturor datelor relevante privind transportul și mobilitatea.

Datele de mobilitate sunt date privind situația traficului, starea de congestie, disponibilitatea locurilor de parcare, informații despre incidente sau accidente, evenimente, ocuparea cu Park & Ride, timpul de călătorie al transportului public, timpul de sosire al transportului public la stațiile de autobuz, ocuparea bicicletelor – numărul de biciclete gratuite / sloturi de întoarcere, număr de locuri de parcare gratuite în locurile de parcare Off-Street.

Elaborarea documentelor de urbanism, a strategiilor de dezvoltare urbană și a politicilor publice în domeniul mobilității necesită evaluări și argumentări bazate pe date și indicatori cât mai clari și mai preciși. Colectarea acestor date și analiza lor necesită un proces sistematic, bazat pe expertiză și tehnologii inteligente.

Astfel, Centrul de Smart Mobility ar avea drept obiectiv agregarea, prelucrarea și analiza datelor de mobilitate din diferite surse, modelarea traficului, adaptarea și  implementarea noilor tehnologii și practici de planificare și gestionare a traficului și a mobilității.

Acest Centru poate fi creat în cadrul Institutului Municipal de Proiectări ”Chișinăuproiect” care este, la moment, o structură municipală care are competențe în domeniul proiectării și asigură funcția de executare a lucrărilor de proiectare și elaborare a documentației de proiect pentru municipalitate. Aceste atribuții suplimentare vor conferi Institutului Chișinăuproiect capacități de management inteligent, bazat pe sisteme informaționale și va crea baza de date necesară și pentru elaborarea documentațiilor de urbanism, dar și pentru fundamentarea deciziilor luate de câtre autoritățile APL.

Recomandări de politici publice

Pentru a putea asigura condiții optime pentru dezvoltarea mobilității urbane durabile se recomandă implementarea tuturor măsurilor de intervenție propuse în această analiză.

Doar în cazul realizării celor patru măsuri este posibilă depășirea problemelor identificate și asigurarea sinergiei în realizarea celor patru funcții de bază ale municipalității pentru îmbunătățirea condițiilor de mobilitate:

 Elementele mobilității urbane durabile și funcțiile lor.

De asemenea, se recomandă:

  1. Completarea Legii Nr. 835 din 17.05.1996 Privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului cu includerea expres în lege a normelor ce reglementează procesul de elaborare/aprobarea a PMUD în calitate de document complementar PUG.
  2. Completarea Legii Nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și a Codul Contravențional al RM, nr. 218 din 24.10.2008, cu prevederi privind înzestrarea autorităților locale cu atribuții de constatare a încălcărilor legate regimul de parcare, infrastructura de transport public și reglementările de construcție și amenajare urbană.
  3. Modificarea Regulamentului și Organigramei Direcției Transport Public și Căi de Comunicație a CMC prin oferirea atribuțiilor de gestionare și control al traficului urban și organizarea transportului public municipal în calitate de serviciu public de gospodărie comunală, cu tot lanțul de responsabilități care le revin, conform Legii Nr.1402, din 24.10.2002 (inființarea, organizarea, monitorizarea și controlul funcționalității serviciului public de gospodărie comunală).

Implementarea măsurilor  propuse poate avea următorul impact pe termen mediu și lung:

  • Creșterea eficienței gestionării traficului urban
  • Reducerea costurilor de întreținere și dezvoltare a infrastructurii rutiere
  • Reducerea costurilor financiare și de timp generate de ambuteiajele zilnice
  • Creșterea atractivității spațiilor publice și îmbunătățirea imaginii orașului
  • Sporirea fiabilității transportului public de mare capacitate
  • Echilibrarea structurii traficului urban – reducerea numărului deplasărilor cu automobilul privat
  • Asigurarea unei dezvoltări urbane sustenabile, planificate și echilibrate.

***

Desigur, este necesară și o renovare și dezvoltare a infrastructurii rutiere în Chișinău. Însă doar prin lățirea benzilor și construcția de străzi și pasaje problemele de trafic și mobilitate nu se rezolvă. Asta au demonstrat-o orașele mari și bogate ca New York, Londra sau Moscova, care după miliarde de dolari cheltuiți pe infrastructura rutieră au înțeles că acesta este un drum spre nicăieri. Pentru că extinderea infrastructurii rutiere generează doar creșterea numărului de automobile și doar agravează problema ambuteiajelor, lipsei locurilor de parcare sau a poluării mediului. 

Numai cu o abordare complexă și integrată a mobilității urbane putem să asigurăm o dezvoltare durabilă a sistemului de transport în Chișinău și de asta este important să înțelegem esența problemei și să nu luptăm cu cinsecințele ei. 

Use Facebook to Comment on this Post