Tag Archive Viena

Byvictor

Ce să facem să nu cadă copacii? Secretele silviculturii urbane

Disclaimer: Acest articol este lipsit în totalitate de sentimentalism ecologic și vă poate afecta emoțional.
 
În urma unui simplu fenomen meteorologic de tip ninsoare, copacii din Chișinău au cedat masiv și au transformat o banală zăpadă de primăvară într-o calamitate urbană.
    
Sursa poze: facebook.com
 
De ce copacii au cedat primăvara și nu în plină iarnă, cînd zăpada e mai mare și gerul e mai puternic? Copacii sunt organisme biologice și știu să se pregătească de iarnă. În această perioadă ei sunt mai rezistenți la condițiile climaterice. Însă primăvara, după cîteva săptămîni de căldură, ei se dezmorțesc și sunt mai sensibili. Și o simplă ninsoare cu un vînd mai puternic îi poate pune la pămînt. Plus la toate suprafața pe care se oprește zăpada se mărește considerabil din cauza frunzelor și copacii sunt supuși unei presiuni mai mari. 
 
Asta e valabil mai ales pentru copacii bătrîni. Din imagini observăm că au cedat, în mare parte, copacii vechi și îmbătrîniți.
 
Ca să definim corect problema și să găsim soluții eficiente trebuie să privim fenomenul copacilor din oraș la rece, lăsînd la o parte sentimentalismele, clișeele despre ”cel mai verde oraș de pe planetă” și argumentele nonștiințifice despre cum copacii urbani produc aproape tot aerul cu care respiră un oraș.
Chișinăul nu este cel mai verde oraș. Chișinăul este un oraș cu cei mai sălbatici și neîngrijiți copaci din cauza lipsei unui management eficient al spațiilor verzi. 

Managementul copacilor urbani

În orașele moderne există practica numită Silvicultura urbană ( Urban Forestry ) – totalitatea de măsuri de îngrijire și management a copacilor și spațiilor verzi  în așezările urbane în scopul îmbunătățirii mediului urban. Silvicultura urbană promovează rolul și importanța copacilor în infrastructura urbană.
Silvicultorii urbani plantează și asigură menținerea adecvată a spațiilor verzi din orașe, realizează cercetări și argumentează beneficiile plantării de arbori în orașe.  În orașele moderne silvicultura urbană este practicată și promovată de către arboriști municipali și particulari, ecologiști, urbaniști, consultanți, cercetători și activiști civici.
 
Silvicultura urbană e o disciplină practică, care include plantarea copacilor, îngrijirea și protecția lor dar și managementul general al arborilor în oraș. Mediul urban se deosebește de cel rural sau sălbatic prin faptul că are o serie de constrîngeri pentru creșterea arborilor: spațiu limitat pentru rădăcini și coroană, caliatea proastă a solului, deficiența sau excesul de apă și lumină, căldura excesivă, poluarea, afectarea chimică sau fizică a copacilor și mai ales, sporirea pericolelor legate de arbori.
 
Printre aceste pericole se numără riscul ca anumiți copaci să nu reziste vînturilor puternice și furtunilor și pot afecta automobile sau pietoni.
 Although quite striking in an urban environment, large trees in particular present a continuing dilemma for the field of urban forestry due to the stresses that urban trees undergo from automobile exhaust, constraining hardscape and building foundations, and physical damage (Pickett et al. 2008).

Urban Tree Risk Management

Urban Tree Risk Management reprezintă o serie de medote, măsuri și tehnologii, structurate într-un manual sau ghid, care vin să asiste liderii locali, silvicultorii urbani, colaboratorii parcurilor sau întreprinderilor municipale de resort în adoptarea și implementarea unor programe de prevenire a riscurilor în cadrul managementului spațiilor verzi. Ele sunt elaborate petru a antrena colaboratorii și persoanele responsabile să detecteze, evalueze și să prevină pericolele și defectele provenite de la copacii urbani.
Community managers have the responsibility to create and maintain a safe and useful urban forest for their constituents. Urban foresters need the training and expertise to recognize varying levels of risk, and to manage the forest at an acceptable level of risk. There have been significant advances in decay-detection equipment, and formulas and guidelines for assessing hazardous trees. Modern techniques and procedures can be used to minimize the risk of damage to property and personal injury associated with tree failure. (Urban Tree Risk Management, USDA Forest Service Northeastern Area, 1992).
 
Știu că e în engleză, e lung de citit și nu e tare interesant. De asta o să vă scriu aici pe scurt cîteva prevederi de bază din aceste manuale:
 
1. Orașul nu este pădure. Copacii din oraș sunt elemente de decor și design. Ei pot fi tăiați, cupați, mutați, schimbați în funcție de planificarea specifică a străzii. Drept că asta trebuie să o facă oamenii cu cunoștințe în domeniu. Nu orice mujic cu drujba în mînă se pricepe la copaci. Urban Tree Risk Management prevede că toți (!) copacii din oraș trebuie contabilizați, marcați și constant monitorizați. Da, asta e posibil.
 
Acesta este un copac numerotat din Bruxelles. De copaci, spații verzi și mediu la ei se ocupă Bruxelles Environment.
 
 
2. Copacii nu sunt monumente de istorie (cu mici excepții). Ei nu trebuie lăsați să îmbătrînească și să moară de moarte naturală. Nici un oraș modern nu permite copacilor de pe străzi să crească pînă la vîrsta maturității biologice. Altfel rădăcinile lor deteriorează rețelele de comunicații subterane, asfaltul, pavajul iar coroana afectează fațadele și acoperișurile. Înălțimea medie a copacilor de pe străzi trebuie să fie de 5 – 10 metri, în funcție de lățimea străzii și distanța de la fațadele clădirilor.
 
Bruxelles:
 
 
 
Antwerpen:

Budapesta:

Atunci cînd sădirea copacilor este imposibilă, se găsesc soluții temporare de înverzire a străzii

 Alte orașe: (poze de pe interneturi)
 
 
 
3. Copacii înlăturați trebuie imediat înlocuiți cu alții noi. Dar pueții nu trebuie să fie de grosimea degetului și lăsați în voia sorții și a automobilelor parcate pe trotuare. Se plantează pueți viguroși deja și se protejează cu instalații speciale din lemn în jur.
Viena
Bruxelles
 
4. Coroanele copacilor urbani se cupează. Se tund dacă vreți. Astfel încît crengile să nu se încîlcească între ele, să nu atingă firele electrice sau fațadele clădirilor.
 
Observați cum nici unul dintre acești copaci mari nu atinge fațadele
 
Atrageți atenție la linia creată de crengile copacilor pe centru
 
Paris:
 
 Antwerpen, privit de sus
 
 
 Chișinău, privit de sus
 
O să spuneți că e frumos. Poate privit din cosmos asta e frumos, însă de la înălțimea pietonului asta arata cam așa:
 
 
 

Desigur, copacii sunt un element important al infrastructurii urbane. 

Desigur, ei produc oxigen, curăță aerul, fac umbră și sunt frumoși. 

Desigur, copacii pe străzi trebuie îngrijiți, înlocuiți și înmulțiți dar nu tăiați pentru a face loc parcărilor pe trotuare. 

Însă astfel de tragedii nu trebuie să se mai repete. Copacii trebuie să ne asigure un spațiu urban confortabil, nu să ne aducă distrugeri și catastrofe. Iar pentru asta este nevoie de un management eficient al copacilor și spațiilor verzi din oraș. Așa cum se practică în orașele civilizate din lume. 

 

 
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Secretele unui parc urban confortabil. Lecții din Viena

Parcul Bruno Kreisky din Viena este un parc situat în Margareten, districtul 5 al Vienei.

Cu o suprafața de doar 10 mii m² (cam 100m x 100m) aces părculeț este o adevărată oază verde în zonă.

Așa cum locuiesc în preajmă, petrec aproape în fiecare zi ceva timp în acest parc, observînd detalii specifice de amenajare a unor astfel de zone urbane. Sunt lucruri simple și necostisitoare, dar care, spre regret, sunt omise în parcurile din Chișinău.

1. Navigația

Este foarte important ca un parc să aibă panouri informative. Ele ajută la crearea entității parcului și la respectarea ordinii. Oamenii trebuie să poată afla ușor un pic de istorie a locului și regulile specifice pentru acest loc.

Pentru asta se amenajează panouri informative la intrările principale în parc.

2. Utilități

Un parc oferă verdeață, umbră și aer curat prin definiție. Însă pentru un oraș asta nu e suficient. Ca un spațiu verde să fie util și atractiv pentru toată lumea, el trebuie să aibă utilități pentru diferite tipuri de orășeni.

Pentru tineri și amatori de sport

Pentru oamenii în vîrstă și pentru grupuri care vor să stea la o vorbă

Pentru copii


Pentru bicicliști

Pentru oricine vrea să stea un pic întins la umbră/soare dar se teme să se murdărească sau să răcească

3. Veceu

Un parc trebuie să aibă veceu public obligatoriu. Cu plată sau fără, un veceu public trebuie să existe în imedia apropiere a spațiilor care atrag oameni.

4. Alte aspecte

Mai există o serie de elemente care nu se observă la prima vedere, dar sunt foarte importante pentru a face un spațiu public urban comod și atractiv pentru oameni.

Protecție vizuală și sonoră. În cazul nostru, o parte a parcului se învecinează cu o stradă lată și foarte aglomerată de transport. Pentru a proteja parcul de sunet și prezența mașinilor, parcul este delimitat de stradă printr-un perete de protecție. Însă nu e un zid, e un scut semi-transparent din sticlă organică.

Prevenirea glodului. Pentru evitarea formării glodului, toate spațiile nepavate folosite intens sunt presurate cu rumefuș de lemn care este periodic reîmprospătat. Aminiți-vă cum arată zonele din preajma instalațiilor de sport din orașele noastre și comparați cu asta:

Acolo unde nu crește iarbă din cauza suprasolicitării solului, presărarea rumegușului este vitală. Altfel se formează glod care se extinde peste tot în jur. Asta e o boală serioasă a parcurilor din Chișinău.

 

Bănci. Un parc trebuie să fie plin de bănci, scaune și locuri amenajate pentru șezut. Altfel el nu își poate îndeplini rolul de spațiu de recreere.



Apă potabilă. Accesul la apă potabilă este o condiție primară a organizării spațiilor publice urbane. Viena e un model de urmat în acest sens. Peste tot sunt amenajate pompe/robinete/cișmele publice la care oamenii pot avea acces gratuit la apă.

Colectarea gunoiului. Un alt element important pentru parcuri este prezența coșurilor pentru gunoi. Așa cum astfel de locuri atrag foarte mulți oameni pe parcursul zilei, coșurile pentru stocarea gunoiului trebuie să fie suficiente de mari și suficient de multe.


Copacii și iarba. În orice parc copacii periodic trebuie să fie renovați. E ok să fie tăiat un copac bătrîn și bolnav. Dar în loc trebuie să fie plantat un copac suficient de puternic ca să poată rezista influenței inevitabile din partea oamenilor. Pentru protecție suplimentară copacii noi, primii ani sunt protejați cu suporturi speciale din lemn. Rădăcina este acoperită cu rumeguș de lemn. Iarba este semănată și tunsă la timp, fără irigare artificială.

Cărările. Deseori, în parcuri oamenii își crează cărări acolo unde ele nu au fost prevăzute. Astfel de cărări și tăieturi nu trebuie săpate, sădite cu flori sau îngrădite cu bariere fizice. Ele pur și simplu trebuie pavate și amenajate. Oamenii știu mai bine cum le este comod să meargă, chiar dacă asta nu coincide cu desenele din proiect.

Toate aceste elemente nu necesită nici bugete astronomice, nici tehnologii avansate și nici modificări legislative. Sunt detalii minore dar foarte importante pentru ca un parc să ofere maximum de confort și condiții oamenilor.

Unicul lucru necesar pentru ca aceste elemente urbane să existe și în parcurile din Chișinău este o administrare competentă a spațiilor publice din oraș.

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Răspunsuri la întrebări. Partea I.

Ultima perioadă m-au năvălit întrebările.

Despre mine, despre unde am plecat, de ce, cum, unde, cînd și în genere ce se întîmplă? Nu că aș fi un om tare important dar activitățile din ultimii ani m-au cam plasat în atenția publică.

Prietenii mă întreabă pe facebook. Cei care mă cunosc puțin sau deloc întreabă prietenii mei. Unii se întristează că am plecat, alții se bucură iar alții în genere inventează povești.

Pentru că îmi ia mult timp să răspund la fiecare în parte, am adunat aici cele mai frecvente întrebări și am încercat să răspund la ele cît mai explicit.

***
1. Unde ai plecat?

În 2014 am găsit un  curs de master care mi s-a părut interesant – ”4Cities”, Euromaster in Urban Studies. Timp de un an am pregătit actele necesare și în toamna lui 2015 am aplicat online. În urma evaluării aplicațiilor am fost unul dintre cei 12 norocoși care au beneficiat de o bursă Erasmus pentru acoperirea acestor studii.

Alde băieții care știu tot pe internet insinuează că am fost trimis la studii de Mîna Moskovei sau de GosDep. Băieți, credeți ce vreți, e dreptul vostru.

Însă le mulțumesc enorm lui Vitalie și Angelei  pentru susținere și pentru scrisorile de recomandare pe care mi le-au oferit. Numai nu știu care dintre ei e Mîna Moskovei și care e GosDep 🙂

Revenind la întrebare. Masterul se numește ”4 Cities” pentru că are loc în 4 orașe diferite: Bruxelles, Viena, Copenhaga și Madrid și este susținut de 6 universități din aceste orașe.

La moment sunt în Bruxelles pentru că aici e Headquarter-ul cursului, iar Vrije Universiteit Brussel (VUB) și Université Libre de Bruxelles (ULB) sunt gazdele de bază ale acestui curs.

2. Ce vei studia?

4Cities este un curs de master interdisciplinar cu o durată de doi ani care încorporează domenii ca geografie, sociologie, istorie, studii culturale și studii de management și administrație.

Masterul conține cursuri de studii urbane europene, geografie socială și economică urbană, analiză urbană, dezvoltare și planificare urbană, urbanism și arhitectură, administrare locală, managementul proiectelor.

În linii generale, acest master oferă o bază de cunoștințe și aptitudini petru cercetarea și predarea problemelor urbane și urbanismului, consultarea politicilor publice urbane, managementul proiectelor urbane, planificare urbană și design consulting.

3. De ce ai decis să pleci?

Pentru că orașele moderne sunt cele mai complicate lucruri pe care le-a creat civilizația umană.  Și ca să înțelegi cum să soluționezi problemele care apar într-un oraș nu este suficient nici un master la zi în APL în Moldova și nici un curs de două săptămîni de drept fără frecvență la Sorbona.

E foarte ușor de cîștigat alegeri și e foarte complicat de organizat un proces de soluționare a problemelor unui mușuroi de oameni cu specific, necesități, viziuni și păreri diferite.

Spre regret Republica Moldova nu are nici experință în buna administrare a orașelor și nici universități și profesori care ar putea preda acest lucru. Încă nu are 🙂

Ultimii 3-4 ani am fost un autodidact. Am încercat să caut prin cărți, internet și din călătorii să văd cum funcționează orașele și cum soluționează oamenii problemele de transport public, infrastructură pietonală, spații verzi, servicii publice și multe altele. Însă am simțit că asta nu e suficient și că e timpul de trecut la un alt nivel.

Dincolo de partea academică, eu cred că ieșitul în lume face bine la creier. Mai ieși din cutiuță, mai vezi lumea, mai faci cunoștințe, îți mai schimbi perspectivele și punctele de vedere.

4. Te mai întorci în Moldova?

Da. Mă mai întorc pentru că Moldova e casa mea. Chiar dacă e cam sărăcuță și cam jerpelită, e casa mea și e datoria mea să încerc să o fac mai bună, mai comodă.

O să fac tot posibilul să acumulez un bagaj cît mai mare de cunoștințe pe care o să le aduc acasă și o sa încerc să le împărtășesc și altor oameni și să le aplicăm în parctică împreună. Pentru că asta este una dintre căile pe care Europa poate veni în Moldova.

Trebuie doar niște timp și oleacă de lucru.

***

Următorul set de răspunsuri va fi despre referendum, scuarul Cehov și alte lucruri foarte importante.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post