Disclaimer: Acest articol conține foarte multă juridică și vă poate provoca o stare de plictiseală! Dar el explică de ce Dorin Chirtoacă nu se mai poate eschiva de la soluționarea problemelor comerțului stradal și construcțiilor neautorizate și de ce el vrea ca voi să nu știți nimic despre asta. Dacă chiar e prea greu de citit tot articolul, puteți citi doar ultima parte.
*************
Începînd cu 16 martie 2017, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Contravențional care oferă autorităților locale mai multă putere.
Despre istoria acestor modificări am scris în articolul precedent. În acest articol vom analiza care sunt noile atribuții ale primăriilor și cum ar putea ele fi aplicate în Chișinău.
1. Constatarea încălcărilor
În primul rînd, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, autorităților locale li s-a oferit rolul de Agent Constatator (Cod Contravențional, Articolul 42310). Asta înseamnă că reprezentații Primăriilor deja pot întocmi procese-verbale cu privire la o serie de încălcări de lege și pot înainta aceste procese verbale în instanță.
Acest lucru este foarte important, pentru că pînă acum, Primăriile trebuiau să sesizeze Poliția sau Inspecția de Stat în Construcții sau alte instituții ale statului care aveau atribuții de constatare. Asta era foarte ineficient, pentru că aceste instituții au domeniile lor de reglementare și nu reușeau fizic să proceseze și încălcările din domeniul administrației publice locale.
Cel mai mult această situație afecta orașul Chișinău. Spre exemplu, foarte multe din procesele-verbale înaintate de Inspecția de Stat în Construcții pe subiectul construcțiilor neautorizate erau respinse de judecători pe motiv că ele depășeau termenul de prescripție. Iar Poliția nu are suficienți angajați care ar putea monitoriza zilnic parcările neregulamentare din oraș sau comerțul stradal ilegal.
2. Aplicarea amenzilor
Pînă acum autoritățile locale nu puteau aplica amenzi. Mai exact, există un organism al autorității locale care putea aplica amenzi doar pe o serie de articole care reglementează probleme minore.
Această structură se numește ”Comisia administrativă” (Cod Contravențional, Art.398) și este formată de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) în componenţa preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului responsabil şi a 4–7 membri. Comisia activează în baza unui Regulament adoptat de Parlament în 2010.
Consiliul decide cine să facă parte din aceste comisii (de exemplu: primarul, viceprimarul, consilierii, cetățeni din localitate, membri ai asociațiilor obștești etc.). Deciziile comisiei administrative se iau cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei. Acestea se citesc imediat în ședință publică și se înmânează contra semnătură celui care a înfăptuit acțiunea ilegală. În cazul în care autorul faptei ilegale nu este prezent la ședință, comisia administrativă o expediază la adresa lui în maxim 3 zile. Persoana sancționată poate să se adreseze în instanța de judecată pentru a contesta sancțiunea primită.
Nu am reușit să găsesc dacă există astfel de comisii la nivel municipal, dar am găsit o astfel de comisie la Pretura Rîșcani, fapt care indică organizarea lor la nivel de sector. Deși, conform Regulamentului, Comisiile administrative examinează cauzele în şedinţă publică, verbal, nemijlocit şi în contradictoriu (Art. 5, al. 1) și sunt obligate să întocmească procese-verbale, nu am găsit nicăieri un raport sau o evență publică a acestor ședințe. Nu știm cine face parte din ele, cîte cauze examinează, cîte amenzi aplică și care este finalitatea lor.
Pînă acum aceste comisii putea examina contravenţiile prevăzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161–168, 170–175, 180, 181, 227 (care țin de întreținerea drumurilor, tăinuirea informaţiei despre fondul funciar disponibil, Conectarea neautorizată la sursele de energie electrică, termică sau la sursele de gaze, încălcarea dreptului de acces la echipamentele de măsurare, ncălcarea regulilor de asigurare a curăţeniei în localităţile urbane şi rurale, încălcarea legislaţiei cu privire la locuinţe). Despre noile atribuții o să explic mai jos.
Atribuții pentru rezolvarea problemelor mari ale orașelor
Primarul General al mun. Chișinău, pe parcursul celor 3 mandate ale sale nu a reușit să oprească extinderea a două mari probleme urbane: construcțiile neautorizate și comerțul neautorizat. Explicația sa întotdeauna se limita la lipsa de competențe și pîrghii:
„Legea trebuie să stabilească clar atribuţiile fiecărei instituţii, inclusiv cine aplică sancţiuni pentru comerţul stradal. Oamenii cer Primăriei soluţionarea problemei, iar Primăria nu are nicio pârghie legală pentru a rezolva situaţia. Nici Poliţia nu are împuternicirile necesare pentru a aplica amenzi pentru comerţul stradal. Ceea ce avem la ziua de azi este o încercare nereuşită de a pasa responsabilităţile de la o instituţie la alta” spunea Dorin Chirtoacă.
Ei iată că s-a rezolvat. Începînd cu 16 martie 2017, reprezentanții Primăriei pot constata și, prin intermediul Comisiilor Administrative, pot aplica amenzi pentru următoarele încălcări:
Art. 1261 – pășunatul ilegal al animalelor (pentru unele regiuni o problemă ecologică gravă)
Art. 154 – Încălcarea regulilor de gestionare a deşeurilor (colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, inclusiv în obiectivele acvatice, în subsol etc., a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură).
Art. 157 – Cruzimea faţă de animale, și anume:
- alin. (7) – Neasigurarea curăţirii deşeurilor provenite de la animalul plimbat de proprietar în afara locuinţei. (Salutări proprietarilor de cîini și pisici care nu știu că rahatul animalelor de companie trebuie strîns în pachețel și aruncat la gunoi).
- alin. (8) – Vînzarea, participarea la expoziţii, transportarea animalului de companie în alte localităţi fără carnetul de sănătate al animalului se sancţionează cu amendă de pînă la 5 unităţi convenţionale. (Salutări celor care vînd motănași cu 10 lei căldarea în intersecții).
Art. 273 – Încălcarea regulilor de comerţ, și anume:
- pct. 9) – desfășurarea activităţii de comerţ fără notificarea autorităţii administraţiei publice locale.
- pct. 91) – organizarea sau desfăşurarea comerțului în alt loc decît cel notificat autorității administrației publice locale, inclusiv aflat pe teritoriul pieței.
- pct. 11) – desfăşurarea oricărei activităţi comerciale în perioada suspendării activităţii comerciale.
- pct. 15) – desfăşurarea activităţii de comerţ în locuri sau în zone în cadrul cărora, conform legislaţiei şi/sau regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local, aceasta este interzisă.
- pct. 16) – necorespunderea unității comerciale cu datele indicate în notificarea depusă privind inițierea activității de comerț.
Încălcările constatate în domeniul construcțiilor nu pot fi examinate de Comisia Administrativă ci se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente. Dar oamenii Primăriei deja pot constata încălcarea și pot începe procesul de judecată fără a apela la Inspecția de Stat în Construcții pe urmtoarele articole:
Art. 178 – Încălcarea regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale şi a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole. (Orașul Chișinău are cîteva mini-sate construite ilegal pe loturile întovărășirilor pomicole (”дача”) care se vor a fi legalizate).
Art.179. Construcţii neautorizate şi intervenţii neautorizate la construcţiile existente.
(Executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor ce cad sub incidenţa legislaţiei privind calitatea în construcţii fără licenţă eliberată în modul stabilit.)
Măsurile de constrîngere și măsurile speciale
În afară de aplicarea amenzilor, la dispoziția autorităților locale stau încă două instrumente care, folosite cu cap, pot crește considerabil eficiența și impactul luptei cu problemele comețului și construcțiilor neautorizate. Acestea sunt:
Măsurile procesuale de constrîngere (Art. 5, al. 432) – sunt măsuri pe care agentul constatator (în cazul nostru Primăria) este în drept să aplice, în limitele competenţei. Și încazul nostru aceasta este punerea sub sechestru.
Conform articolului 4393.
(1) Punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrîngere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată, la solicitarea agentului constatator (Primăria) sau a procurorului, pentru a asigura eventuala confiscare specială, precum şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii, conform art. 203–210 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător.
(2) Punerea sub sechestru a bunurilor pentru a asigura eventuala confiscare specială şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii poate fi aplicată asupra bunurilor persoanei în privința căreia s-a pornit proces contravențional.
Măsurile de siguranță
Conform articolului 4394 în procesul contravențional, în scopul înlăturării consecințelor faptei, a unui pericol ori pentru prevenirea săvîrşirii faptelor contravenționale prevăzute de prezentul cod, chiar dacă nu sînt întrunite condițiile de tragere la răspundere contravențională, se poate aplica una sau mai multe din următoarele măsuri de siguranță:
b) demolarea construcțiilor neautorizate şi/sau defrişarea arborilor şi arbuştilor;
c) confiscarea specială.
Articolul 4396. Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor
(1) Demolarea construcțiilor neautorizate se aplică în cazul faptelor prevăzute la art. 116, 134, 168, 178, 179 şi 226 şi atrage, după caz, remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.
(2) Defrişarea arborilor şi arbuştilor se aplică în cazul contravenției prevăzute la art. 168.
(3) Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor se dispun de către instanța de judecată şi pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată răspunderea contravențională în temeiul art. 26 sau procesul contravențional a încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f).
Articolul 4397. Confiscarea specială
(1) Confiscarea specială constă în trecerea forțată şi gratuită în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.
(2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile:
a) utilizate sau destinate pentru săvîrşirea unei contravenții;
(3) Confiscarea specială se aplică de către instanța de judecată la demersul agentului constatator.
Feel the power… or not
După cum putem vedea, noile prevederi ale Codului Contravențional oferă autorităților locale suficientă putere ca să poată lupta eficient cu marile probleme urbane: construcțiile și comerțul neautorizat.
Dacă pînă acum Poliția putea doar să amendeze comercianții ilegali, acum Primăria îi poate amenda și, mai important, le poate confisca și sechestra marfa și tarabele.
Dacă pînă acum Inspecția de Stat în Construcții putea doar pune niște amenzi neînsemnate pentru construcțiile ilegale, acum Primăria poate pune amenzi usturătoare și, mai important, poate dispune sistarea lucrărilor de construcție și demolarea construcțiilor respective.
În mod normal, dacă Dorin Chirtoacă și subalternii săi ar vrea cu adevărat să scape orașul de haosul în construcții, de mizeria comerțului ambulant, de gunoi și de rahat de cîine, ei ar trebui să înceapă o campanie serioasă de aplicare a noilor prevederi legale în practică.
Nu. Din contra. Ei vor ca noile prevederi să fie trecute cu vedere și noi să nu ne punem prea multe întrebări. La 17.03.2017 pe saitul oficial al Primăriei Chișinău nu există nici o informație despre noile atribuții ale Primăriei, nici un manifest contra comerțului sau construcției ilegale, nici un avertisment către cei care încalcă legea. Doar baloane, mărțișoare și feerie.
De ce? Pentru că e foarte simplu.
În urma intervenției deputaților PL în proiectul de lege, toată această putere nouă a fost concetrată în mîinile Primarului.
Conform articolul 42310 :
(1) Contravențiile prevăzute la art. 1261, 154, art. 157 alin. (7) și (8), art. 178, 179, art. 273 pct. 9), 91), 11), 15) și 16) se constată de către organele specializate ale administrației publice locale.
(2) Sînt în drept să constate contravenții şi să încheie procese-verbale primarul, viceprimarul, arhitectul-şef, şefii și șefii adjuncți ai subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale, specialiştii principali şi specialiștii coordonatori din cadrul acestora desemnați de către primar.
Adică nu poate fiecare viceprimar, șef de direcție sau specialist principal să aplice legea, în virtutea funcției deținute, ci doar acei viceprimari, șefi de direcție și specialiști care vor fi desemnați de primar.
Nu știu cum a trecut această lege expertiza anticorupție, dar există o mare probabilitate ca ea să amplifice corupția care domnește în Primăria Chișinău. Acum funcționarii de acolo vor decide cine a încălcat legea și cine nu. Care construcție o demolăm și pe care ne facem că nu o vedem. Cui îi sechestrăm marfa și cui nu. Iar decizia finală o va avea Dorin Chirtoacă.
Pînă acum el decidea, prin semnătura sa, cine primește certificat de urbanism, autorizație de construcție sau permis de activitate comercială. Acum el va putea decide și cine primește amendă, confiscare, demolare. Conform celor mai europene și democratice principii.
Așadar, dacă o să vedeți că în Chișinău, în continuare, înflorește comerțul stradal și construcțiile ilegale iar Primăria se face că plouă, să știți că ”vinovatul” în cel mai direct sens al acestui cuvînt, e Primarul General Dorin Chirtoacă.
Iar dacă aveți o construcție neautorizată, sau niște tarabe pe str. Armenească și vă temeți să rămîneți fără ele, deja știți în care cabinet vă adresați.