Tag Archive Bulevardul Ștefan cel Mare

Byvictor

Parcările în oraș #2

Parcările de pe bul. Ștefan cel Mare, str. Negruzzi și str. Vasile Alecsandri sunt construite cu încălcarea normativelor și principiilor de proiectare a străzilor și de asta eliminarea lor este necesară și benefică în primul rînd pentru asigurarea ”fluidizării traficului”. 

Aceste străzi au statut de artere urbane, iar conform normativelor, organizarea parcărilor pe aceste străzi este interzisă așa cum ele duc la încetinirea vitezei fluxului de automobile. Distanța dintre intersecții, lungimea semafoarelor și lățimea străzii sunt proiectate pentru un anumit număr de automobile care merg cu o anumită viteză. Creșterea numărului de automobile și scăderea vitezei de circulație duc direct la congestionarea traficului. Arterele urbane pur și simplu nu mai fac față presiunii. 

Unul dintre principiile fundamentale de proiectare a străzilor în orașe este următorul:

Parcările pe stradă și traficul, prin esența lor, sunt lucruri opuse și se anihilează reciproc.

Da, parcările în spic sau paralel, pe trotuare sau pe bandă dedicată, sunt comode și ușor accesibile. Dar ele reduc așa numita ”fluiditate” a traficului. Intrarea și ieșirea din parcare presupune încetinirea și oprirea traficului de pe prima bandă.

Șoferii din spate văd că automobilul din fața lor vrea să parcheze și încep manevra de ocolire pe a doua bandă. Iar cei de pe a doua – pe a treia. Cu cît traficul e mai aglomerat, cu atît mai mult scade viteza întregului flux.

De asta este imposibilă amenajarea parcărilor și menținerea vitezei fluxului de mașini pe aceeași stradă. Trebuie să alegem una sau alta.

Anume de asta normele de planificare urbană prevăd că în orice oraș există patru tipuri de străzi, ierarhic subordonate. 

1. Străzi locale. Aceste străzi au viteza maximă de 30 km/h, nu au benzi separate prin marcaj, au parcări pe stradă și sunt protejate de traficul de tranzit prin elemente de redirecționare a traficului. În Chișinău acestea sunt majoritatea străzilor din centrul vechi al orașului, străzile mici dintre blocuri și majoritatea străzilor din suburbii.

2. Străzi principale de cartier sau străzi Colectoare. Străzi majore, între cartiere, cu viteză maximă de 40 km/h. Ele trebuie să colecteze traficul de pe străzile locale și să îl direcționeze pe arterele mari iar destinația lor este de a asigura acces spre zonele rezidențiale. Aceste străzi au cel puțin o bandă per direcție de circulație, sunt posibile parcările în paralel (cu excepția străzilor pe care circulă transportul public) și benzile pentru biciclete iar trecerile pentru pietoni și insulițele de refugiu trebuie să fie frecvente. În Chișinău așa străzi sunt Pușkin și Bodoni, Mateevici, București, Columna, Ion Neculce, Coca, Miron Costin, Dimo, Petru Zadnipru, Igor Vieru, Independenței, Cuza Vodă, Traian și multe altele. 

3. Artere urbane. Acestea sunt străzile majore ale orașelor care trebuie să suporte volume mari de trafic și sunt destinate deplasărilor de lungă distanță. Uneori sunt divizate în artere majore și artere minore. Au viteza maximă de 50 km/h, intersecții cu semnalizare prin semafor și multiple benzi. Pe aceste străzi sunt amenajate piste pentru biciclete, separate fizic de carosabil. Ele nu au activitate comercială intensă și nici linii pentru parcare. În Chișinău acestui tip corespund bulevardele Ștefan cel Mare, Dacia, Mircea cel Bătrîn, Decebal, Moscova, străzile Mihai Viteazul, Ismail, Kiev, Calea Orheiului, Vadul lui Vodă, Russo, Alba-Iulia, Alecsandri.

4. Drumuri de trafic regional. Cu viteza maximă de 70 km/h, aceste drumuri se află în afara orașelor, au intersecții largi și servesc drept artere de trafic interurban. De obicei ele conectează orașele cu zona metropolitană și cu alte orașe din regiune. Astfel de drumuri în Chișinău sunt str. Aeroportului, șoseaua Balcani, șoseaua Hîncești, drumul R1 (Sculeanca), M2 (după Calea Orheiului), R5 (după str. Vadul lui Vodă). 

Relația ierarhică și destinația acestor tipuri de străzi este reflectată în graficul de mai jos:

Reieșind din această structură a străzilor, orașele trebuie să decidă care îi sunt prioritățile de planificare a traficului și ce rol să îi distribuie fiecărei străzi. 

Spre exemplu, dacă vrem să folosim bul. Ștefan cel Mare drept arteră principală, atunci organizarea parcărilor, a zonelor pietonale, a comerțului de parter și a stațiilor de transport public trebuie evitate pentru că aceste elemente încetinesc viteza de trafic. 

Dacă, din contra, vrem să îl facem comod pentru pietoni, transport public, comerț stradal și pentru parcări, atunci nu trebuie să ne mirăm că viteza de circulație pe această arteră se va reduce considerabil. 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cauza ambuteiajului din Chișinău explicată celor mici

Ați văzut ambuteiajele de azi, nu? Mulți dintre voi au și pierdut cîteva ore bune în ele.

Timp, combustibil, nervi pierduți. Mii de întîrzieri, grafice, întîlniri date peste cap. Sute de oportunități pierdute și un haos total în transportul din Chișinău.

Evident că v-ați pus intrebarea ”da oare s-au întîmplat aceste ambuteiaje azi?”. Poate a fost vreun accident strașnic? Poate vreo vizită a lui Putin sau Obama? Sau poate în oraș se fac niște lucrări de reparație deosebit de complicate? NU.

Adică lucrări se fac. Se ”repară” bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt. Însă concret azi lucrări nu s-au făcut.

Tot acest mega amabuteiaj a fost cauzat de un mic șanț, de 4 cm adîncime din intersecția străzii Izmail cu bulevardul Ștefan cel Mare, apărut în urma înlăturării stratului superior de asfalt vechi. 

Fiecare automobil care venea pe str. Izmail și intersecta bul. Ștefan cel Mare trebuia să frîneze ca să treacă de acest șanț. Din acest motiv viteza fluxul de transport în această intersecție  ascăzut dramatic.

Pe tocmai 3 benzi de circulație, doar circa 20 de automobile reușeau să treacă prin intersecție în cele 45 de secunde de culoare verde a semaforului.

Acest fapt a generat un ambuteiaj enorm pe toată strada Izmail și apoi, în deal, pe strada Asachi, pînă mai sus de str. Dokuceaev. Evident că în urma unui astfel de ambuteiaj și viteza fluxului de transport pe străzile perpendiculare cu Izmail și Asachi s-a redus. Pe străzile 31 August, București, Kogîlniceanu, Dokuceaev, la fel, se circula foarte greu.

Am măsurat aproximativ viteza medie a fluxului de transport. Microbuzul 186 din acest video a parcurs 140 metri dintre str. București și str. 31 August în 3,30 minute. Ceea ce înseamnă cam 0,6 m/s sau 2,8 km/h.

Aici se vede cam ce înseamnă această viteză. Se înțelege mai bine cînd comparăm cu viteza normală a fluxului din sens opus:

Cam așa a arătat azi strada Izmail mai sus de Ștefan cel Mare

intersecția cu str. 31 August

intersecția cu str. Kogîlniceanu

intersecția cu str. Mateevici

Spre Pan Halippa

Și o panoramă

Dar să revenim la problemă.

Acest megaambuteiaj putea fi evitat dacă executarea lucrărilor se făcea confom normelor și bunului simț. Faptul că din cele două benzi de pe care a fost ras stratul superior de asfalt una a fost asfaltată iar a doua nu, demonstrează că compania care execută lucrările, cît și autoritățile care le supraveghează nici măcar nu au încercat să se gîndească la problemele care pot apărea.

În imaginile de mai jos puteți vedea că prima bandă a bul. Ștefan cel Mare, de la piața Academiei de Științe pînă în intersecția cu Izmail a fost asfaltată.

Ce le-a încurcat să asfalteze și a doua bandă?

Răspunsul e simplu: corupția.

După cum am mai scris și am anunțat, întreg proiectul „Chişinău – Drumuri Urbane” realizat acum de Primărie nu este decît o mare spălare a celor 30 de milioane de euro luați cu împrumut de la BERD.

De la un proiect făcut de mîntuială pînă la realizarea lucrărilor, toată această poveste este o mare schemă de furt de bani publici. Nimănui nu îi pasă de calitatea lucrărilor, de incomoditățile create pietonilor și șoferilor și nici de orice altceva.

Deși au promis că vor publica proiectul de renovare a bulevarului, cei de la Direcția de Transport nu au mișcat nici un deget. Nimeni nu știe ce lucrări vor fi realizate pe bulevard și cum vor fi organizate șantierele.

Dacă un simplu șanț de 4 cm a generat un asemenea ambuteiaj, vă imaginați ce va fi cînd ei se vor apuca serios de ”reparația„ bulevardului Ștefan cel Mare?

Știți de ce lucrările nu se fac noaptea? Știți de ce e atît de puțină tehnică și oameni pe șantiere? Știți de ce lucrările durează atît de mult?

Pentru că lucrările de noapte, tehnica și muncitorii  îs scumpe, iar Delta ACM nu are nici un leu în plus.

Pentru că majoritatea banilor împrumutați de la BERD nu vor fi investiți în reparație și lucrări calitative ci vor merge sub formă de otkaturi către:

  • domnii Gamrețchi și Butucel de la Direcția de Transport – care gestionează proiectul,
  • către compania EGIS – care monitorizează calitatea lucrărilor,
  • către Primarul Chirtoacă – care în calitatea sa de primar închide ochii la toate aceste măgării
  • și către Mihai Ghimpu care ține ”krîșa” politică și care este beneficiarul final al acestor și altor scheme de corupție din Primăria Chișinău.

Iar noi, locuitorii orașului, vom sta în ampbuteiaje interminabile pe banii, timpul și nervii noștri. 

Tughezăr. All in. Pînă la capăt.

***

P.S.

Din cauza popularității acestei postări, trebuie să vin cu niște explicații. 

1. Orașul este un organism viu. Străzile orașului sunt arterele pe care circulă ”sîngele”. Ca într-un organism viu, orice intervenție pe artere, mai ales pe cele mari, este un risc și un mare stres pentru organism. Orice lucrare/intervenție, cît de mare sau mică nu ar fi, trebuie planificată foarte bine și realizată în cel mai scurt timp posibil pentru a nu crea ambuteiaje ca cele de azi. 

2. În Primărie și în Direcția de Transport lucrează și oameni profesioniști, care știu ce și cum ar trebui să fie. Problema este că ei sunt conduși de 3-4 oameni care au ajuns absolut întîmplător în acele funcții, nu au nici studii, nici experiență și nici nu vor să învețe și să înțeleagă ce înseamnă un oraș și ce înseamnă gestionarea unui sistem de transport în oraș. acești oameni trebuie înlăturați cît mai urgent din funcție și înlocuiți cu specialiști în domeniu. 

3. De gestionarea proiectului „Chişinău – Drumuri Urbane” este direct responsabil Primarul Dorin Chirtoacă. El a semnat contractul de finanțare, el intervine în proiectele tehnice, el îi menține în funcții pe Gamrețchi, Butucel și alți ”specialiști” din direcția de Transport care sunt direct responsabili de ceea ce se întîmplă în oraș.
***

P.P.S.

Ca să ne mai pună niște sare pe rană, Direcția Relații cu Publicul a Primăriei Chișinău, ne anunță într-un comunicat oficial că:

Pe tronsonul respectiv, cu lungimea de 280 metri, lucrările se desfăşoară între orele 20:00 – 06:00, pentru evitarea ambuteiajelor şi constau în decopertarea părţii carosabile uzate, colmatarea fisurilor existente, aplicarea membranei geotextile după care aşternerea stratului de binder…

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Renovarea bulevardului Ștefan cel Mare. Partea I: realități și perspective

Realități

Atît orașele europene cît și celelalte orașe cu administrație serioasă, cînd planifică și găsesc bani pentru un proiect important, organizează un ”Architectural Design Competition”.

 

Aceasta este o competiție în care o organizație care intenționează să construiască sau să reconstruiască un obiect sau un spațiu invită arhitecți să prezinte proiecte de design pentru clădirea sau spațiul respectiv. Cîștigătorul concursului, de obicei, este ales de către un grup/comisie format din arhitecți și designeri profesioniști și reprezentanți ai autorităților locale și ai grupurilor de interes (beneficiari, societate civilă).

 

Aceste competiții permit generarea a zeci și sute de idei de îmbunătățire și înfrumusețare a unui spațiu sau a unei clădiri absolut gratuit. Și din 10-20 de propuneri de proiect ai de unde îl alege pe cel mai bun.

 

Anume în rezultatul unor astfel de concursuri au apărut așa perle arhitecturale precum Casa Albă din Washington(1792), clădirea Parlamentului Britanic (1836),  Turnul Eiffel(1886), Muzeul Guggenheim din Bilbao (1991) sau National September 11 Memorial & Museum din New York (2002).

 

Cu spațiile publice treaba e și mai complicată. Trebuie de făcut cercetări, de studiat necesitățile locuitorulor/utilizatorilor/beneficiarilor și în baza celor aflate de întocmit caietul de sarcini. Apoi de organizat un concurs de proiecte și de propus publicului aceste proiecte spre dezbatere. Ulterior, în baza voturilor locuitorilor și a experților de ales cel mai bun. Asta poate ocupa un an sau doi. Dar în schimb obții un proiect cu adevărat bun, care reflectă interesele și necesitățile orășenilor.

 

În anii 90 ai secolului trecut, londonezii au planificat reconstrucția Pieții Trafalgar. Înainte de proiectare au fost cercetate traiectoriile de deplasare a pietonilor, au fost organizate consultări cu mai mult de 180 de organizații și grupuri civice și cîteva mii de londonezi au fost chestionați în cadrul unui sondaj.

 

În rezultat, lucrările de renovare au inclus închiderea străzii principale de pe latura de nord, devierea traficului pe celelalte trei laturi, demolarea secțiunii centrale a zidului de susținere din partea de nord și construirea unui șir de trepte care duc la terasa pietonală din fața clădirii National Gallery. Construcția a inclus două lifturi pentru persoanele cu dizabilități, toalete publice și o cafenea mică. Înainte de aceste lucrări, din piață se putea ajunge la National Gallery numai pe trecerile situate în colțurile de nord-est și de nord-vest.

 

așa a fost

așa a devenit

 

În Clevelend, SUA, s-a propus ca o piață plină de automobile din centru orașului să fie transformat într-un scuar plin de viață. Inițiatorii proiectului au întrebat oamenii despre viziunea lor despre aces loc și cam cît ar fi dispuși ei să plătească pentru amenajarea acestuia. Din informația colectată au fost elaborate trei propuneri diferite de design.

 

 

În baza acestor proiecte au fost organizate dezbateri publice. Doi ani inițiatorii proiectului au căutat soluții de compromis. În unul dintre proiectele inițiale au fost introduse o serie de modificări, conform sugestiilor și solicitărilor orășenilor și investitorilor. Așa cum proiectul era prea costisitor pentru bugetul local, o parte din bani au fost colectați din donațiile locuitorilor orașului și agenților economici.

Acestea sunt niște realități. Foarte clare.

 

Perspective

 

După cum știți, orașul Chișinău se află în plin proces de reparație a unor străzi din sectorul Centru, printre care și artera principală a orașului și a statului  –  Bulevarul Ștefan cel Mare și Sfânt.

 

Detalii despre proiectul „Chişinău – Drumuri Urbane” vedeți aici. Valoarea integrală a proiectului este evaluată la circa 30 milioane Euro, dintre care 22 milioane Euro – finanţare din partea BERD şi BEI, restul sumei fiind alocată din bugetul municipal.

 

Să fiu sincer, nu credeam că autoritățile chiar vor ajunge să se apuce de reconstrucția bulevardului Ștefan cel Mare. E ca și cum ai face operație pe cord. E nevoie de precizie, rapiditate, cunoștințe profunde și experiență foarte mare. Pe care Primăria nu le are.

 

Proiectul a fost anunțat încă în 2011 iar în 2013 a fost deschisă licitația pentru selectarea companiei care va realiza lucrările. Deși inițial era prevăzut ca întreg proiectul să se încadreze în perioada martie 2014 – iulie 2015 primele șantiere au fost deschise abia în 2015. Acum suntem în februarie 2016 iar lucrările pe străzile Alecsandri și Negruzzi au fost realizate doar pe jumătate.

 

Lucrurile s-au întins pentru că tît selectarea antreprenorului general al șantierului cît și însăși lucrările au fost însoțite de scandal și probleme.

 

Deși, în 2013, Primarul General declara că ofertele aşteptate de municipalitate trebuie să se ridice la nivel internaţional, iar companiile autohtone pot deveni, eventual, subcontractori ai unui antreprenor general internaţional.”, administrația municipală a fost acuzată de măsluirea rezultatelor concursului și favorizarea unei companii anume – SC „Delta ACM-93″ din România.

 

Compania a fost acuzată de lipsă de experiență, falsificare de acte și acțiuni de corupție fapt care a determinat constituirea unei Comisii de Anchetă în cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Despre activitatea comisiei a scris membrul acesteia, consilierul municipal Veaceslav Bulat.

 

În afară de problemele de imagine și credibilitate a administratorilor și operatorilor proiectului, suspiciuni au apărut și din cauza lipsei totale de transparență.

 

Pe subiectul reconstrucției (anume ”reconstrucție” scrie pe acte) principalului bulevard al Republicii Moldova nu au fost făcute nici consultări publice, nici concurs de proiecte și nici prezentare a proiectului final. Deși excavatoarele deja sapă în temelia orașului, publicul larg nu știe cum va arăta bulevardul Ștefan cel Mare cînd va fi finalizat.

 

Despre acest fapt am avut ocazia să discut la o emisiune TV cu șeful interimar al Direcției Transport Public și Căi de Comunicație din Primăria Chișinău, care gestionează acest proiect, dl. Igor Gamrețchi.

 

În cadrul emisiunii i-am reporșat că deși Primăria demarează cel mai important proiect de infrastructură urbană din ultmii 40 de ani,  autoritățile nu au făcut public nici un document oficial prin care orășenii ar putea înțele ce se va întîmpla cu strada principală a orașului. Dl. Gamrețchi mi-a spus că pot să vin la ei la Direcție să văd proiectul.

 

Și am mers.

 

După cum imi imaginam, proiectul este realizat de Insitutul Municipal de Proiectări ”Chișinăuproiect”. Ca să vă dați seama despre această organizație e suficient să intrați la ei pe site.

 

Proiectul înseamnă zeci de mape cu date și desene tehnice. Ridicare topografică, dimensiuni, rețele, parametri, volume și multe late lucruri pe care 99% din oameni nu le înțeleg.

 

O imagine a viitorului bulevard arată cam așa:

 

 

Evident, aceste scheme, planuri și desene îs foarte necesare pentru buna realizare a proiectului. Dar ele sunt absolut necalre pentru publicul larg.

 

Cel mai mare proiect de infrastructură al acestui oraș nu are absolut deloc desene, ilustrații în 3D sau niște vizualizări video. Doar niște sugestii de la Primarul-urbanist.

 

 

Nu mai zic nimic de o replanificare a străzii pentru calmarea traficului și creșterea securității pietonilor și a bicicliștilor. Asta e pur și simplu cosmos.

 

Protected Intersections For Bicyclists from Nick Falbo on Vimeo.

 

Și aici e și problema. Autoritățile cred că nu e treaba noastră, a nespecialiștilor, să băgăm nasul în proiecte. Ei ne cer să le acordăm încredere să îi credem pe cuvînt. Cu cît mai puțini știu ce și cum, cu atît mai puține întrebări.

 

Și acestea sunt perspectivele. Absolut neclare.

 

****

 

Despre ce am discutat cu funcționarii din Direcția de Transport și despre ce vom face mai departe o să citiți în partea a doua:)

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post