În problema dezvoltării transportului public, a amenajării spațiilor publice sau a planificării dezvoltării urbane, tot felul de oameni încearcă să ne prostească.
Vine cîte un ”analist” și ne povestește despre posibilitatea construcției de metro în Chișinău, sau apare cîte un consilier municipal și ne toarnă despre viitorul luminos al microbuzelor. Uneori însuși Primarul vine cu idei năstrușnice de sensuri giratorii sau parcări subterane care, chipurile, vor soluționa problema ambuteiajelor.
Ca să nu nimerim în cursa oamenilor cu interese trebuie să facem claritate în tipurile de transport public și cazurile cînd ele pot fi utilizate. Pentru că doar așa o să putem să înțelegem cînd cei din primărie ne duc de nas și o să putem preveni prostiile ”strategice”.
Dualitatea transportul public
Așadar, avem un oraș în care trăiește și activează multă lume. Toți au nevoie să se deplaseze. Pe jos sau cu bicicleta departe nu ajungi, așa că rămîn două varinate:
1. Transportul privat (automobile).
2. Transportul public.
În orice oraș, aceste două tipuri de transport concurează între ele și se influiențează reciproc.
Deși sistemul de transport în oraș e unic, el are două părți (automobile și transport public) cu proprietăți diferite. Foarte diferite. Atît de diferite încît cei din primărie le consideră sisteme diferite și le dezvoltă independent una de alta. ”Ca să fie bine și pentru cei cu automobile și pentru cei care folosesc transportul public”. De aici apare soluția: ”Vom construi metro/tramvai/rețele de troleibuze și rutiere comode dar vom lărgi și drumurile, vom face parcări în centru și vom elimina semafoarele”.
În realitate astfel de gîndire este una greșită. Sistemul de transport e unul dar are două elemente diferite.
Principala diferență constă în faptul că drumurile pentru automobile sunt sensibile la supraîncărcare. Cu cît mai multe automobile circulă pe drum cu atît mai incomod e serviciul pe care ele îl oferă. Scade capacitatea de trafic, apar ambuteiaje, congestii, accidente, se pierde timp și nervi. Cu cît mai multe automobile circulă pe drum cu atît mai mică este viteza de circulație.
Cu transportul public e invers. Cu cît mai multă lume îl utilizează cu atît el este mai confortabil și mai rapid. Ele merge mai repede și mai des, infrastructura se dezvoltă și crește teritoriul pe care îl acoperă. În rezultat apare un transport eficient și confortabil (numai dacă banii pe care îi generează sunt gestionați corect și cinstit).
Așa lucrează mecanismele pieții. E mai rentabil să transporți 10-15 mii de oameni pe oră cu un sistem comod de tramvai, pe bandă special amenajată, decît cu 200 de autobuse. În același timp e mai rapid și mai comod să se deplaseze 15 mii de oameni cu 200 de autobuse decît cu 700 de microbuze.
În această cheie, autoritățile trebuie să stimuleze deplasarea cu transportul public și să descurajeze deplasarea cu automobilul. Pînă aici totul e simplu. Dar hai să analizăm tipurile de transport public.
În afară de prioritate, transportul public poate fi clasificat și după alte cîteva aspecte: după tipul de proprietate (municipal sau privat) și după calitatea serviciilor prestate și întreținerea infrastructurii.
Microbuz
Numărul mediu de pasageri transportați la o cursă – 25. Numărul mediu de pasageri transportați la 1 km – 2. Frecvența – 2-3 min. (datele din Chișinău)
Plusuri:
- Sunt ieftine
- Se pot deplasa pe drumuri înguste
- Nu necesită finanțare din buget
Minusuri:
- Stau în ambuteiaje
- Circulă fără orar, fără stații iar șoferul percepe taxa
- E foarte greu de introdus circulator sau sistem de scutiri pentru categorii speciale
- Au o hartă a rutelor foarte complicată și greu de înțeles pentru cei care nu le utilizează în fiecare zi
- Nu respectă elementare reguli de circulație și pun în pericol securitatea pasagerilor și în trafic
- Sunt multe și ocupă mult spațiu pe străzi, pe trotuare, la stații
Autobuz
Numărul mediu de pasageri transportați la o cursă – 100. Numărul mediu de pasageri transportați la 1 km – 3. Frecvența 5-10 min. (datele din Chișinău)
Plusuri:
- Circulă conform orarului
- Utilizează infrastructura rutieră existentă, nu necesită construcții adiționale.
- Sunt utile la cursele mai aglomerate
Minusuri:
- Stau în ambuteiaje
- E gălăgios și generează multe gaze de eșapament
- Nu poate fi cumulat (organizat în tren)
- Motorul cu ardere internă este scump în întreținere și deservire, des se strică.
Troleibuz
Numărul mediu de pasageri transportați la o cursă – 100-150. Numărul mediu de pasageri transportați la 1 km – 3. Frecvența 10-15 min. (datele din Chișinău)
Plusuri:
- Circulă conform orarului
- Este mai confortabil pentru pasageri, nu vibrează, nu tresare la schimbarea vitezei
- E silențios (nu are motor care huruie)
- Dezvoltă repede viteza necesară (nu are cutie de viteze)
- E mai ieftin în exploatare și e mai rezistent (motorul este mai simplu și are o capacitate de rezistență mai mare)
- Nu fumegă și nu produce gaze de eșapament
Minusuri:
- Stau în ambuteiaje
- Nu poate fi cumulat (organizat în tren)
- Necesită dezvoltarea rețelei de contact și e limitat în zona de acoperire
- Dacă rețeaua este veche deseori se oprește, sar troleele, reduce viteza la nodurile rețelei
Vedem că plusurile țin mai mult de comoditatea pasagerilor și a locuitorilor din preajma liniilor iar minusurile – de exploatare și de compania care le gestionează. Din acest motiv, administrațiile cu o capacitate mică de organizare și gestionare tind să schimbe troleibuzele pe autobuze.
Tramvai
Numărul mediu de pasageri transportați la o cursă – 300. Numărul mediu de pasageri transportați la 1 km – 100. Frecvența 10-15 min. (date aproximative).
Plusuri:
- Circulă conform orarului și e foarte predictibil
- Este mai econom, mai ecologic și mai silențios decît troleibuzul
- Este mai spațios și respectiv mai confortabil
- Nu are nevoie de o bandă de circulație prea largă
- Se cumulează ușor (pot fi adăugate sau scoase vagoane la necesitate)
- Poate circula în ambele sensuri, nu are nevoie de spațiu pentru întoarcere
- Linia de tramvai generează amenajarea spațiului adiacent, dezvoltă spațiul public
- E ușor accesibil pentru oameni cu mobilitate redusă (platforma la nivelul trotuarului este mai accesibilă pentru cărucioare, scaune cu rotile, bătrîni)
- Poate fi folosit la cele mai încărcate rute
- Este perfect pentru ambianța istorică a orașului vechi: se încadrează în străzi înguste, nu generează eșapament, se combină cu zonele pietonale
Minusuri:
- Stă în ambuteiaje (dacă liniile nu sunt delimitate fizic de alte benzi)
- Necesită infrastructură capitală (linii, rețea de contact, trotuar)
- În caz de accidente încurcă circulația pe linie (poate fi evitată dacă este o organizare bună)
Light rail (tramvai rapid)
Tip de transport public urban bazat pe linii de tramvai speciale, separate de drumuri auto. Transportă peste 400 de pasageri odată, circa 22 000 pe oră.
Plusuri:
- Nu stă în ambuteiaje, are o viteză mai mare
- În rest e la fel ca și tramvaiul obișnuit
Minusuri:
- Necesită o organizare și contrucție complexă și complicată.
- Necesită investiții mari
Autobuz rapid (BRT)
Tip de transport public urban bazat benzi auto destinate exclusiv unor autobuse de mare capacitate care circulă cu opriri rare la stații-platforme speciale. Poate transporta 150-200 de persoane. Este utilizat în țări unde e necesar un sistem de transport public de mare capacitate dar nu sunt bani pentru tramvai sau tramvai rapid.
Plusuri:
- Aceleași ca la tramvai
- Este mai ieftin decît tramvaiul pentru că necesită doar adaptarea drumurilor existente
Minusuri:
- Este mai gălăgios (cu ultimile generații de autobuse aceasta nu e o problemă atît de mare)
- Este mai costisitor în întreținere
Metro
Plusuri:
- Viteza medie de deplasare este foarte mare
- Autonomie absolută față de transportul rutier
- O capacitate mare de trasportare (circa 70 mii de persoane pe oră )
- Independență de condiții climaterice la așteptare
Minusuri:
- Construcția este foarte costisitoare (cam de 15 ori mai scump decît construcția tramvaiului)
- Organizarea traseului poate lua zeci de ani (săparea tunelurilor, a stațiilor, plasarea liniilor, infrastructura adiacentă)
- Pasagerii sunt nevoiți să coboare sub pământ
- Nu este util pentru deplasări scurte (1-3 km)
- Stații foarte rare
***
Construcția metroului ar falimenta Chișinăul. Nu cred nici că chiar cu suportul Guvernului ar fi posibil un asemenea lucru. Și nici nu este nevoie.
Capitala noastră este prea mică pentru metro. Orașe mult mai mari și mai populate ca Chișinăul au refuzat să se apuce de contrucția metroului și au ales alte căi.
Experții străini care au realizat în 2011 (!) un studiu privind optimizarea transportului public în Chișinău (care prinde praf la Primar în sertar) au recomantat:
”Ca priorităţi investiţionale se recomandă sa fie aranjate după cum urmează:
- Infrastructura drumurilor;
- Transportul public electric;
- Transportul ecologic;
- Transportul public suburban;
- Transportul de autobuse.”
Spre regret, acesta și alte studii au folosit doar la argumentarea finanțării procurării troleibuzelor. Ca Primarul să aibă cu ce se lăuda în campania electorală.
În condițiile financiare actuale, Chișinăului i-ar veni bine un sistem de Autobuse Rapide combinat cu o rețea modernă de troleibuze și suplinit de microbuze în suburbii și zone greu accesibile. Iar în perspectivă s-ar putea de planificat dezvoltarea unei rețele de tramvai, în centrul orașului.
Dar pentru asta trebuie de evaluat sistemele actuale, de analizat fluxurile de pasageri, de calculat și planificat costurile, de căutat finanțare și multe altele. Păcat că nu are cine face asta.