Stimată Doamnă Ministru,
Am ales să mă adresez dumneavoastră în speranța că încă mai există o posibilitate să prevenim apariția unui conflict din care nu va avea de cîștigat nici orașul Chișinău și nici cultura din Republica Moldova.
După cum știți, noi, un grup de cetățeni ai orașului Chișinău am venit cu inițiativa de a renova și dota pentru utilitate publică Scuarul Ghibu, situat între Ambasada României și Muzeul Național de Arte al Moldovei.
Nu vom ascunde că am făcut acest pas fiind conștienți de faptul că dl. Tudor Zbîrnea, directorul Muzeului, a venit cu ideea și demersurile decesare pentru preluarea acestui spațiu public și construcția unei clădiri pentru necesitățile Muzeului. Ba chiar vă spunem deschis că am inițiat acest proiect de renovare anume ca să existe o alternativă proiectului domnului Zbîrnea. Și o să explicăm de ce am mers la acest pas.
Este un lucru evident că orașul Chișinău, și mai ales centrul istoric al orașului, este supus ultimii ani unui proces fără precedent de construcție. Nu ar fi o problemă dacă această construcție nu ar fi haotică, sporadică și, foarte des, nu ar veni în contradicție cu legea, principiile de planificare urbană și cu bunul simț.
Datele statistice arată că din cele 977 de monumente existente în Chișinău la începutul anului 2001, din cauza nerespectării legislaţiei, 254 din ele au avut de suferit. Starea patrimoniului în Centrul Istoric al Chișinăului este și mai gravă. 80 de monumente arhitecturale au fost demolate, dintre care 36 în perioada 2006–2012.
Însă într-o stare la fel de gravă se află și spațiile publice din centrul istoric al orașului. Chiar dacă ele nu reprezintă monumente de arhitectură propriu-zise, aceste spații sunt parte inseparabilă a țesăturii urbane și în combinație cu clădirile, formează mediul urban al orașului.
Și dacă mai există instituții și legi care apără monumentele istorice, spațiile publice verzi și scuarurile din oraș nu beneficiază de o astfel de protecție. Din acest motiv ele sunt supuse unei presiuni și mai mari din partea celor care vor să își extindă posesiunile.
Agenții economici privați, instituții publice, companii de construcții – cu toții tind să își soluționeze problemele insuficienței de spațiu din contul spațiului public urban. Astfel, pas cu pas, scuar cu scuar, trotuar cu trotuar, orașul este împînzit de clădiri și anexe, terase, gherete și parcări care devorează spațiul public urban ca un cancer. Acest fapt a fost recent confirmat chiar de Prim-ministrul Pavel Filip în apelul său de a curăța Grădina Publică Ștefan cel Mare de gherete.
Anume ca să prevenim lichidarea scuarului din fața teatrului A. P. Cehov am inițiat în anul 2014 proiectul de renovare a scuarului. Cînd am fost la dvs în audiență dvs. m-ați asigurat că Ministerul Culturii este pentru păstrarea spațiilor publice și personal mi-ați sugerat să extindem proiectul nostru pe toată suprafața scuarului, pentru a preveni preluare acestei părți de către centrul comercial din vecinătate. Atunci am simțit că Ministrul Culturii Monica Babuc este un partener de încredere a societății civile care luptă pentru păstrarea spațiilor publice și a centrului istoric din Chișinău, iar suportul dvs ne-a fost de mare ajutor în salvarea și recuperarea acestui scuar pentru utilitate publică.
Spre regret, în situația cu scuarul Ghibu, dvs ați luat o poziție diametral opusă, semnînd cererea prealabilă din 23.08.2017 în care solicitați Consiliului Municipal Chișinău să își anuleze propria decizie din 26.07.2017 prin care a abrogat propria decizie de transmitere a terenului scuarului Ghibu în proprietatea Muzeului de Arte. De asemenea poziția dvs a fost clară în cadrul ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice, cînd dl. Sergius Ciocanu a transmis membrilor ”solicitarea conducerii ministerului” de a respinge proiectul de renovare a scuarului pînă la soluționarea conflictului în instanță.
Vă înțeleg, Doamnă Ministru, grija și suportul pentru o instituție culturală de primă importanță pentru cultura din Republica Moldova. Însă presupun că dvs ați fost indusă în eroare, iar situația v-a fost prezentată doar din perspectiva dlui. Tudor Zbîrnea.
Desigur, este foarte important ca Muzeul Național de Arte să aibă suficient spațiu pentru expoziții și pentru activitățile terțe specifice unui muzeu. Însă cît de logică este construcția unei clădiri noi, din contrul unui scuar public, o dată ce în orașul Chișinău există mai multe clădiri istorice care pot fi folosite în calitate de sedii/filiale/depozite și galerii pentru Muzeul de Arte?
Chiar ministerul Culturii nu ar putea transmite în gestiunea Muzeului de Arte clădiri precum Conacul urban al familiei Donici (str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni colț cu str. 31 august), Vila Urbană Herța (Ștefan cel Mare, 115), Vila Urbană Kligman (Ștefan cel Mare, 113) sau alte clădiri istorice care, la moment, nu sunt valorificate și degradează? Sunt sigur că pot fi identificate multiple soluții care ar oferi Muzeului spațiul de activitate necesar și, totodată, ar păstra intact scuarul Ghibu.
Este regretabil că directorul unei instituții de cultură de talie națională, a decis să soluționeze problemele instituției din contul celui mai neportejat și sensibil element urban – spațiul public verde. Noi considerăm această decizie nedemnă de un om de cultură, așa cum ea contravine culturii urbane de dezvoltare și protejare a spațiului public.
De asemenea, este foarte trist că Ministerul Culturii – o insituție de stat care are misiunea să promoveze și să apere cultura și centrul istoric al orașului Chișinău, intenționează să inițieze un proces de judecată cu administrația publică locală pentru a prelua un spațiu public urban și a construi ceva acolo. Astfel de practici sunt pe larg utilizate numai de către ”developerii” și companiile de construcții care nu se deosebesc prin scrupule și prin grija pentru patrimoniul național.
Prin urmare, vă cerem cu mare speranță să reveniți asupra acestei probleme și să examinați posibilitatea identificării unei soluții din care să aibă de cîștigat Muzeul de Arte, locuitorii orașului Chișinău dar și Cultura din Republica Moldova.
Doamnă Ministru, prin intermediul acestei scrisori vreau să vă asigur că grupul nostru de inițiativă este foarte serios intenționat în privința păstrării și reabilitării scuarului Ghibu pentru utilitate publică și noi vom folosi toate instrumentele pe care ni le pune la dispoziție un stat democratic, de la apărarea drepturilor în judecată pînă la proteste și acțiuni de squatting.
Indiferent de planurile Muzeului sau ale Ministerului Culturii, noi vom continua renovarea și amenajarea Scuarului Ghibu și vom face tot ce ne stă în puteri ca să păstrăm acest spațiu public pentru generațiile viitoare de chișinăuieni.
Sperăm foarte mult să vă regăsim în rîndurile noastre, stimată doamnă Ministru al Culturii.
Cu respect,
Victor Chironda.
