În timp ce primele pietre de pavaj sunt așezate pe Strada Pietonală a capitalei europene (o dat bojika!), 500 de metri mai la deal se întîmplă zilnic o catastrofă urbană și o rușine pentru această capitală.
Este vorba despre intersecția străzilor Mitropolit Varlaam cu Vlaicu Pîrcălab. Lîngă grandomanul hotel ”Leogrand”, pretențiosul mall ”Sun Sity”, glamourosul restaurant ”Velgar” și prestigioasa universitate ”ULIM” și teatrul ”Cehov”. Tote fiind locuri de maximă atracție pentru chișinăuieni, dar mai ales pentru străini: turiști, oameni de afaceri, diplomați și alți oaspeți ai capitalei noastre.
Să zicem că iese un străin deista din hotelul Leogrand și vrea să facă o plimbare pe jos, să vadă și el de aproape ”orașul alb” dîn cîntecel. Cînd dă să iasă pe trotuar – nu-i nici un fel de trotuar!
Este numai asta:
și asta..
și asta…
Și asta incă e ok. Pozele sunt făcute după ora 15:00, cînd circulația de automobile și microbuze pe strada Mitropolit Varlaam e minimă. În orele de vîrf lipsa de trotuar e combinată cu un ambuteiaj de toată frumusețea.
***
În această regiune, care se vroia odată stradă pietonală, există patru zone care reprezintă un model clasic de lipsă de viziune și strategie urbanistică.
Zona 1: este scuarul care ține de Teatrul Cehov. Este cea mai mare zonă, cu cel mai mare potențial și cel mai simplu de amenajat. Aici este loc pentru un loc de interacțiune publică, pentru parcare (chiar și subterană). Dar la moment avem un exemplu ideal de bătaie de joc de spațiul urban:
Zona 2: este a doua după mărime dar prima după nivelul de prostie din care a apărut. Feericul grup ”Poștașii Chișinăului” au salvat eroic un perete istoric și au stricat planurile turcilor de la Leogrand de a construi acolo un business-centru cu 7 etaje si parcare subterană (!).
Primarul Etern și-a făcut oleacă de PR, poștarii au cam dispărut, băieții de la Leogrand umblă prin judecăți. Toți brusc au uitat de ”Chișinăul istoric” iar zona a rămas ”suspendată” și reprezintă o cicatrice pe fața orașului și o durere de cap pentru miile de pietoni care circulă zilnic prin zonă:
Zona 3 și 4 reprezintă exemple tipice de construcții semilegale în scopuri de extindere a suprafeței comerciale. Cei de la Sun Sity nu au loc în parcarea subterană și fac parcări la intrare iar cei de la Velgar pur și simplu au decis să izoleze glamurul de muritorii de rînd și au zdrobit o ”terasă” cu steklopaket:
Fix alături, este cafeneaua OPA, care are o terasă tare bună. Dar am auzit de la noul proprietar al cafenelei că și ei au în plan să facă la fel ca la Velgar. Se vede că prostia urbanistică e contagioasă.
Trotuarul nu e locul unde mașinile parcate se unesc cu pristroicile ilegale. Într-un oraș construit pentru oameni, trotuarul este un loc unde se desfășoară viața socială. Trotuarul trebuie să găzduiască cît mai multe puncte de activitate: cafenele, măsuțe, bănci, vitrine de magazine, locuri de socializare ca să devină un loc plăcut și atractiv pentru pietoni. Oamenii nu merg pe trotuar. Ei acolo trăiesc.
Zonele 1, 2, 3, 4 din această postare ar putea fi regîndite, amenajate și ar putea îmbunătăți atmosfera pietonală pe strada Varlaam. Dar în Chișinău, cretinismul urbanistic și tot ce decurge din el (parcările ilegale, pristroicile, șantierele veșnice, ambuteiajele, fațadele urîte și lipsa infrastructurii de socializare) omoară trotuarele și orice alt tip de zone publice de socializare. Anume asta face ca orașul să fie urît și neatractiv.
***
Asta e viața capitalei europene, doamnelor și domnilor. E greu, nu-s bani, adevărul istoric e în pericol, amuș vin rușii cu tancurile și multe alte probleme nu ne permit să ne gîndim cum să amenajăm frumos orașul în care locuim.
Iar cînd vom merge prin parijuri și barcelone și vom vedea trotuare ca în imaginea de mai jos vom spune tînguitor: ”ar fi bine și la noi așa ceva” și vom reveni acasă să votăm la alegeri primarul și echipa ”adevărului istoric”.
