Tag Archive CMC

Byvictor

Scuarul Ghibu. Istoria salvării unui spațiu public urban

UPDATE:

Directorul Muzeului Național de Arte a anunțat Vineri, 13 octombrie 2017 că, în urma Petiției semnate de chișinăuieni, renunță la ideea construcției unui depozit pentru muzeu din contul Scuarului Ghibu.
Scuarul urmează să rămână în proprietate municipală și va fi amenajat pentru utilitate publică, conform proiectului propus de grupul de inițiativă care a înaintat ideea de salvare și renovare a scuarului.
Vă mulțumim pentru susținere!

****

Probabil ați auzit multe despre Scuarul Ghibu ultima vreme, dar am observat că pentru multă lume nu e foarte clar care e problema cu acest loc. Hai să vă povestesc. 

Scuarul în care se află monumentul în memoria lui Onisifor și Octavian Ghibu  este amplasat într-o zonă cu o mare încărcătură istorică și culturală, între Ambasada României, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Casa Presei și Liceul ”Gheorghe Asachi” care sunt obiective culturale și administrative de importanță națională.

Amplasat la intersecția a două străzi cu un flux pietonal major (Pușkin și 31 august 1989) scuarul formează o oază de verdeață și umbră care nu poate fi valorificată din cauza lipsei mobilierului urban adecvat. În cazul amenajării unor bănci, coșuri pentru gunoi și eliminării parcărilor ilegale de pe trotuar, scuarul ar putea oferi un loc de odihnă și recreere pentru sute de oameni în fiecare zi.

Noi, un grup de chișinăuieni, am decis să începem amenajarea scuarului pentru a demonstra că acest scuar nu este un spațiu uitat și degradat, așa cum vrea să ne convingă directorul Muzeului de Arte, dl. Tudor Zbîrnea. 

Anume el este responsabil pentru faptul că scuarul a ajuns în starea în care este. La indicația sa mobilierul vechi a fost demontat și evacuat iar orice inițiativă din partea primăriei sau a cetățenilor de a amenaja cumva acest scuar era respinsă de dl. Zbîrnea. Și Pretura Buiucani, și Direcția Locativ Comunală și un grup de tineri au venit cu propuneri de renovare a scuarului. Dar directorul Muzeului avea alte planuri. 


În toți acești ani Dl. Zbîrnea urzea planuri de preluare a spațiului scuarului în favoarea muzeului și construcția unui depozit cu sală de expoziție și oficii. Din perspectiva sa, un scuar fără oameni înseamnă un scuar al nimănui, care poate fi ușor preluat. 

În anul 2014 a cerut de la Consiliul Municipal Chișinău (proprietarul terenului) să cedeze acest scuar Muzeului. În același an dl. Zbîrnea a avizat un proiect de clădire la Consiliul Național al Monumentelor de pe lîngă Ministerul Culturii. Fără discuții publice, fără consultări, fără a întreba chișinăuienii dacă vor să schimbe un scuar pe un depozit. 

În anul 2015, în prima ședință după alegerile locale, consilierii municipali au votat pentru cedarea terenului, deși nici nu știau ce votează. Decizia era ascunsă printre alte decizii care au fost votate ”la pachet”. Acesta este meritul consilierului liberal Vadim Cojușneanu, care era președintele ședinței. 

La începutul anului 2017 eu am aflat de planurile dlui Zbîrnea și am decis să intervin. Am explicat aici care sunt motivele mele și de ce eu cred că acest scuar nu trebuie lichidat. 

Am discutat cu consilierii municipali care au aflat cu stupoare ce au votat în 2015 și care au acționat imediat. La 26 iulie 2017 CMC a votat pentru anularea deciziei de transmitere a scuarului către Muzeul de Arte. 

Însă dl. Zbîrnea a decis că are mai multă dreptate și a convins-o pe Ministra Culturii Monica Babuc să semneze o scrisoare în care Ministerul amenință CMC și Primăria cu judecata, în caz că nu își anulează decizia din 26 iulie 2017. 

În paralel, noi am pregătit un proiect de renovare a scuarului Ghibu și l-am înaintat spre coordonare la Consiliul Național al Monumentelor care l-a respins fără nici o argumentare.

Examinarea proiectului s-a transformat într-o farsă, cînd vicepreședintele Consiliului, dl. Sergiu Ciocanu a spus că ”conducerea ministerului” a cerut amînarea examinării proiectului pînă la soluționarea problemei în instanță. Deși Ministerul Culturii încă nu a depus nici măcar o cerere prealabilă în judecată.

Am venit cu o reacție video în urma acestei ședințe și am spus ce cred eu despre acest Consiliu și membrii săi:

După acestă ședință am adesat o scrisoare deschisă  ministrei Babuc în care am cerut să revizuiască decizia sa în privința inițierii unui proces de judecată împotriva Primăriei Chișinău. Dar nu a urmat nicio reacție. 

Ulterior, grupul nostru de inițiativă a scris o Petiție în care cerem salvarea și renovarea scuarului Cehov. În mai puțin de 2 zile petiția a acumulat peste 1400 de semnături. Colectarea semnăturilor continuă. 

Știind că nu are niciun drept moral de a lichida scuarul și nici nu prea are șanse în judecată, dl. Zbîrnea a venit cu pretextul începerii lucrărilor de reparație a clădirii ”Dadiani” a muzeului, situată la intersecția străzilor 31 august și Pușkin. Chipurile pentru realizarea lucrărilor de renovare a fațadei clădirii, el are nevoie să amenajeze un gard care va cuprinde o mare parte din scuar. Iar lucrările vor dura 3-4 ani, așa că proiectul nostru oricum nu poate fi realizat. 

Noi ne-am adresat la Direcția Arhitectură și Urbanism a Primăriei Chișinău și am aflat că Muzeul de Arte nici măcar nu a depus actele pentru autorizație de construcție pentru lucrările de renovare a clădirii. Așa că nu are dreptul să instaleze nici un gard pe un teren care nu-i aparține (scuarul e în proprietatea Primăriei). 

Și chiar dacă va fi nevoie de a instala un gard de protecție a șantierului, conform lui Ion Ștefăniță, directorul AIRM și specialist în renovarea monumentelor, sunt suficienți maximum 10 metri de la clădire pentru organizarea șantierului. 

Anume pentru a preveni instalarea ilegală a unui gard care ar închide cea mai mare parte din scuar, am decis să amenajăm mobilierul urban și să protejăm astfel scuarul de eventuale acțiuni de acaparare a acestui teren. 

Astăzi, 12 octombrie, grupul de inițiativă pentru salvarea și renovarea Scuarului Ghibu a organizat o acțiune de salubrizare în scuar. 






Activiștii și chișinăuienii care au venit să ajute au instalat și au fixat în beton 8 bănci și au amenajat spațiul adiacent băncilor cu pietriș. Reprezentanții Direcției Locativ Comunale a Primăriei Chișinău au instalat 3 pubele pentru gunoi, iar Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a organizat spălarea monumentului lui Octavian și Onisifor Ghibu. 




Cam așa a ieșit în final:




Imediat spațiul din scuar a devenit mai primitor și mai util, iar primii vizitatori nu au întîrziat să apară. 

Aceasta este doar prima etapă a amenajării acestui scuar. Urmează să cerem repetat Consiliului Național al Monumentelor să ne avizeze proiectul apoi să depunem actele pentru certificat de urbanism și permis de construcție la Direcția de Arhitectură a Primăriei. Iar consilierii din CMC au promis că vor aloca bugetul necesar pentru realizarea proiectului din bugetul municipal pentru anul 2018. 

Prin acest proiect transmitem un mesaj tuturor celor care cred că e normal să își rezolve problema lipsei de spațiu din contul spațiilor publice, a scuarurilor și a spațiilor verzi. Chișinăuienii au demonstrat încă o dată că înțeleg importanța  spațiilor publice urbane și sunt gata să le apere. 

Astăzi noi am restabilit dreptul oamenilor la spațiul public din Scuarul Ghibu. Și, cu timpul, vom proceda la fel cu toate spațiile publice degradate din oraș. 

***

Aducem sincere mulțumiri Primăriei Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău pentru suport în apărarea acestui spațiu. Mulțumim Direcției Locativ-Comunale și Î.M. Spații Verzi pentru implicare și ajutor în lucrările realizate. Mulțumim mult lui Ion Ștefăniță și AIRM pentru ajutor în protecția și curățirea monumentului din scuar. 

De asemenea mulțumim reprezentanților mass-media care ne susțin cu acoperire media: unimedia.info, diez.md, tv8.md, protv.md, prime.md, newsmaker.md, orașulmeu.md, zugo.md. Mulțumim tuturor participanților la evenimentul de azi, tuturor semnatarilor Petiției pentru salvarea scuarului Ghibu și tuturor celor care ne susțin.

Photo credit: Cristian Saulea, Victor Bunescu

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Parcările cu plată din Chișinău: nothing personal, it’s just business

Cam asta a reieșit din conferința de presă organizată de operatorul parcărilor cu plată din Chișinău.

Luni, 10 aprilie, compania EME Parkleitsystem a organizat o conferință de presă în care reprezentantul acesteia, dl. Zsigmond Bodnar a ținut să vină cu o serie de clarificări asupra proiectului parcărilor cu plată din oraș.

Conferința a durat mai mult de două ore. În linii generale, dl. Bodnar a vorbit despre compania EME Parkleitsystem, despre aspectele tehnice ale amenajării parcărilor cu plată și despre condițiile parteneriatului public-privat semnat între EME Parkleitsystem și Primăria Chișinău.

Credibilitatea

Dincolo de faptul că dl. Zsigmond Bodnar a avut o prestație foarte arogantă și cu pretenții de mare om de afaceri care a venit să ne ajute să facem și noi niște parcări cu plată, ”ca la în Europa”, domnia sa a confirmat cîteva lucruri:

  1. EME Parkleitsystem este o companie neoperațională creată doar pentru a participa la tender.[min. 0:13:00]
  2. Nici EME Parkleitsystem și nici EME Zrt nu au experiență în amenajarea, organizarea și gestionarea parcărilor cu plată în forma în care prevede contractul de PPP.
  3. Nici EME Parkleitsystem și nici compania locală creată de ei, PLS Parcare SRL nu vor construi/amenaja parcări. De asta se ocupă Primăria. Ei doar vor desena marcajul și vor amplasa semnele rutiere necesare. [min. 2:00:30]
  4. Nici EME Parkleitsystem și nici fondatorii acesteaia nu vor investi nici 10, nici 6 nici 3 milioane de euro în parcările cu plată din oraș, așa cum s-a discutat în presă. [min. 2:01:01]. Deși EME Parkleitsystem se numește ”investitor”, unica lor investiție constă în adaptarea sistemului lor de plată prin telefon mobil la aparatele de plată existente în Chișinău (gen Qiwi).
  5. Acest proiect este o afacere. Doar o afacere [min. 1:58:30].

-Cît va investi compania dvs în parcările din Chișinău, 6 sau 10 milioane?

-I never told 6-10 milions. I never told that. 

Zsigmond Bodnar

Pe toate aceste 5 puncte Dorin Chirtoacă și Igor Gamrețchii au mințit cu nerușinare începînd cu anul 2015, cînd a fost semnat contractul cu EME Parkleitsystem. Ei afirmau sus și tare că au identificat o companie străină, care are experiență în domeniu, cifre mari de afaceri, care va investi cîteva milioane de euro și că, în genere acest proiect este unul social, care abia de va acoperi cheltuielile.

Aici mai puteți citi o serie de neadevăruri emise de Primărie despre acest proiect.

A fost nevoie de scandal, gălăgie, investigații, proteste și dosare penale, ca să aflăm că lucrurile stau nu tocmai așa cum ne povesteau Chirtoacă și Gamrețchi. Din cauza acestor minciuni, întreg proiectul parcărilor cu plată a fost compromis și decredibilizat. Acum noi avem tot dreptul să nu avem încredere în buna intenție a oamenilor care vor gestiona acest proiect și în alte aspecte ale acestui parteneriat public-privat.

De ce Austria?

Este straniu că deși compania EME Zrt este din Ungaria, compania EME Parkleitsystem este înregistrată în Austria. Dl. Bodnar a explicat foarte clar de ce anume Austria: pentru că între Moldova și Austria există un Acord de Protecție a Investițiilor mult mai puternic decît dintre Moldova și Ungaria.

Ok, dar ce are de protejat  EME Parkleitsystem? Conform dlui Bodnar, EME Parkleitsystem are o ”proprietate intelectuală” în Moldova – dreptul de a gestiona parcările cu plată în Chișinău timp de 25 de ani.

Adică cu zero investiții, EME Parkleitsystem deja are o ”proprietate intelectuală” investită în RM – parcările din Chișinău. În cazul anulării contractului de PPP, proprietarii acestei companii nu vor ezita să dea în judecată Republica Moldova și să ceară protecția proprietății investite, care constă în… prevederile contractului de PPP!

Aici trebuie să luați o pauză și să vă dați seama de cinismul acestei scheme, realizate cu implicarea directă a responsabililor din Primărie.

Culegătorii de bani

Anume așa i-a numit pe EME Parkleitsystem cineva în comentariile de pe privesc.eu la conferința de presă. Și această expresie reflectă în totalitate estența acestei companii.

Colectarea banilor este unica experiență a companiei ungare EME Zrt și alte genuri de activități specificate în contract ei pur și simplu nu au. EME este o companie care se ocupă cu dezvoltarea și promovarea metodelor de plată online pe piața ungară și internațională. Din 1 iulie 2006 ei s-au ocupat cu unificarea metodelor de plată prin intermediul telefoniei mobile.

Și toate parcările din Budapesta și alte 60 de orașe europene cu care se laudă dl. Bodnar pot fi plătite prin interemediul aplicațiilor și sistemelor realizate de această companie. Pentru acest serviciu compania are un comision. Atît. De gestionarea fizică a parcărilor (parkomate, amenajare semne, blocarea roților, evacuarea automobilelor, verificarea tichetelor de parcare și customer care) se ocupă instituțiile municipale care au în gestiune parcările respective.

– We don’t build parking places. We just paint lines.

Zsigmond Bodnar

Nici în Budapesta și nici în alte orașe EME Zrt nu are parcările în gestiune pentru 25 de ani și nu primesc redevență 90% din rulajul lunar.  Însăși dl. Bodnar recunoaște că nicăieri în lume nu mai există companii private care prestează astfel de servicii de gestionare a parcărilor. Pentru că în toată lumea parcările sunt gestionate de autoritatea publică, nu de agenți privați.

Cum anume niște dezvoltatori de aplicații pentru telefoane din Budapesta au ajuns experți în gestionarea parcărilor cu plată în Chișinău, ne poate explica doar Dorin Chirtoacă.

Nimeni nu e vinovat

Nu știu dacă intenționat sau nu, dar dl. Bodnar a divulgat aspectul-cheie al întregii scheme de realizare a acestui proiect. Fiind întrebat dacă nu i se pare straniu că Primăria a încheiat contractul cu EME Parkleitsystem înainte ca Consiliul Municipal să aprobe un Regulament de organizare și gestionare a parcărilor cu plată și înainte ca CMC să se expună vizavi de oportunitatea semnării acestui contract, dl Bodnar a explicat următoarele:

Conform legislației Republici Moldova, din moment de autoritatea locală (CMC) a anunțat un concurs de Parteneriat Public Privat, ea nu mai poate influiența procesul pentru că el deja e reglementat de Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat. Iar articolul 30 al acestei legi spune:

(1) După desemnarea celei mai bune oferte, comisia de selectare a partenerului privat elaborează, în cel mult 30 de zile de la data deciziei respective, un proiect de contract care să întrunească datele prevăzute la art. 20 şi îl va transmite ofertantului desemnat învingător.

Deși logica ne spune că în urma concursului, compania selectată trebuia să se prezinte la comisia de profil a CMC, iar contractul trebuia să fie semnat după aprobarea lui de către consiliului.

Aici pot fi inițiate multe dezbateri, dacă este sau nu această prevedere imperativă. Adică dacă are caracter obligatoriu. În cazul nostru Primăria a decis că ”este obligată de lege” să semneze acest contract fără avizul CMC.

Asta ne readuce la acea decizie a CMC din octombrie 2014 care a fundamentat întregul proiect cu parcările cu plată. În genere, foarte des Chirtoacă, Gamrețchi și Bodnar fac referință la acea decizie a Consiliului Municipal care stabilește mai multe lucruri, inclusiv și componența Comisiei de selectare a operatorului parcărilor dar și condițiile pe care trebuie să le întrunească participanții la concurs:

Decizia CMC 6.5 Din 02.10.14 by Vitalie Sprinceana on Scribd

Însă nu au fost publicate nici anunțuri privind organizarea discuțiilor publice, nici anunțuri privind concursul,nici ofertele companiilor și nici procesul-verbal de selectare a cîștigătorului. Clar că nu vom găsi nici numele consilierilor care au votat această decizie. Amintim cititorilor că în 2014 CMC era condus de o alianță liberal-comunistă neoficială și anume în acea perioadă au fost votate cele mai multe proiecte în defavoarea interesului public (repartizarea terenurilor municipale și a clădirilor, acceptarea creditării de la BERD și BEI).

Din ceea ce avem la moment reiese că oamenii care au copt acest plan au gîndit foarte bine cum să facă așa încît pînă la urmă nimeni să nu iasă vinovat. Adică Primarul și Viceprimarul nu sunt vinovați de semnarea contractului pentru că legea PPP îi impunea să semneze, membrii Comisiei de selectare nu poartă nici o vină pentru că ei au activat în baza deciziei CMC,  iar consilierii municipali nu sunt vinovați pentru că CMC este un organ colectiv și răspunderea este colectivă. Adică nimeni concret nu poate fi tras la răspundere pentru semnarea acestui contract 🙂

In democracy, regulation is not subject of public debate. In democracy, you elect your representatives, in the Parliament or in the city council and they make regulations and laws for you. That’s about democracy!

Zsigmond Bodnar

Greșelile Primăriei

În această situație, Primăria este cea care a gestionat foarte prost atît ideea cît și proiectul.

În mod ideal, Primăria trebuia să inițieze discuții publice în 2013-2014, în baza studiului de fezablitate privind parcările cu plată, efectuat de WSP în 2013. La acestă etapă puteau fi discutate o serie de aspecte controversate precum amenajarea parcărilor (pe trotuar sau pe carosabil), modalitatea de gestiune (prin crearea unei structuri municipale sau prin atragerea unui operator privat), prețul pentru ora de parcare.

După colectarea părerilor și propunerilor, specialiștii de la Direcția Transport trebuia să elaboreze un draft de Regulament, pe care să îl supună dezbaterilor publice și discuțiilor în CMC.

Și numai după adoptarea Regulamentului se putea de purces la organizarea Concursului de selectare a operatorului privat cu implicarea în Comisia de selectare a reprezentanților CMC, a Primăriei, a Guvernului și a experților independenți. Așa presupune logica elaborării politicilor publice și așa se construiește un proiect credibil și sustenabil. Asta în caz că oamenii din administrația locală sunt bine intenționați.

PPP-urile sunt instituite atunci cînd autoritatea publică nu are suficiente fonduri să investească în dezvoltarea/modernizarea/dotarea unui serviciu public. Astfel ea găstește un partener privat. Într-un Parteneriat Public-Privat avem o parte privată (companie) și una publică (autoritate publică locală sau centrală). În astfel de parteneriate, partenerul public are întotdeauna o poziție superioară, pentru că el oferă spre gestiune un bun public, și trebuie să se asigure că el va fi folosit cu grijă, eficient, în favoarea interesului public, adică a cetățenilor care sunt proprietarii acestui bun. Astfel, autoritatea locală pune condițiile, stabilește regulile și are urmărește îndeplinirea corectă a contractului.

În situația parcărilor cu plată în Chișinău, eu am impresia că partenerul privat este cel care dictează condițiile și regulile. Iar autoritatea locală în persoana Primăriei este un executant docil al acestor condiții, în urma unei înțelegeri obscure între oamenii din Primărie și cei din privat.

Numai așa se explică faptul că dl. Bodnar cunoaște detaliile proiectului mai bine decît Șeful Direcției de Transport Gamrețchi, care se presupune că a elaborat acest proiect. Numai așa se explică faptul că Primăria s-a pus la dispoziția agentului privat, oferindu-i multe avantaje în defavoarea propriilor interese. Și numai așa putem înțelege de ce în genere Primăria a pornit acest PPP în care partea publică investește în parcări, le oferă părții private spre exploatare pentru 25 de ani, iar partea privată, fără nici o investiție făcută, deja are la mînă un contract superavantajos și 90% din rulaj.

Și ce e de făcut?

Din cauza incompetenței și mizerabilității lui Dorin Chirtoacă și prietenilor săi care au pus la cale toată această schemă, orașul se află într-o situație foarte penibilă acum.

Dl.Bodnar a recunoscut că ei sunt investitori privați și nu vor ezita să își apere interesele, inclusiv în instanță. Iar așa cum Primăria le-a oferit din start o poziție avantajoasă, prevăzută de contractul semnat, probabilitatea că EME Parkleitsystem va cîștiga atît în instanțele locale cît și în cele internaționale este foarte mare.

Pe de altă parte, Primăria a investit foarte mulți bani în amenajarea parcărilor pe străzile renovate din banii împrumutați de la BERD inclusiv în scopul amenajării parcărilor cu paltă. Astfel, fiecare zi pierdută este o pierdere de bani pentru bugetul local. Creditul trebuie întors, iar bani suplimentari la buget nu vin.

Chiar și în caz că va avea loc anularea contractului, organizarea unui proces corect de implementare a proiectului va mai lua încă 4-5 ani cel puțin. Dar nici să acceptăm acestă schemă vădită de corupție și delapidare a bunului public nu putem.

În afară de aspectele menționate în acest articol, există o sumedenie de detalii, de probleme și neclarități în implementarea acestui proiect. Iar Primăria este incapabilă să facă lumină în tot acest ghem de probleme.

O ieșire parțială din situație ar fi eliberarea din funcția de Director al Direcției de Transport a dlui. Igor Gamrețchi ca persoana Nr.1 responsabilă de eșecul acestei politici publice și numirea unei persoane noi, profesioniste, cu imagine curată care să vină cu un plan de resetare a proiectului.

Asta ar  putea restabili măcar un pic credibilitatea Primăriei și ar putea da posibilitatea unui nou dialog patrulateral: Primărie – CMC – EME Parkleitsystem – Societate civilă. Și în cadrul acestui dialog să vedem ce se poate de reparat, de îmbunătățit și de corectat în acest proiect.

Așa s-ar întîmpla într-un oraș european, în care proiectele de dezvoltare urbană nu sunt vaci de muls pentru funcționarii publici și agenții privați ci urmăresc prestarea serviciilor calitative pentru cetățeni.

Însă, din cîte vedem, Chișinăul este foarte departe de Europa. ”Nothing personal…”, după cum a spus în conferință dl. Bodnar, ”this is just business”.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Regulamentul privind parcajele cu plată. Partea a II a schemei de estorcare a banilor de la cetățeni

Acum un an, am scris un articol în care am explicat cu Primăria Chișinău pune la cale o nouă schemă de estorcare a banilor de la cetățeni, în beneficul unei firme private, cu fondatori din offshore. Chiar am  organizat o conferință de presă în care am explicat detaliile schemei și am făcut apel la organele de resort să se implice.

Era vorba de proiectul care prevede implementarea parcărilor cu plată în Chișinău. Pe scurt, schema pusă la cale de oamenii din Primărie constă în următoarele:

  1. Primăria amenajează parcaje din contul trotuarelor pe străzile principale ale orașului în cadrul proiectului de renovare a străzilor, realizat cu bani împrumutați de la BERD.
  2. Primăria transferă aceste parcaje către o companie dubioasă (EME Parkleitsystem) pentru o perioadă de 25 de ani și încă se obligă să le întrețină, implicînd serviciile municipale (adică tot din bani publici).
  3. Conform contractului semnat, municipalitatea va primi numai 10% din suma rulajului lunar, iar 90% vor merge in buzunarul proprietarilor EME Parkleitsystem.

Astfel, avem o situație în care Primăria, din bani împrumutați (publici) amenajează parcări din contul trotuarelor (publice), le transmite gratuit în gestiunea unei companii private iar chișinăuienii vor trebui să întoarcă creditul către BERD dar și să plătească taxe pentru parcare și suprataxe pentru eventuale încălcări are regimului de parcare.

Conferința noastră de presă a stîrnit o mică furtună. Chirtoacă s-a spălat pe mîini spunînd că el nu a semnat acest contract ci viceprimarul Grozavu. Acesta din urma a recunoscut faptul că acest contract e în defavoarea orașului și că el trebuie revizuit. Consilierii municipali nu au votat contractul și băieții cu scheme au bătut în retragere. Însă nu pe mult timp.

Primăria strikes back

Între timp, Dorin Chirtoacă s-a făcut cu atribuții extinse. Deputații liberali au reușit să împingă în Parlament adoptarea noului Statut al mun. Chișinău, care îi oferă Primarului General dreptul de a semna contracte de Parteneriat-Public-Privat de genul celui cu EME Parkleitsystem fără avizul Consiliului Municipal. Cel puțin contractul vechi nu a fost anulat și nici un alt concurs de selectare a operatorului parcărilor cu plată nu a fost organizat.

Recent, Direcția Transport a mun. Chișinău a înaintat pentru ședința CMC din 23.02.2017 proiectul noului ”Regulament privind funcționarea parcărilor și parcajelor auto cu plată din mun. Chișinău”. Consilierii l-au respins și nu l-au votat.

Pete o lună de la propunerea în CMC, la 24.03.2017  Primăria Chișinău, anunță ”dezbatere publică pe marginea proiectului”. Drept că din dezbatere e doar denumirea.  Direcția de Transport ne spune că ”Recomandările pe marginea proiectului” pot fi trimise prin mail sau scrise și duse la ei la sediu. Iată așa o dezbatere publică.

 

 Regulamentul neregulamentar

”Ok” o să ziceți voi (și unii consilieri municipali). ”Și care e problema? Regulament doar oricum trebuie”. Da, trebuie. Însă nu așa.

Scopul acestui Regulament este să asigure o bază de reglementare pentru  Contractul de PPP semnat de Primărie cu EME Parkleitsystem în 2015. În contract sunt o serie de trimiteri la Regulament – prevederi care pur și simplu nu există în Regulamentul vechi (p. 4.1; p. 5.1.1; p. 5.1.7; p. 5.1.14; p. 5.1.20 ). Asta ne face să presupunem că aceste două acte au fost elaborate ”la pachet”. Acest fapt este confirmat chiar de Igor Gamrețchi, în Nota Informativă la proiectul de Regulament (pagina 32).

Aici apar o serie de întrebări:

  1. Dacă Comisia a fost constitutită la 3 noiembrie 2015, de ce proiectul de Regulament a fost gata abia în februarie 2017? Așa de eficient lucrează Direcția de Transport?
  2. Dacă proiectul a fost gata mai devreme, de ce nu a fost înaintat spre discuții și dezbateri publice pînă acum?
  3. Dacă proiectul a fost finisat abia acum, în 2017, cum se face că Contractul de PPP din 2015 face trimitere la el?
  4. Dacă și Chirtoacă și Grozavu au recunoscut că acest contract este slab, în defavoarea interesului public, putem oare avea încredere într-un Regulament creat la pachet cu el?
  5. Și în final, de ce nu a fost elaborat și adoptat în primul rînd Regulamentul, apoi, în baza lui, să fie organizat concursul pentru identificarea operatorului, cum e și firesc în structura ierarhică a documentelor administrative.

În afară de aspectul credibilității, destul de dubios par și o serie de prevederi ale acestui Regulament. Iată doar cîteva:

1. Identificarea locațiilor exacte ale parcajelor cu plată este foarte vagă. 

Conform punctului 14. Parcajele auto vor fi amplasate în limitele Zonelor controlate. Conform Regulamentului Zona Controlată înseamnă:

Din punctul 27 aflăm că:

Am căutat pe google să văd ce înseamnă sintagma ”proiect de tehnologie a traficului” și nu prea am găsit nimic. Adică din regulament nu e clar unde exact vor fi amenajate aceste parcaje.  Din Anexa nr.1 e clar că ”în perimetrul”străzilor menționate:

 

Dar unde excat vor fi organizate parcaje nu e clar. Se pare că decizia finală va rămîine la discreția Operatorului. Mie mi se pare straniu ca un agent economic privat să poată decide locul amenajării parcajelor cu plată.

Să admitem că Operatorul vrea să organizeze parcare în scuarul Preturii Centru sau pe trotuarul din fața Casei Presei, pe trotuarul îngust de pe strada Pușkin sau chiar în PMAN. Conform acestui Regulament el are tot dreptul să o facă. Și dacă aceste parcaje intră în conflict cu proprietarii de terase/localuri sau cu pietonii?

2. Întreținerea parcajelor

Punctul 30 al Regulamentului prevede:

De ce? Conform Contractului de PPP, Operatorul primește 90% din suma rulajului lunar iar Municipalitatea doar 10%. De ce autoritățile publice trebuie să asigure curățenia spațiilor care generează profit unei companii private?

3. Autorizații de parcare

Conform articolului D, punctele 36-38  Operatorul poate elibera Autorizații de parcare

Iar conform punctului 50, Direcția Transport public poate acorda și ”permise speciale fără plată”

Înțelegem că șefii instituțiilor din perimetrul Zonelor controlate, liderii de partide, oamenii de afaceri ”serioși” și altă lume bună vor putea beneficia de eliberarea de plata pentru parcare a automobilelor private. Pentru că cele de serviciu se pare că vor primi automat permise. Și cine va decide cui i se eliberează Permis? Corect, domnul Igor Gamrețchi. În baza la ce?… Cred că răspunsul e clar.

4. Taxele și Penalitățile

Potrivit proiectului de Regulament prima zonă, amplasată în perimetrul străzilor Bănulescu-Bodoni – Ierusalim – Alexandru cel Bun – Nicolae Starostenco – Ismail, va avea un tarif de 15 lei/ora. Pentru vehiculele masa cărora depăşeşte 3,500 de kg (camioane, tractoare, autobuze şi altele), tariful va fi egal cu 45 lei/ora.
 
A doua zonă va avea în jur de 10,000 de locuri de parcare. Aici parcarea va costa 10 lei/ora şi, respectiv, 30 lei/ora. A treia zonă va avea aproximativ 20,000 de locuri de parcare. În această zonă o oră de parcare va costa 5 lei şi, respectiv, 15 lei.
 
Automobilelor parcate neregulamentar le vor fi blocate roţile, iar deblocarea îi va costa pe şoferi 750 de lei, dacă taxa va fi achitată în aceeaşi zi sau 950 de lei, dacă aceasta va fi achitată în zilele următoare.  Pentru automobilele evacuate, şoferii vor trebui să achite 1,600 de lei, iar fiecare zi de neachitare îi va costa suplimentar 150 de lei.
 
Dacă şoferii vor încerca să utilizeze un tichet vechi de parcare, aceştea vor trebui să achite o amendă care va fi de 300 de ori mai mare, decât taxa pentru parcare – 4,500 lei, 3,000 lei sau, respectiv, 1,500 de lei, în dependenţă de zona de parcare.
 
De unde s-au luat aceste cifre? Care sunt calculele care demonstrează că parcarea trebuie să coste 15 lei pe oră și nu 10 sau 5? Probabil a fost realizată vreo cercetare?
 
Da, conform aceleiași note informative ale lui Gamrețchi, acest Regulament a fost elaborat în baza unui studiu realizat de o companie din Marea Britanie în 2013.
 
Aici puteți vedea acest studiu. Este un document destul de bun, elaborat de specialiștii de la WSP. Însă din acest document, băieții șmecheri de la Direcția de Transport au luat doar anumite părți și au omis altele.
 
Dacă ne uităm la secțiunea ”Evaluarea economică a parcărilor auto” (pag.8-24 din PDF) putem vedea niște cifre foate interesante.  Modelul de referință creat în cercetare include următoarele date de bază:
Tariful pentru parcare = 4 lei pe oră; Media de ocupare = 60%
 
Și iată rezultatele obținute (VAN – Valoare Actuală Netă; RIR – Rata Internă de Rentabilitate)

Cum s-a ajuns de la 4 lei/ora la 15? Vă las să vă faceți concluziile singuri.

În afară de diferența de tarife, Regulamentul omite și sugestiile Cercetării privind amenajarea parcajelor. Strategia sugerează că parcajele pot fi amenajate pe carosabil, în paralel cu carosabilul și nu pe trotuar, în spic. 

***

Am enumărat aici doar cîteva prevederi majore ale acestui Regulament care pun sub îndoială buna intenție dar și profesionismul celor care l-au elaborat. 

Pentru mine e clar că acest Regulament nu este decît o încercare de a legitimiza Contractul de PPP semnat de Primărie cu EME Parkleitsystem. Acest proiect pune mulți, foarte mulți bani în joc și băieții șmecheri se vor face luntre și punte pentru a-l realiza în viață. Pentru că asta le va asigura o bătrînețe fără griji chiar dacă ei vor pleca din Primărie. 

Ce trebuie de făcut?

  1. Consiliul Municipal Chișinău trebuie să respingă acest Regulament și să nu voteze un astfel de Regulament pînă Primăria nu anulează contractul de PPP cu EME Parkleitsystem. 
  2. Noul Regulament privind funcționarea parcărilor și parcajelor auto cu plată din mun. Chișinău trebuie elaborat și dezbătut ținînd cont de sugestiile Sudiului cu privire la Strategia pe termen lung de parcare în mun. Chișinău realizat de WSP UK Limited. Iar tarifele trebuie revizuite și adaptate la realitățile anului 2017. 
  3. Ulterior, după adoptarea noului Regulament, Primăria trebuie să organizeze un concurs nou, în baza unui caiet de sarcini public iar în comisia de concurs să fie incluși consilieri municipali și reprezentanți ai societății civile
  4. Toate parcajele cu plată noi-create să fie amenajate din contul carosabilului, în paralel cu acesta, iar trotuarele să fie eliberate de parcaje. 

Numai așa vom putea fi siguri că proiectul Parcărilor cu plată va lucra în favoarea orașului și nu a companiilor offshore.  

În următorul articol voi veni cu propuneri despre cum ar trebui organizat sitemul de parcări cu plată în Chișinău în mod ideal. 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Ce aș face dacă aș fi Primarul orașului Chișinău?

Dacă aș deveni Primarul Chișinăului, în primul rînd, aș face următoarele lucruri:

Pe termen scurt (1 an):

1. Mi-aș forma o echipă. O echipă nu politică ci una de lucru. Un grup de oameni care iubesc acest oraș și care l-ar vrea mai frumos, mai prietenos și mai confortabil. Niște oameni care ar fi de acord să lucreze cu bani puțini, uneori chiar gratis. Oameni care m-ar susține în ceea ce fac dar care ar putea oricînd să imi dea două palme și să mă readucă la realitate dacă aberez. E echipă de oameni care gîndesc la fel ca mine și care nu se tem de greutăți precum salariile mici sau birocrația.

Printre ei trebuie să fie juriști buni, ca să putem cîștiga în instanțele de judecată moldovenești.

Economiști cu viziune, care ar putea face ordine în bugetul municipal.

Specialiști în atragerea investițiilor pentru a găsi investitori locali și străini.

Specialiști-IT care să ne ajute să scoatem Primăria din secolul XIX și să o plasăm în secolul aplicațiilor mobile și al E-serviciilor.

Artitecți, designeri, urbaniști și ingineri cu idei și viziuni moderne.

Artiști: pictori, graficieni, muraliști ca să dăm culoare acestui oraș.

Comunicatori și PR-iși profesioniști care să ne ajute să comunicăm cu cetățenii, cu activiștii și cu presa.

Antropologi, sociologi și psihologi pentru ca să putem studia orașul și oamenii, ca să putem înțelege corect nevoile și așteptările orășenilor.

2. Aș dispune elaborarea unui nou site al Primăriei. Site-ul actual e unul învechit moral și ineficient. Primăria are nevoie de un site care să comunie cu oamenii și să permită recepționarea feedback-ului. Un instrument simplu și clar de informare pentru utilizatori, cu informație updadată la zi și cu o navigare cît mai comodă.

3. Aș începe elaborarea Filosofiei orașului. Împreună cu alți colegi care se pricep la asta, aș elabora și aș pune în discuție Conceptul de Dezvoltare a Orașului – o Constituție a Chișinăului. Un document filosofico-tehnic care ar sta la baza oricărui alt document elaborat pe viitor. Și l-aș propune la vot într-un Referendum local. Acolo aș explica și aș argumenta care sunt scopurile, obiectivele, vectorul și strategia de dezvoltare a capitalei. Și aș propune un plan de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung.

4. Aș promova elaborarea unui nou Plan Urbanistic General și a Planurilor Urbanistice Zonale în baza Conceptului General de Dezvoltare.  Aceste documente există, dar în mare parte sunt învechite și nimeni nu le ia în seamă. Niște planuri bine elaborate și asumente de APL, ar servi drept bază pentru oprirea dezmățului în deomeniul construcțiilor în oraș.

5. Aș întoarce trotuarele oamenilor. Aș interzice parcarea pe trotuarele din oraș sub orice formă. Pur și simplu aș dispune instalarea barierelor de protecție, mai ales în sectorul Centru. Aici puteți vedea detalii și argumentare.

6. Aș face o evaluare a tuturor terenurilor și clădirilor municipale și le-aș face publice. Iar înstrăinarea acestora aș face-o pe calea licitațiilor deschise, așa ca bugetul municipal să aibă cît mai mult de cîștigat din vînzarea lor. Pentru că din vînzarea terenurilor trebuie să cîștige orașul, nu consilierii municipali. 

7. Aș invita o echipă de studenți la drept și le-aș da spre analiză toate contractele de arendă și chirie a bunurilor municipale. Studenții ar avea o practică bună iar Primăria – o evaluare gratuită a situației acestor contracte. Ulterior, juriștii Primăriei se vor ocupa de rezilierea contractelor dubioase.

8. Aș crea un Consiliu Consultativ al Primăriei alcătuit din reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și grupurilor civice care să examineze și să avizeze toate proiectele de construcții în oraș. Acesta ar fi primul filtru de epurare a proiectelor care nu corespund principiilor de dezvoltare urbană stabilite în Conceptul de Dezvoltare și Planurile Urbanistice.

9. Aș conserva Centrul Istoric al orașului și aș interzice orice timp de construcție sau demolare, până la elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru Orașul Istoric.

10. Aș elabora o Strategie de identificare, zonare și dezvoltare a spațiilor publice.  Aș dispune identificarea tuturor microzonelor cu potențial de agrement și interacțiune socială: scuarurile, zonele verzi, parcurile mici și mari și le-aș uni într-o rețea și le-aș introduce într-o ”carte roșie” a spațiilor urbane. Chișinăul are nevoie de mai multe spații publice libere de comerț, politică sau automobile, în care oamenii să poată comunica și interacționa. Nu doar clădirile formează orașul ci și spațiile dintre ele.

11. Aș iniția un concurs public și deschis de elaborare a logo-ului și brand book-ului orașului Chișinău. Cu premiere financiară, ca să se poată implica și companiile internaționale specializate în branding.

12. Aș dezvolta o adevărată piață urbană, pentru că PMAN este un platzdarm pentru defilări de tancuri și mitinguri politice, nu o piață orășenească veritabilă. Chiar dacă Ion spune că asta e cosmos, eu cred că e posibil 🙂

Pe termen mediu (2-3 ani):

13. Aș scoate Gara Auto din Centrul orașului și aș muta-o la Botanica, pe Muncești. Pentru că autogara și piața din jurul ei e un cancer al acestui oraș, care crește și se dezvoltă an de an. Piața Centrală ar rămâne doar o piață alimentară, fix în perimetrul predestinat.

14. Aș crea piste pentru bicicliști și le-aș uni într-o rețea mare de piste pentru transport alternativ (biciclete, role, skate-uri) astfel încît un procent cît mai mare de oameni să folosească acest tip de transport pe distanțe mici și medii și să scadă presiunea pe transportul public. Pentru că liniile galbene nu ajută.

15. Aș investi în dezvoltarea infrastructurii pietonale – un oraș are nevoie de trotuare decente pentru pietoni, de treceri pietonale denivelate, de cît mai multe locuri de așezat, de rampe pentru cărucioare, și de stîlpi de delimitare a trotuarelor.

16. Aș institui un sistem de colectare separată a deșeurilor. 60% din deșeurile produse de chișinăuieni pot fi vîndute în afara țării, companiilor care se ocupă de reciclare.

Pe termen lung (4 ani)

17. Aș începe un proces de reformare a Primăriei ca instituție.  Pentru că este evident că actuala structură și organizare a este învechită și ineficientă iar Primăria și managementul serviciilor publice sunt departe una de alta.

18. Aș construi o uzină de prelucrare și ambalare a deșeurilor. Asta ar însemna atît eficiență ecologică cît și investiții și locuri de muncă.

19. Aș demara o reformă totală a sistemului de transport public din oraș care ar presupune dezvoltarea rețelei de troleibuze și aș introduce sistemul de Bus Rapid. Astfel și rutierele vor dispărea singure treptat, pentru că nu vor mai fi rentabile.

 20. Aș stabili o colaborare cu Guvernul și finanțatorii străini pentru dezvoltarea unei șosele de centură a orașului, pentru a scădea fluxul de automobile în oraș și a permite transportului de transit să evite orașul.

21. Aș construi o linie de tramvai pe bulevardul Ștefan cel Mare. Pentru că orașul e văduv fără tramvai. Este o investiție care s-ar recupera din contul fluxului de pasageri și a creșterii turismului. Pentru că un oraș cu tramvai oricînd e mai frumos și mai atractiv decît un oraș fără tramvai 🙂

22. Aș propune o reformă a structurii administrative a orașului care ar presupune recroirea sectoarelor, astfel încît fiecare sector să devină un orășel absolut autonom în cadrul orașului mare. 

****
Evident că lupta cu corupția, transparența, atragerea investițiilor sunt teme importante dar ele sunt tare abstracte. Oamenii care se ascund după astfel de obiective nu prea își imaginează ce acțiuni concrete presupun acestea. Și cînd ajung la guvernare nu prea știu ce să facă. Și acționează haotic și ineficient.

Eu nu voi candida la funcția de Primar în aceste alegeri locale, deși multă lume mă tot împinge spre asta. Candidați sunt destui și fără mine. Știu că unii dintre ei urmăresc acest blog și sper că poate s-or insipra din acest post în crearea programului lor electoral.

Dar eu cred că funcția de Primar în sine nu este foarte importantă. Poți să fii primar și să nu poți face nimic, lucru demonstrat în ultmii opt ani. Pentru că ai nevoie de idei și cunoștințe, de echipă bună atît în Primărie cît și în CMC, dar și de un sentiment profund de dragoste față de acest oraș. Pentru că noi știm că dragostea e mai puternică decît banii 😉

Indiferent de cum se vor termina aceste alegeri, important este să conștientizăm că dincolo de luptele politice stă un oraș. Un organism viu alcătuit din peste un milion de oameni, care așteaptă condiții de viață mai bune.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cafeneaua Guguță și ”consultările publice” de mîntuială

Nu  voi povesti aici toată istoria planului de construcție a unui hotel multietajat pe locul cafenelei ”Guguță” din Grădina Publică ”Ștefan cel Mare” din Chișinău. Mai multe detalii puteți vedea aici, aici, aici, sau aici.

În  noiembrie 2014, Primăria a anunțat organizarea unor consultări publice privind acest proiect. Dar așa cum între data publicării anunțului și desfășurarea evenimentului au fost doar două zile, nimeni nu a reușit să afle și să participe la aceste consultări.

anunt 1

Așa cum această istorie e tare întunecată și trezește foarte multe dubii, mai mulți reprezentanți ai diferitor organizații specializate pe dezvoltare și cultură urbană au decis să facă lumină și să clarifice toate aspectele acestei probleme.

Asociația ”Oberliht” a elaborat și a depus o solicitare prin care a cerut organizarea repetată a consultațiilor publice. Primăria a aceptat și a publicat un nou anunț:

anunt 2

Împreună cu Vitalie Sprânceană, Vitalie Voznoi, Alexei Dimitrov și alți activiși, am început pregătirile pentru consultări cu scopul de clarifica cît mai bine situația. A fost făcut un grup pe facebook, la care puteau să adere cei ce vroiau să se implice.

Au fost contactați specialiști în arhitectură, transport public, ecologie, cultură și istorie pentru a afla părerea lor referitor la proiectul construcției unui hotel în locul cafenelei ”Guguță”. În baza acestor argumente a fost elaborată o petiție la care putea subsemna oricine vroia să susțină demersul nostru, și care a acumulat deja peste 300 de semnături.

Și în final, am elaborat o listă cu întrebări la care vroiam să obținem răspuns în cadrul consultaților publice. Plus la asta am făcut tot posibilul ca să facem acest eveniment cît mai public și mai transparent. Pentru asta am invitat presa și privesc.eu care a înregistrat video întregul eveniment:

Circul ”consultărilor” publice

 Astăzi, la ora stabilită am venit cu toții la pretura Buiucani. Noi ne-am așteptat la un eveniment bine organizat, cu prezidiu format din reprezentanții companiei beneficiare, a biroului de proiectare care a elaborat proiectul, a Direcției Arhitectură, a Consiliului Municipal Chișinău, a ministerului Culturii… ca să ne fie prezentate toate argumentele pro și contra acestui proiect. Dar nu am văzut decît un circ prost organizat.

După cum puteți vedea în întregistrarea video, fără nici o prezentare sau explicație, tribuna a fost ocupată de dl. Igor Căldare (probabil în calitate de Igor Căldare) care a rostit un discurs emotiv pe un ton scandalos, a fluturat niște hîrtii și a acuzat Primăria și CMC de toate păcatele de pe lume. În linii generale el a afirmat că terenul și clădirea ”Guguță” au fost preluate ilegal de compania respectivă, cu acordul tacit al CMC. Fapt care nu este exclus să fie adevărat.

După ce domnul Căldare și-a jucat rolul de ”polițist rău”, în fața noastră a iești dl. Victor Gurău (consilier municipal) și a început a juca rolul ”polițistului bun”.

Fără a explica nimic, domnul Gurău s-a apucat de justificat în fel și chip acest proiect. Pe un ton de profesor universitar, domnul Gurău ne-a asigurat că nu există nici un litigiu, că totul a fost făcut legal, că hotelul este o investiție de 50 de milioane de euro, că asta aduce bani în buget, că se creează locuri de muncă și că nu mai știu ce. 

Cînd a fost întrebat în ce calitate ne vorbește și prezintă acest proiect, domnul Gurău a spus că el este președintele unei comisii din CMC și în calitate de președinte a acestei comisii el se preocupă de problema dată. 

La încercările noastre de a înțelege ce se întîmplă și unde sunt reprezentanții companiei beneficiar și a structurilor din Primărie direct responsabile de aceste domenii (Direcția Juridică, Direcția Transport, Direcția Arhitectură) domnul Gurău a început să ne dea lecții de drept constituțional.


IMG_0216

Concluzii și solicitări

Văzînd că discuțiile nu depășesc tematica politică și filosofică, noi am decis că nu mai are rost să pierdem timpul și am declarat următoarele:

1. Noi, reprezentanții societății civile, considerăm drept nule aceste consultări publice așa cum nimeni din actorii implicați în procedurile de elaborare, promovare și avizare a proiectului nu au fost prezenți. 

2. Noi vom solicita Primăriei organizarea unor consultări publice adevărate, cu participarea tuturor factorilor implicați și cu dezbaterea și elucidarea aspectelor care țin de:

  • Partea jurico-legală –  cum a ajuns terenul public în proprietate privată și care este situația juridică a terenului și clădirii la moment?
  • Partea arhitectonică –  este oare posibilă schimbarea destinației terenului și a regimului de înălțime, așa cum propune proiectul și cum ar trebui să arate noua clădire ținînd cont de faptul că se află în centrul istoric al orașului?
  • Partea utilitară – care este argumentarea construcției unui hotel în această zonă și care ar putea fi impactul asupra întregii zone (transport, infrastructură pietonală, poluare sonoră, securitate, etc)?

3. Vom continua colectarea semnăturilor pentru petiția elaborată. 

4.Vom solicita Primăriei să își revizuie modalitatea de organizare a consultărilor publice pentru asigurarea unei transparențe veridice în adoptarea proiectelor de interes public. 

Iată declarațiile noastre:

***

Cred că a venit timpul să punem capăt acestui obicei de a face consultările publice pe proiecte de importanță publică în mod netransparent și dezorganizat. Societatea civilă nu este împotriva construcției clădirilor noi sau a dezvoltării orașului. Dar vrem ca aceste lucruri să fie argumentate, justificate, legale și consultate cu cetățenii. 

Ca în cele mai bune tradiții a țărilor democratice din Uniunea Europeană.

 

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Mișcările subterane ale Adevărului Istoric

«Мы с первого класса вместе, и за все, что мы делаем, отвечаем тоже вместе» Бригада

În timp ce domnul Primar General ne întreabă cînd vom scăpa de Yanukovicii noștri, Yanukovicii lui muncesc din greu. 

”Așa s-a primit” că la următoarea ședință a Consiliului Municipal Chișinău, colegul de clasă al primarului va propune primarului să-i dea în locațiune fratelui primarului cinci pasaje subterane (cele mai mari). Radi uvajănia, probabil. 

***

ORDINEA DE ZI
a şedinţei extraordinare a Consiliului municipal Chişinău

Punctul 60. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune intrărilor-ieşirilor din pasajele subterane

1. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Iurie Gagarin – Gara feroviară de către S.R.L. “ALDORA ART”.
2. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Dacia – str. Teilor de către S.R.L. “ALDORA ART”.
3. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din str. Alecu Russo – str. Mihail Sadoveanu de către S.R.L. “ALDORA ART”.
4. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt – str. Ciuflea de către S.R.L. “ALDORA ART”.
5. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Dacia – Centrul comercial “Malldova” de către S.R.L. “ALDORA ART”.

RAPORTOR: Igor Gamreţki,
şef interimar al Direcţiei generale
transport public şi căi de cominicaţie

***
Despre SRL ”ALDORA ART” ne povestește google.

La ședință, liberalii se vor jura probabil că această firmă a cîștigat vre-un tender sau a arătat cea mai mare eficiență de plasări de panouri în oraș sau a propus cel mai bun preț. Să zicem. 

Doar că eu aș vrea să văd caietul de sarcini al acestui proiect, proiectul de ”amenajare” și prețurile stabilite pentru locațiune. Așa, ca să știe lumea по чем нынче adevărul istoric. 

Aici putem vedea cum se descurcă la moment Primăria cu gestionarea pasajelor subterane. Deși vedem asta în fiecare zi.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post