Category Archive Spații publice

Byvictor

Cum să nu amenajezi o parcare

Dacă vreți să vedeți cum NU se poate să amenajezi o parcare mergeți la intersecția străzilor Pușkin cu Mateevici. 

Acolo unde era cîndva trotuar, se construiește o frumusețe de parcare pentru OSCE.

Nu știu, ori această mega-organizație are bani pentru 30 de automobile dar nu are bani pentru parcarea subterană, ori clădirea-palat în care s-au mutat ei nici nu are parcare dar cert este că băieții s-au gîndit să-și tragă o parcare. 

Au găsit un proiectant, compania ”Astral-Proiect” SRL, denumirea căreia reflectă exact sursa lor de inspirație pentru astfel de proiecte. Ei au propus crearea parcării din contul trotuarului și a zonei verzi. 

Primăria, pentru care organizațiile internaționale sunt mai importante decît cetățenii proprii, s-a arătat încîntată de minunatul proiect și a emis autorizarea de construcție Nr.444 din 30 decembrie 2014.

Este interesant și faptul că executor al lucrărilor este S.A. ”Edilitate” – o insituție subordonată Primăriei. Tare sper că această parcare nu este finanțată din bani publici. 

Acum pietonilor le este amenajată o porțiune de 2 metri sub gardul USM + o bucată de spațiu verde. Restul e pentru oameni importanți și mașinile lor superimportante. Iar ca bonus avem o budkuliță și o barieră automată – cărțile de vizită ale Chișinăului european.

După monstruozitatea de zid construit de ”managerii” de la Universitatea de Stat mai mulți ani în urmă, noua parcare OSCE este încă o lovitură pentru infrastructura pietonală din această zonă. Mai ales că ea și așa se sufocă de parcări.

În astfel de proiecte se văd bine adevăratele priorități ale Primăriei. Iar pietonii, după cîte vedem, nu sunt printre ele.

***
Și o poză, pentru cei care cred că mașinile lor îs mai importate decît oamenii.

varlamov.me

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cafeneaua Guguță și ”consultările publice” de mîntuială

Nu  voi povesti aici toată istoria planului de construcție a unui hotel multietajat pe locul cafenelei ”Guguță” din Grădina Publică ”Ștefan cel Mare” din Chișinău. Mai multe detalii puteți vedea aici, aici, aici, sau aici.

În  noiembrie 2014, Primăria a anunțat organizarea unor consultări publice privind acest proiect. Dar așa cum între data publicării anunțului și desfășurarea evenimentului au fost doar două zile, nimeni nu a reușit să afle și să participe la aceste consultări.

anunt 1

Așa cum această istorie e tare întunecată și trezește foarte multe dubii, mai mulți reprezentanți ai diferitor organizații specializate pe dezvoltare și cultură urbană au decis să facă lumină și să clarifice toate aspectele acestei probleme.

Asociația ”Oberliht” a elaborat și a depus o solicitare prin care a cerut organizarea repetată a consultațiilor publice. Primăria a aceptat și a publicat un nou anunț:

anunt 2

Împreună cu Vitalie Sprânceană, Vitalie Voznoi, Alexei Dimitrov și alți activiși, am început pregătirile pentru consultări cu scopul de clarifica cît mai bine situația. A fost făcut un grup pe facebook, la care puteau să adere cei ce vroiau să se implice.

Au fost contactați specialiști în arhitectură, transport public, ecologie, cultură și istorie pentru a afla părerea lor referitor la proiectul construcției unui hotel în locul cafenelei ”Guguță”. În baza acestor argumente a fost elaborată o petiție la care putea subsemna oricine vroia să susțină demersul nostru, și care a acumulat deja peste 300 de semnături.

Și în final, am elaborat o listă cu întrebări la care vroiam să obținem răspuns în cadrul consultaților publice. Plus la asta am făcut tot posibilul ca să facem acest eveniment cît mai public și mai transparent. Pentru asta am invitat presa și privesc.eu care a înregistrat video întregul eveniment:

Circul ”consultărilor” publice

 Astăzi, la ora stabilită am venit cu toții la pretura Buiucani. Noi ne-am așteptat la un eveniment bine organizat, cu prezidiu format din reprezentanții companiei beneficiare, a biroului de proiectare care a elaborat proiectul, a Direcției Arhitectură, a Consiliului Municipal Chișinău, a ministerului Culturii… ca să ne fie prezentate toate argumentele pro și contra acestui proiect. Dar nu am văzut decît un circ prost organizat.

După cum puteți vedea în întregistrarea video, fără nici o prezentare sau explicație, tribuna a fost ocupată de dl. Igor Căldare (probabil în calitate de Igor Căldare) care a rostit un discurs emotiv pe un ton scandalos, a fluturat niște hîrtii și a acuzat Primăria și CMC de toate păcatele de pe lume. În linii generale el a afirmat că terenul și clădirea ”Guguță” au fost preluate ilegal de compania respectivă, cu acordul tacit al CMC. Fapt care nu este exclus să fie adevărat.

După ce domnul Căldare și-a jucat rolul de ”polițist rău”, în fața noastră a iești dl. Victor Gurău (consilier municipal) și a început a juca rolul ”polițistului bun”.

Fără a explica nimic, domnul Gurău s-a apucat de justificat în fel și chip acest proiect. Pe un ton de profesor universitar, domnul Gurău ne-a asigurat că nu există nici un litigiu, că totul a fost făcut legal, că hotelul este o investiție de 50 de milioane de euro, că asta aduce bani în buget, că se creează locuri de muncă și că nu mai știu ce. 

Cînd a fost întrebat în ce calitate ne vorbește și prezintă acest proiect, domnul Gurău a spus că el este președintele unei comisii din CMC și în calitate de președinte a acestei comisii el se preocupă de problema dată. 

La încercările noastre de a înțelege ce se întîmplă și unde sunt reprezentanții companiei beneficiar și a structurilor din Primărie direct responsabile de aceste domenii (Direcția Juridică, Direcția Transport, Direcția Arhitectură) domnul Gurău a început să ne dea lecții de drept constituțional.


IMG_0216

Concluzii și solicitări

Văzînd că discuțiile nu depășesc tematica politică și filosofică, noi am decis că nu mai are rost să pierdem timpul și am declarat următoarele:

1. Noi, reprezentanții societății civile, considerăm drept nule aceste consultări publice așa cum nimeni din actorii implicați în procedurile de elaborare, promovare și avizare a proiectului nu au fost prezenți. 

2. Noi vom solicita Primăriei organizarea unor consultări publice adevărate, cu participarea tuturor factorilor implicați și cu dezbaterea și elucidarea aspectelor care țin de:

  • Partea jurico-legală –  cum a ajuns terenul public în proprietate privată și care este situația juridică a terenului și clădirii la moment?
  • Partea arhitectonică –  este oare posibilă schimbarea destinației terenului și a regimului de înălțime, așa cum propune proiectul și cum ar trebui să arate noua clădire ținînd cont de faptul că se află în centrul istoric al orașului?
  • Partea utilitară – care este argumentarea construcției unui hotel în această zonă și care ar putea fi impactul asupra întregii zone (transport, infrastructură pietonală, poluare sonoră, securitate, etc)?

3. Vom continua colectarea semnăturilor pentru petiția elaborată. 

4.Vom solicita Primăriei să își revizuie modalitatea de organizare a consultărilor publice pentru asigurarea unei transparențe veridice în adoptarea proiectelor de interes public. 

Iată declarațiile noastre:

***

Cred că a venit timpul să punem capăt acestui obicei de a face consultările publice pe proiecte de importanță publică în mod netransparent și dezorganizat. Societatea civilă nu este împotriva construcției clădirilor noi sau a dezvoltării orașului. Dar vrem ca aceste lucruri să fie argumentate, justificate, legale și consultate cu cetățenii. 

Ca în cele mai bune tradiții a țărilor democratice din Uniunea Europeană.

 

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Mahacikala – orașul înfrățit al Chișinăului

Orașe înfrățite sunt două orașe sau comune, care întrețin între ele legături strânse culturale și economice. De regulă orașele înfrățite aparțin de state diferite.

Chișinăul și capitala republicii autonome Daghestan, Federația Rusă nu au nici legături economice și nici culturale. În schimb seamănă ca două picături de apă.

Ca și Chișinăul, Mahacikala (ru. Махачкала) are o suprafață de circa 500 km² (cu tot cu suburbii), o populație de circa 600 mii de locuitori (oficial) și este capitală a unei republici (deși în componența FR).

Dar asemănările dintre aceste două orașe nu țin numai de date statistice. Ele arată exact la fel, din cauza acelorași probleme.

Bloggerul rus Varlamov călătorește prin orașele din Rusia și din afară și fiind pasionat de urbanism, realizează reportaje foto cu aspectele pozitive și cele negative ale orașelor. Acum cîțiva ani el a trecut și prin Chișinău.

Recent, Varlamov a publicat un reportaj din Mahacikala. Și în primele cîteva poze din articol am recunoscut… capitala Republicii Moldova. O să plasez aici doar cîteva poze care reflectă principalele probleme. Stânga – Mahacikala, dreapta – Chișinău.

1. Trotuare degradate din cauza construcțiilor ilegale

2. Zonele ”verzi” degradate de automobile și transformate în tranșee pentru pietoni

3. Acapararea trotuarelor de către automobile

4. Degradarea trotuarului din cauza parcărilor

5. Degradarea infrastructurii pietonale (guri de canalizare, treceri pietonale)

6. Drumuri murdare din cauza glodului transportat de roțile automobilelor de pe ”parcările” de pe zonele verzi

7. Parcări ilegale și pe alocuri porcești. ”My life – my rules”. De ce și nu?

Aceste probleme țin, în mare parte, de infrastructura pietonală. Dar nu lipsesc în Mahacikala nici construcțiile și pristroicile ilegale, nici clădirile moderne din ”steklopaket” și nici gunoiul aruncat la nimereală. Iar problema rutierelor în capitala Daghestanului e și mai gravă decît la noi.

Poze din Mahacikala:


***  

Ceea ce mi s-a părut mai interesant, este faptul că atît în Chișinău cît și în Mahacikala, nu doar problemele urbane sunt aceleași dar și sursele acestor probleme sunt similare.

 1. Orașul nu a fost planificat pentru 1 milion de oameni. Capacitatea de transportare a drumurilor, capacitatea masivelor locative, rețelele suberane, transportul public – toate au fost planificate în perioada sovietică pentru un număr de două ori mai mic de locuitori și de atunci nu a revenit nimeni asupra unei planificări strategice de dezvoltare. Iar astăzi ambele orașe suportă zilnic peste un milion de oameni, fapt care se răsfrînge asupra calității infrastructurii și asupra confortului urban. 

2. După destrămarea URSS, mulți locuitori ai ambelor capitale au plecat peste hotare, mai ales cei de alte naționalități (evreii, ruși, armeni, greci). Iar o dată cu ei a plecat și cultura vieții urbane. În locul acestora, în orașe au venit locuitorii provinciilor din preajmă, aducînd cu sine cultura și modul lor de trai. 

Astfel, locuitorii actuali ai acestor două capitale nu sunt orășeni decît în prima sau a doua generație. În rezultat avem fenomene tipice, de genul pristroicelor, săpării spațiilor verzi sau vopsirea cu var a copacilor.

3. În urma migrației de la sat la oraș, Chișinăul și Mahacikala au devenit suprapopulate. De aici și problemele cu parcările, cu construcțiile neautorizate și cu incultura în trafic. 

”Все горцы искали здесь лучшей жизни так, как умели. Хотели пробиться, взять от жизни всё. В итоге получился сумбур. Например, балконы самодельные лепят — просто на тебя подают в суд, платишь около 1000 рублей штрафа, и всё, экономия. А то, что это портит облик города, некрасиво и неправильно — никто здесь этого не понимают. Люди хотят уверенности и понятных правил, по которым можно играть, а пока здесь все живут по принципу «урви всё, что можешь”  Магомедрасул Магомедов – locuitor al orașului Mahacikala. 

4. Dar cea mai importantă cauză a acestor probleme de dezvoltare urbană este incapacitatea autorităților locale de a propune o alternativă, de a elabora o strategie de dezvoltare a orașului, de a mobiliza oamenii și de a îi incadra în niște norme comportamentale specifice unui oraș.

***

Orașe de genul capitalelor Moldovei și Daghestanului în spațiul post-sovietic sunt sute, poate chiar mii. Și toate au aceleași probleme. Dar unele dintre ele au reușit să facă primul pas: să le identifice și să propună soluții. Vezi exemplele din Vinnița, Lvov, Ivano-Frankovsk, Tallin, Riga sau Minsk la urma urmei. 

Toate orașele au probleme. Și nici unul niciodată nu are toți banii la dispoziție ca să le rezolve. Dar oamenii încearcă, schimbă, reformează, dezvoltă strategii, atrag investiții, luptă cu corupția și neprofesionalismul, implică comunitatea. 

Pentru că oamenii își iubesc orașele și pentru că le vor mai frumoase, mai comode și mai prietenoase locuitorilor și turiștilor. Și asta e cea mai mare motivație pentru a face o schimbare. 

P.S.
Am observat că articolul e foarte popular și că unii nu sunt de acord cu comparația făcută.

Eu vreau să concretizez, că textul de mai sus nu afirmă neapărat că Chișinăul e la fel de degradat ca și Mahacikala. Acolo situația e încă mai proastă ca în capitala Moldovei. 

Am subliniat, că orașele se asemănă mai mult după specificul și cauzalitatea problemelor cu care se confruntă. Dar dacă nu se vor lua măsuri în viitorul apropiat, Chișinăul riscă să se apropie și mai mult de capitala Daghestanului.

Deasemenea, acest articol nu este despre Chirtoacă. El e despre noi, despre chișinăuieni.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Scuarul Cehov: realizări și planuri

Se cam duce acest an și se cere o totalizare și o planificare pentru anul care vine. De asta o să trag o linie și o să încerc să fac o evidență a realizărilor și o desciere a lucrului care mai urmează de făcut.

Realizări

1. Branding

Noi am reușit să transformăm un spațiu părăsit și degradat din oraș într-un brand, cu personalitate, logo și mulți-mulți prieteni. Dintr-un loc ”al nimănui” scuarul a devenit un loc ”al nostru”. Și asta e cel mai important, pentru că astfel scuarul a devenit un spațiu cu sens și cu mulți prieteni și susținători. Acum orice încercare de a-l ”prelua” va întilni protestul și opunerea noastră dar și a instituțiilor de stat care ne susțin. 

2. Bani

Suma de 15 mii de dolari adunată pe indiegogo este o realizare majoră. Este pentru prima dată cînd s-a colectat o asemenea sumă pentru un proiect de dezvoltare și valorificare a unui spațiu urban. Cei peste 2000 de oameni care au făcut donații în susținerea aceastui proiect au demonstrat că încă nu e totul pierdut și că oamenii sunt deschiși spre asemenea proiecte.

3. Lucrări

La această etapă au fost realizate două din cele 4 obiective stabilite inițial: amenajarea sistemului de irigare și sistemului de iluminare. De asemenea au fost procurate, turnate și livrate confecțiile din fontă de la uzina din Bulgaria.

3.1 Montarea rețelei de iluminare și a felinarelor a fost realizată ”pro bono” de Artiom Butuc  și compania sa ”Montelus” fapt petru care îi mulțumim din suflet 🙂

3.2 Sistemul de irigare a fost amenajat de compania ”Movidesign” și directorul acesteia, Oleg Todorov. Primăvara va fi semănat și amenajat însăși gazonul. Lucrările au fost finanțate din cei 100 mii lei alocați de către Consiliul Municipal Chișinău către Pretura Centru pentru lucrări de amenajare a scuarului.

3.3 În această perioadă am reușit să comandăm și mobilierul urban din fontă pentru scuar. Confecțiile deja au fost livrate și așteaptă cu nerăbdare să fie despachetate. Acum au fost instalate doar felinarele. Restul mobilierului va fi amenajat la primăvară, cînd vor fi finisate lucrările de pavare.

Cam asta e ceea ce am reușit să facem în patru luni, de la lansarea proiectului. Acum să vorbim despre ce urmează.

Planuri și obiective

Poate s-au dezamăgit unii analiști politici și cititori în boabe, dar ”Scuarul Cehov” nu a fost, nu este și nici nu va fi o farsă, un proiect politic, sau un model de afacere.

El nu este decît un proiect de amenajare a unui spațiu public, care s-a născut oarecum întîmplător și care a prins rădăcini datorită susținerii voastre.

De la simpla propunere de a amenaja niște bănci, prin discuții, dezbateri, propuneri și alte circumstanțe obiective am ajuns la un proiect mai complex, care își propune să schimbe întreaga zonă din jurul său.

Nu neapărat deodată. Nu numaidecît pînă la finele anului viitor. Dar cel puțin să existe o viziune și o perspectivă de dezvoltare a acestui spațiu urban.

Astfel, în perioada imediat următoare după sărbători vom definitiva și propune spre discuție schița de proiect de reamenajare a întregii zone, așa ca scuarul să se integreze arhitectural în anturajul clădirilor și străzilor alăturate. În baza schiței vom solicita Primăriei un certificat de urbanism și vom face estimările lucrărilor și costurilor necesare.

Necesitatea elaborării unei documentați bine puse la punct vine din mai multe circumstanțe. În primul rînd, datorită faptului că nu foarte demult au existat tentative de a acapara, prin diferite scheme, acest spațiu în scopul construcției unui bloc.

Eu personal am primit toate asigurările atît din partea Administrației teatrului ”A.P.Cehov” cît și a conducerii Ministerului Culturii că deși a existat la un moment dat un contract de cedare în arendă a acestui spațiu, acesta a fost reziliat iar dosarul cu acest caz a fost înaintat spre cercetare la CNA.

Dar știm cu toții cum se fac schemele în Chișinău și cum lucrează justiția moldovenească. Așa că pentru a preveni eventuale pretenții asupra scuarului Cehov din partea ”oamenilor de afaceri”, noi vom perfecta toate actele și vom pune punct definitiv oricăror scheme dubioase.

 În baza proiectului avizat vom realiza lucrările de pavare a zonelor pietonale din scuar iar după ce pavajul va fi așezat, va fi posibilă amplasarea băncilor, coșurilor pentru gunoi și a stâlpilor de delimitare a trotuarului.

Așa că deja în această primăvară vom putea să ne bucurăm de un spațiu public amenajat, util și prietenos oamenilor. Nu plecați departe, totul abia urmează 🙂

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Arta pavajului european

Mergînd zilele acestea pe lîngă Primărie am observat asta:

Că în Chișinău pavajul e de proastă calitate și se sfarmă știam. Dar așa ”reparație” am văzut pentru prima dată.

Știm cu toții cum arată bietul pavaj de pe trotuarele acestui oraș. Am văzut și nătângile încercări ale municipalității de a pune pavaj ”european” pe ”strada pietonală”. Dar iată că și tentativele de reparație nu sunt cu nimic mai bune.

De asta am decis să vă povestesc despre un pavaj cu adevărat european.

Ca la Portugalia

Cam pe timpul cînd Ștefan cel Mare lupta cu polonezii și se ocupa cu anexarea Pocuției, la 20 august 1498, Regele Portugaliei,  Don Emmanuel I a emis un decret prin care a dispus pavarea străzilor Lisabonei.

A fost decis ca materialul folosit pentru pavare să fie produs doar din granit din regiunea Porto. Fapt care a făcut proiectul foarte costisitor, așa cum materia primă trebuia adusă de la o distanță de aproape 400 km.

Ulterior,  în 1842, la Castelo de São Jorge, o cazarmă și închisoare din centrul Lisabonei, inginerul militar, Eusebiu Furtado, a ordonat deținuților săi să paveze curtea închisorii cu pavaj într-un model zig-zag.

Șapte ani mai târziu Furtado a fost solicitat să organizeze pavarea pieței Rossio din Lisabona, unde el a creat celebrul model de val numit “mar largo” (marea largă). Pavajul părea atât de neobișnuit încât Lisabona a început să atragă scriitori și poeți care l-au în lucrările lor și a dus faima capitalei portugheze. Așa a apărut unul dintre cele mai frumoase și unice pavaje din lume – Calçada portuguesa.

Datorita popularitatii sale, în 1895, consiliul orașului a decis preluarea obligatorie a modelului de a calçadas pentru toate zonele pavate din Lisabona. Astăzi, modelul de undă și variantele sale, precum și multe alte modele complicate, pot fi văzute peste tot în Portugalia.

Cultul pavajului

În Lisabona pavajul este un cult. O artă dezvoltată și cizelată timp de sute de ani. Astăzi trotuarele din Lisabona și suburbiile ei sunt acoperite 100% cu o pătură de pavaj de o extremă frumusețe. Multe alte orașe, atît portugheze cît și din afara țării, la fel, sunt pavate în acest stil. În Rio de Janeiro, Luanda, Maputo, Macao, New York și în multe alte orașe poate fi observat pavajul în stil portughez.

Pavajul de granit, mai rezistent era folosit pentru partea carosabilă a străzilor și în mare parte a fost acoperit cu asfalt.

Iar părțile pietonale (trotuarele, zonele pietonale, piețele, scările) sunt toate acoperite cu un mosaic de bucăți mici de bazalt și calcar, albe negre sau cafenii, cu mărimea cam cît o cutie de chibrite, care formează o suprafață netedă dar totodată adezivă, foarte comodă pentru mers pe jos (în Portugalia nu prea ninge așa că nu există pericol de ghețuș).

Pavajul e peste tot.

În afară de frumusețe, acest tip de pavaj este și funcțional, așa cum permite marcarea străzilor (linii de marcaj, linii de tramvai sau intersecții) sau a trecerilor pietonale. Asfel ele nu se șterg și nu trebuiesc redesenate în fiecare an.

”Pixelii” pavajului sunt tăiați și așezați de mână pe un strat de nisip și pietriș bine compactat. Cu ajutorul unui ciocănaș, pietrele sunt fixate ferm într-o configurație de 400 de pietre pe fiecare metru pătrat. Pentru a ușura munca, sunt utilizate matrițe din lemn cu ajutorul cărora un anumit pattern de desen este repetat. Procesul arată cam așa:

Marele avantaj al acestui pavaj este faptul că este permeabil și permite apei de ploaie să se infiltreze direct în sol mai repede decât orice sistem de drenaj artificial. De asemenea, materialul se supune dilatării termice, este foarte ușor de înlocuit sau excavat în caz de necesitate.

Acest pavaj  nu necesită întreținere deosbită. Periodic o echipă de muncitori examinează trotuarele și înlocuiesc ”pixelii” deteriorați. Eu am reușit să filmez acest proces în Cascais – o suburbie a Lisabonei:

În urma acestui meșter, merge al muncitor care toarnă deasupra niște nisip, niște apă, apoi curăță zona cu o perie. Atît.

Managementul pavajului

Pentru a păstra, a gestiona și a dezvolta acest patrimoniu cultural urban, la începutul anului 1999 Consiliul Local din Lisabona, a decis să construiască un sistem de management al pavajelor aflate în administrarea sa. Acesta este bazat pe un Sistem Informațional Geografic (Geographic Information System), utilizat pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces computerizat.

Această lucrare reprezintă un sistem de management al trotuarelor și pavajului din Lisabona, dezvoltat de o echipa formată din reprezentanți ai Consiliului Local din Lisabona și ai Universității din Coimbra.

Sistemul este alcătuit din trei module de bază: o bază de date de rețea de drumuri, un algoritm de evaluare a calității, și un mecanism de intervenție și luare a deciziilor. Partea finală a lucrării conține o reflecție asupra principalelor dificultăți întîmpinate până acum și prezintă evoluțiile planificate pentru viitorul apropiat.

Datorită acestui sistem, autoritățile monitorizează în timp real starea pavajului și pot planifica chetuielile și lucrările pentru întreținerea sau repararea acestuia. Echipele de muncitori nu umblă aiurea pe trotuare căutînd găuri 🙂 Totul e planificat din timp.

O societate portugheză, Goldwater, se ocupă de dezvoltarea tehnologiei acestui pavaj, elaborînd noi tehnici tehnica de a asamblare a mozaicurilor precum plăcile mari de pavaj prealabil asamblate. De asemenea, în Lisabona a fost înființată o școală de pavaj, pentru a asigura perpetuarea tehnicilor și măiestriei pavajului portughez.

Conform autorităților orașului, Lisabona va investi în reabilitarea pavajului din oraș circa 17 milioane de euro pînă în anul 2017.

***

Pentru mine, calcadas este un model de preluare și valorificare a patrimoniului istoric urban. Iar Lisabona este orașul care demonstrează că impunerea unui singur stil de pavaj în tot orașul este nu doar posibilă, dar și profitabilă, așa cum însăși pavajul reprezintă un obiectiv turistic important.

În afară de asta, pavajul portughez este un exemplu cînd folosirea materialelor simple poate să-i confere orașului o coerență și un stil unic, permîțând, în același timp, crearea unor zone cu individualitate, prin variații în desen.

Nu e deloc obligatoriu să punem calcadas în Chișinău. Doar trebuie să ținem cont că pavajul este o structură urbană complexă alcătuită din material de calitate,  talent și experiență profesională și management municipal eficient. Iar stratul de piatră pus de mîntuială pe trotuarele acestui oraș nu poate fi numit pavaj.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cum să evităm tragediile pietonale?

În Chișinău, cam o dată pe săptămână se întîmplă cîte o astfel de tragedie.

Conform datelor statistice, orașul Chișinău, anual, sacrifică pe altarul rutier circa 50 de persoane decedați și vre-o 1200 traumați.

Și pentru anul 2013: În municipiul Chişinău s-au produs 1.102 (-9.4%) accidente rutiere, soldate cu 46 (-6.1%) persoane decedate şi 1.331 (-16.7%) traumatizate. Putem estima că pentru 2014, cifrele nu se deosebesc prea mult.

Pietonii sinucigași

”Așa le trebu dacă se bagă sub roți și trec drumu neregulamentar!” s-ar grăbi să afirme posesorii de automobile.

Dar același raport arată că din numărul total de accidente, cea mai mare parte o constituie tamponarea pietonilor – 544 accidente (44,51 % din numărul total de accidente) (date pentru anul 2012).

Conform statisticii, în 2012, în municipiul Chișinău, cea mai mare parte din numărul de accidente s-a produs din vina conducătorilor auto: 1125 (92,06% din toate accidentele comise). Din vina pietonilor s-a produs fiecare al 9-lea accident rutier (10,22 % din numărul total de accidente).

Deși nu am gasit statistica pe 2013 și 2014, nu cred că situația s-a schimbat considerabil. Oricum principalii vinovați de moartea și traumatizarea oamenilor sunt șoferii.

Din tabelul de mai sus vedem că cea mai mare parte a accidentelor de tip automobil-pieton se întâmplă din cauza neacordării de prioritate pietonilor. Dar totuși multe accidente sunt cauzate de pietoni, care traversează neregulamentar drumul.

Problema trecerilor pietonale

Pornim de la premisa că nici un om normal nu se aruncă de bună voie sub roțile automobilului. El pur și simplu are nevoie să traverseze strada. Știm că pentru astfel de necesități, infrastructura rutieră prevede existența ”trecerilor pietonale”. Ele trebuie să fie special amenajate, marcate, iluminate, semnalizate cu indicatoare sau/și semafor.

Problema este că în Chișinău, ca în orice oraș unde automobilul are prioritate în fața pietonului, sunt foarte puține treceri pietonale și foarte prost amenajate.

Să vedem exemplul tragediei de la începutul articolului. Nu știu unde exact a avut loc accidentul, dar hai să ne uităm la trecerile pitonale amenajate pe această stradă. Pe o lungime de 1,8 km avem doar 6 treceri pietonale, la distanțe de la 230 la 700 metri una de alta.

Pentru comparație vedeți dinstanța dintre trecerile pitonale pe străzile Parisului.

Din punct de vedere al unui automobil 230, 400 și chiar 700 metri îs nimic. Din punct de vedere al pietonului și al mersului pe jos e mult. Mai ales dacă pietonul este copil, sau este în vîrstă, sau în cărucior, sau are bagaj de mînă și mai ales dacă trebuie să meargă pe trotuarele chișinăului, care știți voi cum arată.

Iar pietonul este o ființă care tinde să se comportă natural: îi trebuie să treacă strada – o trece. Dacă este trecere pietonală pe aproape – e bine. Dacă nu – so trece și așa. Putem să condamnăm acest comportament, să îl taxăm cu amenzi usturătoare, să facem treceri pietonale subterane, dar oamenii oricum vor trece strada neregulamentar. Și vor muri în accidente.

Chișinăul duce o mare lipsă de treceri pietonale dar și cele existente nu sunt de cea mai bună calitate. Sunt puține, nu sunt amplasate în locurile potrivite și comode pietonilor, marcajul se șterge repede iar noaptea sunt slab iluminate. Iar treceri pietonale moderne, denivelate, sunt vre-o trei în tot orașul. Acest lucru îl constată și Inspectoratul General de Patrulare care, periodic, solicită Primăriei să mai amenajeze cîteva treceri pietonale.

Iată cum arată o trecere pietonală normală:

Iată cum trebuie să arate o trecere pietonală pe timp de noapte:

de așa ceva nici nu zic 🙂

”Asta e prea scump și nu face să cheltuim atîția bani pentru că unii oameni îs căscați sau lii lene să meargă oleacă!” ar spune unii comentatori.

Ar fi scump. Dar mult mai scumpă este lipsa lor.

Costurile tragediilor

Banca Mondială a estimat că fiecare viaţă pierdută pe drumurile Moldovei „costă” economia naţională aproximativ 511000$. Să estimăm și pierderile provocate de ”scoaterea din funcție” a celor 1200 de persoane în fiecare an la 10 mii de dolari per om (concedii medicale plătite, asigurarea obligatorie, lipsa la locul de muncă timp de cîteva luni).

Deci cei 50 de morți costă orașul 10 milioane 220 mii $. Pierderile în urma celor 1200 de traumați ar fi încă 12 milioane$. Deci numai în urma pierderilor umane în urma accidentelor rutiere din Chișinău, statul și orașul pierd circa 22 milioane de dolari anual!

Să admitem că doar o parte din acești oameni sunt omorîți sau traumați în urma accidentelor de tip automobil-pieton din cauza lipsei trecerilor pitonale. Să zicem a zecea parte. Oricum fac 2 milioane 200 mii de dolari. 

2,2 milioane de dolari sunt cam 33 milioane de lei pe care municipalitatea îi pierde în fiecare an din cauza lipsei trecerilor pietonale. Bani pe care Primăria i-ar putea investi în infrastructura pietonală nu în cea rutieră.

****

Dacă datele statistice ne arată 6 ani la rînd cifre aproximative, înseamnă că situația este stabilă și nu se înrăutățește. Dar dacă vorbim de viața și sănătatea oamenilor, fiecare an în care autoritățile nu iau măsuri pentru diminuarea acestor cifre este un an cu multe pierderi umane.

Problema e că starea trecerilor pietonale nu e unica problemă.  Sistemele de treceri pietonale, de semafoare, de trotuare și infrastructură pietonală, de transport public și de reglementare a traficului rutier sunt strîns legate între ele.

Și dacă nu există un concept comun asupra dezvoltării orașului și nu există o strategie care să aibă un obiectiv foarte clar – diminuarea numărului de accidente rutiere în oraș, aceste probleme nu pot fi soluționate în parte.

Poate Primăria își va da seama de existenața și impactul acestei probleme și se va apuca vreodată de elaborarea unei astfel de strategii.

Pînă atunci, fiți atenți la drum și să vă aibă în pază Dumnezeu.

 

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Scuarul Cehov: am colectat banii! Ce facem mai departe?

De ziua orașului Chișinău am reușit să adunăm cele 15 mii de dolari care constituiau obiectivul campaniei noastre de colectare de fonduri pentru reamenajarea scuarului Cehov.

Această campanie a fost o premieră pentru Republica Moldova și pentru Chișinău. Pentru prima dată a fost colectată așa o sumă pentru un asemenea  scop. La fel și numărul de oameni care s-au implicat în campanie este unul impresionant.

Numai pe platforma de colectare indiegogo au făcut donații 274 de persoane. Iar pe contul bancar și mai ales în boxele de colectare au făcut donații peste 700 de oameni. Astfel, circa o mie de persoane au demonstrat că ”se poate!”.  Le mulțumim din suflet tuturor donatorilor și susținătorilor acestei campanii!

Banii

Din cele 15 mii de dolari, peste 10 mii constituie contribuțiile oamenilor, care au fost colectate pe platforma indiegogo, pe contul bancar și in boxele de colectare. Cele 5 mii de dolari care nu ajungeau, a fost oferite de Centrul Cultural Rus din Chișinău și de reprezentanța ”Rossotrudnicesvo” în Republica Moldova, în cadrul programului lor de susținere a teatrului Cehov, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la fondarea teatrului.

Lucrările

După cum am anunțat, acești 15 mii de dolari sunt destinați pentru dotarea scuarului cu utilități: bănci cu spetează, bănci fără spetează, felinare, coșuri pentru gunoi, piloni de delimitare a trotuarului dar și pentru reamenajarea havuzului în amfiteatru. 

Conform regulilor indiegogo, această sumă ne va fi transferată timp de maximum 2 săptămîni. Iar transportarea mobilierului de la uzina din Bulgaria va mai dura o săptămînă. Noi vom încerca să restrîngem la maximum acești termeni, dar oricum, este nevoie de ceva timp ca elementele de mobilier să ajungă în scuar. 

Dacă Consiliul Municipal Chișinău va acorda, în ședința din 16 octombrie, cei 200 mii lei promiși – vom putea pava trotuarul (550 m²) și vom reabilita gazonul (410 m²). Iar acest lucrări pot începe deja din 27 octombrie. 

Oricum, noi ne propunem ca până la finele lunii noiembrie, marea parte a lucrărilor să fie finisate iar mobilierul instalat. Trebuie să facem tot posibilul ca să ne încadrăm în acest termen. 

Evidența

Noi vrem ca procesul de cheltuire a banilor și de efectuare a lucrărilor să fie cît mai transparent. De asta vom publica toate actele, contractele, cecurile și facturile pe saitul proiectului, care va fi lansat curînd. 

De asemenea, vom reflecta la maxim mersul lucrărilor iar fiecare orășean va putea veni la fața locului să se convingă de calitatea lucrărilor. 

***

Eu vreau să reamintesc tuturor că aceasta este doar prima etapă a valorificării scuarului teatrului Cehov. Banii colectați nu sunt suficienți pentru o restaurare completă a zonei. Dar cu ei putem transforma acest spațiu în unul prietenos și util oamenilor.

De asta grupul nostru de inițiativă rămâne deschis spre discuții, propuneri, parteneriate, donații și sponsorizări pentru dezvoltarea scuarului Cehov 🙂

Pentru contacte: 068133092 sau chironda.victor@gmail.com

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

APEL LA CHIȘINĂUIENI: ”Un dolar pentru un scuar” sau cum să avem un oraș mai frumos?

Campania de colectare a fondurilor pentru reamenajarea Scuarului Cehov e pe ultima sută de metri. 

În cele trei săptămâni de campanie care au trecut am reușit să colectăm 7400 USD pe indiegogo, 10 mii de lei pe contul bancar și aproape 8 mii  lei în boxele de colectare.  Mai avem la dispoziție fix o săptămână în care trebuie să adunăm încă circa 7 000 USD ca să completăm suma colectată pe indiegogo. 

De ce este important să ne încadrăm în acest timp? Pentru că așa sunt condițiile platformei de colectare. Dacă reușești să aduni suma stabilită în termenii stabiliți la începutul campaniei, platforma își reține 4%din sumă pentru servicii. Dacă nu reușești să te încadrezi în termenii respectivi – platforma își reține 9%.  În cazul nostru, acestă diferență de 5% înseamnă circa 500 USD. 

Asta se face pentru a determina organizatorii campaniilor să își aleagă termeni și sume rezonabile. Noi am crezut că 15 mii de dolari pentru un astfel de scop, într-un oraș de aproape 1 milion de locuitori este o sumă rezonabilă. Și tare sper să nu fi greșit. 

Inițial, ne-am gîndit că dacă 15 mii de oameni vor dona cîte un dolar – deja avem suma adunată. Dacă o mie de oameni donează cîte 10 dolari – adunăm 10 mii… Ce e 15 mii de oameni pentru Chișinău? Dar 10 mii? Dar o mie? E mult?… se pare că e cam mult.

Pînă acum (miercuri, 08 oct), pe platforma indiegogo au donat 190 persoane sume cuprinse între 1 și 1500 de dolari. Să zicem că alte cîteva sute de persoane au făcut donații în boxele de colectare (în care am adunat circa 8 mii de lei). În total, avem maximum 500 de oameni. 

Cinci sute de persoane au susținut o idee de reamenajare a unui spațiu public. E o cifră impunătoare. E un caz fără precedent în Chișinău. Deja suntem 500 de oameni cărora ne pasă de cum arată acest oraș și care vrem să îl facem mai bun. 

Cinci sute de persoane care nu au primit ceva, dar au dat de la ei. Pentru o cauză, pentru o idee. Pentru orașul în care locuiesc sau din care se trag. 

Acești 8 mii de dolari valorează mult mai mult decît miliardele de lei adunați în bugetul municipal din taxe și impozite. Pentru că sunt donați benevol. Din suflet. Pentru asta le mulțumesc tuturor acestor oameni. 

Dar eu sunt absolut sigur că în Chișinău mai există încă cinci sute sau o mie, sau 10 mii de oameni care vor un oraș mai frumos. Oameni care își doresc cît mai multe spații publice prietenoase și o infrastructură pietonală cît mai dezvoltată. 

Astfel, ei pot susține proiectul nostru prin următoarele metode: 

1. Pe platforma de colectare Indiegogo.com pe acest link: https://www.indiegogo.com/projects/o-via-a-noua-pentru-scuarul-cehov/x/8623988

2. Prin cont bancar:

”ProCredit Bank” SA
IDNO banca: 1007600059183 B.C. ””ProCredit Bank” SA”
Cod swift: PRCBMD22
cont: 2251163125001498 în MDL
Asociația Obștească Centrul pentru Politici Europene
IDNO/cod fiscal: 1011620003763

3. Prin boxe de colectare:

Boxele se vor afla în incinta Propaganda Cafe și în Scuarul Cehov. Boxa din scuar este însoțită de voluntari cu materiale promoționale.

Dacă încă nu ați donat – aveți o săptămână la dispoziție să o faceți!

Dacă aveți prieteni care încă nu au donat – amintiți-le că pot să contribuie și ei!

Dacă sunteți vedetă sau politician – e o ocazie bună pentru niște PR 🙂

Dacă sunteți agent economic sau om de afaceri – puteți să demonstrați că aveți o companie social-responsabilă!

Dacă nu aveți card sau nu aveți bani pe el sau a expirat sau oricealtceva – sunați-mă la 068133092 și rezolvăm! 😉

****

Reamenajarea scuarului Cehov nu este doar un proiect de valorificare a unui spațiu public din oraș. Este un precedent care poate demonstra că ”se poate!”. Un model care îi poate însufleți și pe alții să se apuce de reabilitarea și valorificarea spațiilor publice cu care interacționează zilnic, lîngă casă sau lîngă serviciu. 

De asemenea este un model de colaborare între societatea civilă din oraș și autoritățile publice. Eu am fost foarte mirat și impresionat de deschiderea și căldura cu care Pretura, Primăria și Consiliul Municial au acceptat această colaborare.

Primarul a acceptat și a semnat demersul nostru, Pretorul sectorului Centru ne ajută cu organizarea lucrărilor, Întreprinderile municipale de profil s-au implicat și au efectuat lucrările specifice (curățirea copacilor, schimbarea felinarelor de iluminare stradală, plombarea trotuarului).  Consiliul Municipal, în ședința din 16 octombrie urmează să acorde Preturii Centru circa 200 mii lei concret pentru reamenajarea scuarului Cehov. Banii vor fi utilizați pentru pavarea trotuarului și amenajarea gazonului.

Asta m-a făcut să înțeleg cum stau lucrurile în acest oraș. Există două grupuri de oameni: cei care fac totul pentru sine (pentru bani) și cei care fac și susțin proiecte pentru comunitate.  Prima categorie sunt cei care demolează monumentele istorice, construiesc monștri de sticlă și beton, își parchează mașinile pe trotuare, ”privatizează” loturi de teren, mituiesc funcționarii publici și nu îi interesează nimic în afară de cîștigul personal.  A doua categorie organizează festivaluri și yard-sale-uri, amenajează spațiile publice, sădesc copaci, fac curat în parcuri, vor infrastructură pietonală și o capitală europeană. 

Așa cum prima categorie e mai motivată, mai activă și nu se sinchisește să bată la ușele funcționarilor publici, aceștia sunt nevoite să colaboreze cu ei. Deși cu mai mare plăcere ar colabora cu a doua categorie. Dar aceștia sunt cam pasivi și tratează autoritățile ca pe niște dușmani ai acestui oraș, în loc să îi atragă de partea lor. 

Reamenajarea scuarului Cehov este un prim pas spre schimbarea acestei situații. Succesul acestui proiect va crea un precedent pozitiv în Chișinău, și poate va genera un nou tip de abordare a problemelor  de dezvoltare urbană Chișinăului. 

Pentru asta avem nevoie de mobilizare și implicare. Chiar dacă pare imposibil. Chiar dacă e campanie electorală. Chiar dacă vine iarna și ”avem probleme mai serioase”. Eu și întreaga echipă care lucrează la acest proiect suntem ferm convinși că, mai devreme sau mai tîrziu, a doua categorie de chișinăuieni va învinge. Și atît scuarul Cehov, cît și întreg Chișinăul, va avea o nouă viață.

***
Pentru a afla mai multe detalii despre proiect, campanie și răspunsuri la întrebările frecvente întrăm aici, aici și aici.

Și un reportaj simpatic pentru emisiunea ”Istorii Urbane”

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post