Am decis să public o serie de articole despre orașele în care locuiesc în timpul masterului pe care îl fac. Deja am reușit să adun suficiente materiale despre Bruxelles, care țin de amenajarea și dezvoltarea urbană, politicile publice ale orașului și alte aspecte interesante.
***
O să încep cu parcurile și spațiile verzi pentru că diferența dintre Bruxelles și Chișinău la acest capitol este una izbitoare.
Bruxelles este cea mai ”verde” capitală europeană, cu o medie de 27 m2 de spații verzi per locuilor. Dacă nu luăm în considerație Forêt de Soignes (o pădure-parc imensă, în sud-estul orașului) capitala Belgiei nu are parcuri foarte mari. În schimb are o rețea de spații verzi mici, interconectate, care seamănă cu niște pori prin care orașul respiră.
Eu locuiesc lîngă două parcuri apropiate între ele: Parc de Forest și Parc Duden. Primul este mai nou și are mai puțină vegetație și mai multe spații deschise. Parc Duden este un parc vechi, care pe alocuri seamănă a pădure.
Deși nu pot să afirm că parcurile sunt foarte dotate, ambele parcuri asigură tot ce este necesar pentru vizitatori. Spații deschise cu iarbă pentru pictinc sau pentru jocurile copiilor, alei pentru primbări, cărărușe lungi și întortocheate pentru plimbarea cîinilor sau pentru alergat, bănci pentru odihnă, coșuri pentru gunoi, monumente și instalații artistice, panorame pentru fotografiat și alte elemente decorative.
Mobilierul din parcuri este simplu dar cu gust. Și nu, scîndurile băncilor nu sunt vopsite cu vopsea verde.
Aleile și cărările, deși nu sunt în stare ideală, sunt curate și comode.
Spațiile deschise sunt acoperite cu iarbă deasă și îngrijită.
În afară de bănci și urne de gunoi, parcurile sunt dotate cu utilități minime necesare.
Parcări pentru biciclete.
Mese pentru picnic și jocuri de masă.
Alei asfaltate pentru cărucioace.
Cărări pentru alergat.
Instalații artistice și monumente.
Panouri informative și anunțuri pentru utilizatori.
Deși se confruntă și ei cu probleme financiare, spațiile verzi din Bruxelles sunt curate și îngrijite la timp. De asta se ocupă ”L’administration de l’environnement et de l’énergie en Région de Bruxelles-Capitale” (Administrația de Mediu și Energie a Regiunii Bruxelles).
Defapt, curățarea și îngrijirea spațiilor verzi e doar o parte din lucrul acestei structuri. Ei se ocupă de problemele ce țin de calitatea aerului, energie, sol, poluarea sonoră, gestionarea deșeurilor, natură și biodiversitate, animalele de companie, gestionarea apelor nenavigabile și lupta cu schimbările climatice. Pe site-ul lor puteți vedea valorile, viziunea și obiectivele strategice dar și rapoartele de activitate.
Nu știu ce fac ei în birouri dar lucrul lor în oraș se vede la fiecare pas. În parcuri și spațiile verzi mereu poți vedea echipe de muncitori specializați, în uniforme și cu tehnica necesară care curăță, taie, plantează, strîng frunze sau repară mobilierul.
Dar chiar dacă nu-i vezi, se vede rezultatul lucrului lor.
Cu alte cuvinte, după starea parcurilor și spațiile verzi din Bruxelles este clar că acestea nu sunt lăsate în voia sorții. Idiferent de anotimp și starea vremii, ele sunt pline de viață și asigură balanța necesară dintre urbe și natură.
Lucru care nu îl putem spune despre zonele verzi din Chișinău. Uitate de autorități și abuzate de agenții economici, zonele verzi din capitala RM seamănă cu niște copii ai nimănui. Murdari, neîngrijiți, zdrențăroși și triști.
Da, există Valea Morilor, unde Primăria Chișinău încearcă să facă un ”țarc” verde în jurul lacului. Însă cît de bine nu ar fi amenajat un parc ele nu este decît unul.
Cît orașul investește în Valea Morilor, celelalte parcuri și zone verzi din oraș degradează. Parcul Valea Morilor e atacat din toate părțile de construcții semilegale. Pădurea-parc de la Ciocana e lăsată de izbeliște și sălbăticește. parcul de la Poșta Veche e transformat în gunoiște. Iar parcul Alunelul în genere e pe cale de dispariție.
Parcurile din Chișinău sunt bune pentru decorul filmelor de groază.
Eu am obosit să vorbesc despre cum Primăria Chișinău nu are nici o viziune pentru spațiile verzi din oraș și despre cum Întreprinderea Municipală Spații Verzi este un anacronism ineficient. Rolul unei astfel de instituții nu ar trebui să se limiteze numai de a strînge frunzele și la măturat prin parcuri.
Și veșnica explicație că ”nu sunt bani” nu merge. Sunt sute de agenți economici care își dezvoltă proiectele imobiliare sau comerciale în parcurile din oraș sau chiar din contul acestora. Nu cred că nu se poate de găsit o formă de colaborare dintre autorități, agenții economici, societatea civilă și locuitorii orașului prin care să se găsească fonduri și proiecte pentru dezvoltarea parcurilor din Chișinău.
Periodic în oraș apar tentative de a curăți și îmbunătăți parcurile și zonele verzi. Proiectul Scuarul Cehov, proiectul Iarba Urbană, proiectul Parcurile Viitorului sunt doar cîteva dintre ele. Sunt sigur că astfel de inițiative ar putea fi coordonate și susținute de Primărie. Iar începînd cu asta s-ar putea de elaborat un Program de dezvoltare a spațiilor urbane verzi din Chișinău.
Pentru că zonele verzi sunt de o importanță vitală pentru un oraș. Ele au nu doar un rol ecologic important. Ele stimulează viața socială, culturală și economică asigurînd confortul urban necesar. Despre asta am mai scris.