Category Archive APL

Byvictor

Infrastructura rutieră din Chișinău: de la investiții în gropi la investiții în mobilitate

Am realizat pentru WatchDog.md un studiu de politici publice în care am analizat eficiența sistemului de reparație și întreținere a drumurilor municipale și am argumentat necesitatea modernizării străzilor din oraș. 

***

Chișinău este municipiul care concentrează circa 70% din economia Republicii Moldova, iar orașul Chișinău este aglomerația urbană cu cea mai densă rețea de drumuri. În același timp, starea drumurilor în municipiu este una nesatisfăcătoare. În fiecare an conducătorii de transport motorizat se confruntă cu gropi, ambuteiaje, lipsa locurilor de parcare, iar pietonii – cu starea deplorabilă a infrastructurii pietonale.

Deși în fiecare an sunt alocate sume destul de mari pentru reparația și întreținerea drumurilor din oraș, starea generală a infrastructurii rutiere și pietonale nu se îmbunătățește. Anual, Primăria Municipiului Chișinău alocă peste 100 milioane lei pentru lucrări de reparație a drumurilor din municipiu. Doar în anul 2018, municipalitatea a alocat 125 milioane de lei pentru lucrări de reparație și întreținere a drumurilor din municipiu.

Conform autorităților municipale, cea mai importantă cauză a calității joase a drumurilor în Chișinău este finanțarea insuficientă a acestei infrastructuri. Însă o analiză minuțioasă a procesului administrării drumurilor municipale arată că problema ține mai mult de eficiența gestiunii banilor alocați decît de cantitatea lor.

Potrivit studiului, pe parcursul ultimilor ani, cea mai mare parte a resurselor financiare alocate de municipalitate pentru întreținerea și reparația drumurilor urbane a fost utilizată pentru realizarea lucrărilor de reparație curentă. Iar pentru lucrări de reparație capitală se alocă mai puțini bani decît pentru lucrări de întreținere.

Plombarea gropilor nu trebuie privită ca o soluţie pentru problema calității drumurilor din oraș, ci doar ca una de moment, pentru evitarea accidentelor rutiere.

Reparația și întreținerea străzilor nu trebuie să se limiteze la infrastructura rutieră (carosabil, pasaje, intersecții, semafoare, parcări) ci trebuie să aibă în vedere întregul spectru de necesități de mobilitate, în special infrastructura pietonală, infrastructura de transport public și infrastructura pentru bicilete.

Modernizarea străzilor din Chișinău conform acestor principii ar presupune măsuri precum: redimensionarea trotuarelor și carosabilului, amenajarea buzunarelor de parcare în paralel cu strada, crearea pistelor pentru bicilete, amenajarea benzilor dedicate transportului public, renovarea liniilor verzi, eliminarea obstacolelor și denivelărilor de pe trotuare, amenajarea trecerilor pietonale denivelate, modernizarea iluminatului stradal și a scurgerilor pluviale.

Pentru a realiza o astfel de modernizare a străzilor din Chișinău este nevoie de o planificare strategică a sistemului de reparație capitală a drumurilor municipale și de eliminarea practicii de reparație curentă haotică a străzilor.

În acest sens, pentru realizarea planificării strategice sunt cîteva elemente necesare:

1. Elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă a mun. Chișinău cu prevederea detalizată a rolului și funcției străzilor din Chișinău.

2. Elaborarea unui Ghid de design al străzilor din mun. Chișinău, în baza recomandărilor și practicilor din orașele și țările dezvoltate, care să fie adoptat de către Consilui Municipal în calitate de document de bază pentru orice lucrări de reparație capitală și modernizare a străzilor și drumurilor din municipiu.

3. Evaluarea exhaustivă a stării tehnice a fiecărei străzi din oraș și evaluarea necesităților și costurile de modernizare pentru fiecare stradă. Fiecare stradă trebuie să dispună de o fișă tehnică de evidență a stării, lucrărilor efectuate, rezulatelor inspectării periodice a stării acesteia.

4. Crearea unui buget dedicat modernizării străzilor din Chișinău și identificarea surselor posibile de co-finanțare din afara bugetului municipal. Planificarea multianuală eficientă a investițiilor capitale și curente în infrastructura rutieră și pietonală.

5. Asigurarea transparenței maxime a procesului de întreținere, reparație și modernizare a drumurilor și asigurarea auditului extern constant a bugetelor alocate pentru acest proces.

Mai mult citiți pe watchdog.md.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Propunerea mea pentru reamenajarea străzilor din Chișinău

Joi, 31 mai, am susținut o prezentare publică la tema ”Reamenajarea străzilor din Chișinău: propunere de politică publică pentru Primăria Chișinău”. 

Mai jos puteți vedea înregistrarea evenimentului.

Timecodul este următorul:

0:03:26 – Despre Masterul 4Cities
0:08:20 – Despre orașele europene și străzile de acolo
0:11:30 – Orașe pentru oameni vs orașe pentru mașini
0:17:20 – Funcționalism și planificarea ”din cosmos”
0:23:00 – Noul Urbanism și designul urban
0:31:00 – Principii de design al străzilor confortabile
0:36:00 – Despre metalitate 
0:37:00 – Despre reconstrucția străzilor și copacii din oraș
0:39:00 – Parcarea pe trotuar
0:41:00 – Ghidul de Replanificare a Străzilor NACTO
0:43:50 – Problemele străzilor din Chișinău
1:02:10 – Propunerea de politici publice pentru Primăria Chișinău.
1:08:00 – Întrebări/Răspunsuri.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Noile atribuții ale lui Dorin Chirtoacă despre care el nu vrea ca noi să știm

Disclaimer: Acest articol conține foarte multă juridică și vă poate provoca o stare de plictiseală! Dar el explică de ce Dorin Chirtoacă nu se mai poate eschiva de la soluționarea problemelor comerțului stradal și construcțiilor neautorizate și de ce el vrea ca voi să nu știți nimic despre asta. Dacă chiar e prea greu de citit tot articolul, puteți citi doar ultima parte. 

*************

Începînd cu 16 martie 2017, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Contravențional care oferă autorităților locale mai multă putere.

Despre istoria acestor modificări am scris în articolul precedent. În acest articol vom analiza care sunt noile atribuții ale primăriilor și cum ar putea ele fi aplicate în Chișinău.

1. Constatarea încălcărilor

În primul rînd, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, autorităților locale li s-a oferit rolul de Agent Constatator (Cod Contravențional, Articolul 42310). Asta înseamnă că reprezentații Primăriilor deja pot întocmi procese-verbale cu privire la o serie de încălcări de lege și pot înainta aceste procese verbale în instanță.

Acest lucru este foarte important, pentru că pînă acum, Primăriile trebuiau să sesizeze Poliția sau Inspecția de Stat în Construcții sau alte instituții ale statului care aveau atribuții de constatare. Asta era foarte ineficient, pentru că aceste instituții au domeniile lor de reglementare și nu reușeau fizic să proceseze și încălcările din domeniul administrației publice locale.

Cel mai mult această situație afecta orașul Chișinău. Spre exemplu, foarte multe din procesele-verbale înaintate de Inspecția de Stat în Construcții pe subiectul construcțiilor neautorizate erau respinse de judecători pe motiv că ele depășeau termenul de prescripție. Iar Poliția nu are suficienți angajați care ar putea monitoriza zilnic parcările neregulamentare din oraș sau comerțul stradal ilegal.

2. Aplicarea amenzilor

Pînă acum autoritățile locale nu puteau aplica amenzi. Mai exact, există un organism al autorității locale care putea aplica amenzi doar pe o serie de articole care reglementează probleme minore.

Această structură se numește ”Comisia administrativă” (Cod Contravențional, Art.398) și este formată  de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) în componenţa preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului responsabil şi a 4–7 membri. Comisia activează în baza unui Regulament adoptat de Parlament în 2010.

Consiliul decide cine să facă parte din aceste comisii (de exemplu: primarul, viceprimarul, consilierii, cetățeni din localitate, membri ai asociațiilor obștești etc.). Deciziile comisiei administrative se iau cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei. Acestea se citesc imediat în ședință publică și se înmânează contra semnătură celui care a înfăptuit acțiunea ilegală. În cazul în care autorul faptei ilegale nu este prezent la ședință, comisia administrativă o expediază la adresa lui în maxim 3 zile. Persoana sancționată poate să se adreseze în instanța de judecată pentru a contesta sancțiunea primită.

Nu am reușit să găsesc dacă există astfel de comisii la nivel municipal, dar am găsit o astfel de comisie la Pretura Rîșcani, fapt care indică organizarea lor la nivel de sector. Deși, conform Regulamentului, Comisiile administrative   examinează cauzele în şedinţă publică, verbal, nemijlocit şi în contradictoriu (Art. 5, al. 1) și sunt obligate să întocmească procese-verbale, nu am găsit nicăieri un raport sau o evență publică a acestor ședințe. Nu știm cine face parte din ele, cîte cauze examinează, cîte amenzi aplică și care este finalitatea lor.

Pînă acum aceste comisii putea examina contravenţiile prevăzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161–168, 170–175, 180, 181, 227 (care țin de întreținerea drumurilor, tăinuirea informaţiei despre fondul funciar disponibil, Conectarea neautorizată la sursele de energie electrică, termică sau la sursele de gaze, încălcarea dreptului de acces la echipamentele de măsurare, ncălcarea regulilor de asigurare a curăţeniei în localităţile urbane şi rurale, încălcarea legislaţiei cu privire la locuinţe). Despre noile atribuții o să explic mai jos.

Atribuții pentru rezolvarea problemelor mari ale orașelor

Primarul General al mun. Chișinău, pe parcursul celor 3 mandate ale sale nu a reușit să oprească extinderea a două mari probleme urbane: construcțiile neautorizate și comerțul neautorizat. Explicația sa întotdeauna se limita la lipsa de competențe și pîrghii:

„Legea trebuie să stabilească clar atribuţiile fiecărei instituţii, inclusiv cine aplică sancţiuni pentru comerţul stradal. Oamenii cer Primăriei soluţionarea problemei, iar Primăria nu are nicio pârghie legală pentru a rezolva situaţia. Nici Poliţia nu are împuternicirile necesare pentru a aplica amenzi pentru comerţul stradal. Ceea ce avem la ziua de azi este o încercare nereuşită de a pasa responsabilităţile de la o instituţie la alta” spunea Dorin Chirtoacă.

Sursa: chisinau.md

Ei iată că s-a rezolvat. Începînd cu 16 martie 2017, reprezentanții Primăriei pot constata și, prin intermediul Comisiilor Administrative, pot aplica amenzi pentru următoarele încălcări:

Art. 126 – pășunatul ilegal al animalelor (pentru unele regiuni o problemă ecologică gravă)

Art. 154 – Încălcarea regulilor de gestionare a deşeurilor (colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, inclusiv în obiectivele acvatice, în subsol etc., a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură).

Art. 157 – Cruzimea faţă de animale, și anume:

  • alin. (7) – Neasigurarea curăţirii deşeurilor provenite de la animalul plimbat de proprietar în afara locuinţei. (Salutări proprietarilor de cîini și pisici care nu știu că rahatul animalelor de companie trebuie strîns în pachețel și aruncat la gunoi).
  • alin. (8) –  Vînzarea, participarea la expoziţii, transportarea animalului de companie în alte localităţi fără carnetul de sănătate al animalului  se sancţionează cu amendă de pînă la 5 unităţi convenţionale. (Salutări celor care vînd motănași cu 10 lei căldarea în intersecții).

Sursa: squarespace.com

Art. 273 – Încălcarea regulilor de comerţ, și anume:

  • pct. 9) – desfășurarea activităţii de comerţ fără notificarea autorităţii administraţiei publice locale.
  • pct. 91) – organizarea sau desfăşurarea comerțului în alt loc decît cel notificat autorității administrației publice locale, inclusiv aflat pe teritoriul pieței.
  • pct. 11) – desfăşurarea oricărei activităţi comerciale în perioada suspendării activităţii comerciale.
  • pct. 15) – desfăşurarea activităţii de comerţ în locuri sau în zone în cadrul cărora, conform legislaţiei şi/sau regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local, aceasta este interzisă.
  • pct. 16) – necorespunderea unității comerciale cu datele indicate în notificarea depusă privind  inițierea  activității de comerț.

Sursa: moldovenii.md

Încălcările constatate în domeniul construcțiilor nu pot fi examinate de Comisia Administrativă ci se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente. Dar oamenii Primăriei deja pot constata încălcarea și pot începe procesul de judecată fără a apela la Inspecția de Stat în Construcții pe urmtoarele articole:

Art. 178 – Încălcarea regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale şi a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole. (Orașul Chișinău are cîteva mini-sate construite ilegal pe loturile întovărășirilor pomicole (”дача”) care se vor a fi legalizate).

Art.179. Construcţii neautorizate şi intervenţii  neautorizate la construcţiile existente.
(Executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor ce cad sub incidenţa legislaţiei privind calitatea în construcţii fără licenţă eliberată în modul stabilit.)

Sursa: diez.md

Măsurile de constrîngere și măsurile speciale

În afară de aplicarea amenzilor, la dispoziția autorităților locale stau încă două instrumente care, folosite cu cap, pot crește considerabil eficiența și impactul luptei cu problemele comețului și construcțiilor neautorizate. Acestea sunt:

Măsurile procesuale de constrîngere (Art. 5, al. 432) – sunt măsuri pe care agentul constatator (în cazul nostru Primăria) este în drept să aplice, în limitele competenţei. Și încazul nostru aceasta este punerea sub sechestru.

Conform articolului 4393.
(1) Punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrîngere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată, la solicitarea agentului constatator (Primăria) sau a procurorului, pentru a asigura eventuala confiscare specială, precum şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii, conform art. 203–210 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător.
(2) Punerea sub sechestru a bunurilor pentru a asigura eventuala confiscare specială şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii poate fi aplicată asupra bunurilor persoanei în privința căreia s-a pornit proces contravențional.

Măsurile de siguranță

Conform articolului 439în procesul contravențional, în scopul înlăturării consecințelor faptei, a unui pericol ori pentru prevenirea săvîrşirii faptelor contravenționale prevăzute de prezentul cod, chiar dacă nu sînt întrunite condițiile de tragere la răspundere contravențională, se poate aplica una sau mai multe din următoarele măsuri de siguranță:
    b) demolarea construcțiilor neautorizate şi/sau defrişarea arborilor şi arbuştilor;
    c) confiscarea specială.

Articolul 4396. Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor
(1) Demolarea construcțiilor neautorizate se aplică în cazul faptelor prevăzute la art. 116, 134, 168, 178, 179 şi 226 şi atrage, după caz, remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.
(2) Defrişarea arborilor şi arbuştilor se aplică în cazul contravenției prevăzute la art. 168.
(3) Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor se dispun de către instanța de judecată şi pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată răspunderea contravențională în temeiul art. 26 sau procesul contravențional a încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f).

Articolul 4397. Confiscarea specială
(1) Confiscarea specială constă în trecerea forțată şi gratuită în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.
(2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile:
a) utilizate sau destinate pentru săvîrşirea unei contravenții;
(3) Confiscarea specială se aplică de către instanța de judecată la demersul agentului constatator.

Sursa: Unimedia

Feel the power… or not

După cum putem vedea, noile prevederi ale Codului Contravențional oferă autorităților locale suficientă putere ca să poată lupta eficient cu marile probleme urbane: construcțiile și comerțul neautorizat.

Dacă pînă acum Poliția putea doar să amendeze comercianții ilegali, acum Primăria îi poate amenda și, mai important, le poate confisca și sechestra marfa și tarabele.

Dacă pînă acum Inspecția de Stat în Construcții putea doar pune niște amenzi neînsemnate pentru construcțiile ilegale, acum Primăria poate pune amenzi usturătoare și, mai important, poate dispune sistarea lucrărilor de construcție și demolarea construcțiilor respective.

În mod normal, dacă Dorin Chirtoacă și subalternii săi ar vrea cu adevărat să scape orașul de haosul în construcții, de mizeria comerțului ambulant, de gunoi și de rahat de cîine, ei ar trebui să înceapă o campanie serioasă de aplicare a noilor prevederi legale în practică.

Nu. Din contra. Ei vor ca noile prevederi să fie trecute cu vedere și noi să nu ne punem prea multe întrebări. La 17.03.2017 pe saitul oficial al Primăriei Chișinău nu există nici o informație despre noile atribuții ale Primăriei, nici un manifest contra comerțului sau construcției ilegale, nici un avertisment către cei care încalcă legea. Doar baloane, mărțișoare și feerie.

De ce? Pentru că e foarte simplu.

În urma intervenției deputaților PL în proiectul de lege, toată această putere nouă a fost concetrată în mîinile Primarului.

Conform articolul 42310 :
(1) Contravențiile prevăzute la art. 1261, 154, art. 157 alin. (7) și (8), art. 178, 179, art. 273 pct. 9), 91), 11), 15) și 16) se constată de către organele specializate ale administrației publice locale.
    (2) Sînt în drept să constate contravenții şi să încheie procese-verbale primarul, viceprimarul, arhitectul-şef, şefii și șefii adjuncți ai subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale, specialiştii principali şi specialiștii coordonatori din cadrul acestora desemnați de către primar.

Adică nu poate fiecare viceprimar, șef de direcție sau specialist principal să aplice legea, în virtutea funcției deținute, ci doar acei viceprimari, șefi de direcție și specialiști care vor fi desemnați de primar.

Nu știu cum a trecut această lege expertiza anticorupție, dar există o mare probabilitate ca ea să amplifice corupția care domnește în Primăria Chișinău. Acum funcționarii de acolo vor decide cine a încălcat legea și cine nu. Care construcție o demolăm și pe care ne facem că nu o vedem. Cui îi sechestrăm marfa și cui nu. Iar decizia finală o va avea Dorin Chirtoacă.

Pînă acum el decidea, prin semnătura sa, cine primește certificat de urbanism, autorizație de construcție sau permis de activitate comercială. Acum el va putea decide și cine primește amendă, confiscare, demolare. Conform celor mai europene și democratice principii.

Așadar, dacă o să vedeți că în Chișinău, în continuare, înflorește comerțul stradal și construcțiile ilegale iar Primăria se face că plouă, să știți că ”vinovatul” în cel mai direct sens al acestui cuvînt, e Primarul General Dorin Chirtoacă.

Iar dacă aveți o construcție neautorizată, sau niște tarabe pe str. Armenească și vă temeți să rămîneți fără ele, deja știți în care cabinet vă adresați.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Dorin Chirtoacă față în față cu atribuțiile

La 11 martie curent, Pretura Sectorului Rîșcani publică pe pagina sa oficială de facebook următoarele:

Evenimentul a fost reflectat pe larg și în presă. Prima reacție a fost una de bucurie pentru că acesta este primul caz cînd o construcție ilegală este demolată de autoritățile locale. Mai ales în contextul comentariului pus de pretură la postare.

Însă citind mai atent acest comentariu mi-am dat seama că ceva nu e curat la mijloc. Fraza ”Proiectul… își face efectele” mi s-a părut foarte stranie. Cum își poate face efectele un proiect de lege? Ori e lege care se aplică, ori e proiect care încă nu e lege și nu are putere juridică. Am încercat să cercetez un pic această situație și iată ce am descoperit:

Proiectul de lege misterios

Conform saitului oficial al Parlamentului RM, la 30.10.2015, Fracțiunea Partidului Liberal înaintează spre examinareProiectul legii privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 (art.30, 33, 177, 398, 180, 400’1)”. Proiectul primeșt numărul 417.

Proiectul prevede modificarea unor articole din Codul Contravențional care prevăd, în linii generale, constatarea și pedepsirea fenomenului construcțiilor neautorizate.

În nota informativă se argumentează că, la moment, construcțiile neautorizate sunt constatate de către Inspecția de Stat în Construcții care întocmește procese-verbale și le înaintează în instanță. Însă cele mai dese ori, aceste procese-verbale se anulează de către instanță în temeiul omiterii termenului de prescripție.

Pentru asta, autorii proiectului de lege solicită împuternicirea autorităților publice locale cu dreptul de a constata și sancționa construcțiile neautorizate.

Construcţiile neautorizate recepţionate final apar din cauza ne acoperirii cu măsuri de constatare a contravenţiei de construcţie neautorizată în termenul de prescripţie, trei luni, ce ulterior rămân neacoperite de prevederile legislaţiei. se argumentează în nota informativă.

Este interesant faptul că semnatarul acestei note informative este dl. Iurie Dîrda, deputat  PL și, prin coincidență, proprietarul unei companii de construcții de succes.

În aceeași zi, fracțiunea PL mai introduce un Proiect similar, dedicat constatării și sancționării de către APL a comerțului stradal neautorizat. 

Este clar că aceste două proiecte vin să ofere atribuții Primăriei Municipiului Chișinău pentru a face ordine în comerțul și construcțiile neautorizate. Lăudabilă inițiativă ar spune cititorul, ”Bravo PL” pentru că își susține Primarul General.

Nu e clar un singur lucru. Fenomenul construcțiilor ilegale și a comerțului stradal neautorizat a fost constatat de Dorin Chirtoacă încă la începutul primului mandat, în 2007-2008, iar din 2009 Partidul Liberal are fracțiune în Parlament și este, cum mici pauze, la guvernare.

De ce abia în 2015, în al treilea mandat al primarului, deputații liberali își dau seama că trebuie de modificat legea ca Dorin Chirtoacă să poată face regulă în Chișinău? 🙂

Dar să revenim la proiectul misterios. Conform datelor de pe parlament.md, proiectul de lege nr. 417 a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului din 22.07.2016 spre examinare, peste aproape un an (!) de la înaintare. Asta vorbește despre capacitatea PL de a promova legi de care orașul Chișinău are nevoie urgentă.

Pentru comparație, Proiectul Legii cu privire la statutul municipiului Chișinău, care îi oferă lui Dorin Chirtoacă atribuții speciale și care este mult mai complex ca domeniu de influiență și impact, a fost înaintat de deputații liberali la 04 aprilie 2016 iar la 17 noiembrie 2016 deja este votat în două lecturi concomitent. Se vede că urgențele Partidului Liberal sunt mai urgente decît urgențele chișinăuienilor.

Dar conform stenogramei ședinței, la propunerea dnei Violeta Ivanov, examinarea proiectului este amînată pentru ”săptămîna viitoare”.

Ședința Parlamentului din 22.06.2016, p.5

Însă proiectul 418, cel cu comerțul neautorizat, a fost prezentat în plen și chiar a apărut o mică dezbatere referitor la unele prevederi. Puteți citi aici, la paginile 41-50. În cadrul acestei ședințe, după pauză, deputații votează în primă lectură acest proiect dar și comasarea lui cu proiectul nr. 137.

Ședința Parlamentului din 22.06.2016, p.59

 

Proiectul nr. 137

Proiectul nr. 137 este un proiect de modificare a mai multor articole și prevederi ale Codului Contravențional, elaborat și înaintat de Guvernul RM la 04.04.2016.

Peste o săptămînă, la ședința Parlamentului din 27.07.2016 se dezbate Moțiunea de Cenzură împotriva Guvernului, iar proiectul nostru este examinat a doua zi, pe 28.07.2016. În stenograma ședinței puteți citi dezbaterea pe proiect (p.80-85).

Este interesant că în cadrul dezbaterii, deputatul PCRM Elena Bondarenco întreabă de ce nu se examinează și proiectul nr.159 din 23.04.2015 care prevede, printre altele, și împuternicirea primăriilor cu constatarea încălcărilor legislației. Astfel aflăm că deputații comuniști au propus un proiect similar cu jumătate de an înaintea liberalilor, fapt care iarăși, ne indică gradul de grijă al deputaților PL pentru problemele administrațiilor locale.

Spre finalul ședinței, proiectul nr. 417 al liberalilor este votat în primă lectură și, la fel ca și proiectul 418 (cu comerțul neautorizat), este comasat cu proiectul nr. 137 al Guvernului.

Proiectul înaintat de Guvern conținea deja prevederi precum:

  1. Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor (Punctul 239, Art 4395)
  2. Confiscarea bunurilor utilizate sau destinate pentru comerțul neautorizat (Punctul 239, Art. 4397, al. (2))
  3. Oferirea atribuțiilor constatatoare către Administrația Publică Locală (Punctul 223)

Așa că deputații liberali nu au venit cu prevederi noi, decît să aibă grijă să concentreze în mîinile Primarului și atribuțiile de Agent Constatator al autorității locale.

Dacă în Propunerea Guvernului de spunea:

atunci în legea finală vedem o mică modificare:

Cam asta e soarta eroicului ”Proiect 417 din 30.10.2015 înaintat de Fracțiunea Partidului Liberal” care ”își face efectul” la Pretura Rîșcani. După ce comuniștii și Guvernul au venit cu propuneri de modificări legislative, s-au trezit și liberalii să rezolve problemele autorităților locale.

Însă partea cea mai interesantă este că Proiectul nr. 137 al Guvernului este votat în a doua lectură la 17.11.2016, este publicat în MO la 16.12.2016 și prevede că ”intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării”. Adică noile prevedere vor putea fi aplicate începînd cu Vineri, 17 martie 2017.

Iar la 11 martie 2017 Pretura Rîșcani, eroic și cu tam-tam în presă, deja demolează o clădire. Cu o săptămînă înainte de intrarea în vigoare a legii care i-ar permite acest lucru. Nu mai zicem de faptul că oricum este nevoie de o decizie a instanței de judecată.

Cel mai probabil clădirea a fost demolată în baza unei decizii de judecată emisă în urma unui dosar înaintat mai devreme de către Inspecția de Stat în Construcții, care avea atribuții de agent constatator. Dar asta nu-i împiedică pe liberali să se laude cu lupta împotriva construcțiilor ilegale.

Ce va face Primarul?

Dincolo de jocurile de-a PR-ul ale Partidului Liberal, noile prevederi ale legii oferă Primăriei Chișinău instrumente și pîrghii legale suficiente să înceapă, de la 17.03.2017 o luptă serioasă cu construcțiile ilegale și comerțul stradal neautorizat.

Combinate cu atribuțiile extinse pe care i le ofără Legea privind Statutul Municipiului Chișinău, noile prevederi ale Codului Contravențional îi oferă lui Dorin Chirtoacă posibilitatea de a face ordine în orașul Chișinău într-un an de zile. Deja scuza că ”legea nu ne permite” nu mai merge.

Acum el ar trebui să formeze o structură interdepartamentală cu oameni din Direcția Arhitectură și Urbanism, Direcția Juridică, Direcția Transport Public, Direcția Comerț, Alimentație Publică și Servici, Direcția Locativ-Comunală, Direcția de poliție a municipiului Chișinău și să înceapă o cruciadă împotriva haosului și dezmățului comerțului stradal și al construcțiilor neautorizate.

Știind că va obține asemenea atribuții, Dorin Chirtoacă deja trebuia să își pună oamenii să îi pregătească dosarele cu sutele de cazuri și adrese unde au loc comerț și/sau construcții neautorizate. Și vineri, la ora 8:00 să vină în birou și să înceapă  a semna procese-verbale pe care la ora 9:00, juriștii primăriei să le depună la judecătoriile de sector.

Cît de corupt nu ar fi sistemul judecătoresc, ei nu vor întrăzni să respingă toate adresările și Primăria Chișinău va obține cîștig de cauză pe cel puțin 50% din cazuri. Și atunci să pornească buldozerele și confiscațiile iar orașul să poată scăpa măcar de o parte din construcțiile și comerțul stradal în care se sufocă.

Să vedem cum își va utiliza Primarul atribuțiile.

***

Fotocolaj: Viorel Mardare, posmotrel.eu.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Scrisoare deschisă către Dorin Chirtoacă

Dragă Dorin, 
 
Vin cu această adresare către tine pentru că nu am ocazia să te întîlnesc în emisiunile de dezbateri, de la care erai nelipsit cîndva și nici nu imi răspunzi la cometariile și mesajele pe facebook. Sper că vei afla de ea prin intermediul presei, așa cum faci tu de obicei cînd ești impus să recunoști că știi ceva ce nu îți convine. 
 
Dragă Dorin, 
 
Prin intermediul acestei scrisori, vreau să îți spun că eu cred că tu ești un fricos și un laș. Acum, în aceste zile, se confirmă faptul că Dorin Chirtoacă, marele politician al politicii moldovenești, marele Primar al capitalei europene nu este decît un laș jalnic, un fricos care se ascunde dupa fusta lui Mihai Ghimpu și pantalonii lui Vlad Plahotniuc.
 
În loc sa ieși și să răspunzi în fața cetățenilor orașului pe care îl conduci, în loc să lupți într-o campanie de referendum și să învingi prin dezbateri și întîlniri cu cetățenii, așa cum a făcut-o cîndva Traian Băsescu, tu  umbli cu recursuri și recuzări în instanțe și te milogești la sediul PD ca să fie schimbat completul de judecători sau măcar sa se mai tragă de timp, ca noi să nu reușim să colectăm semnăturile în termenul necesar pentru organizarea acestuia la 30 octombrie. 
 
Dragă Dorin,
 
Acum se confirmă că imaginea ta de mare lider politic cu care ai amăgit cîndva tineretul, inclusiv și pe mine, nu era decît o mască. O mască după care se ascundea și se mai ascunde încă un tînăr complexat și atît de frustrat încît a decis că poate conduce un municipiu de aproape 1 milion de oameni, fără a avea nici experiență de muncă, nici practică de viață și nici cunoștințe în domeniu.
 
Din acest motiv Dorine, vreau să recunosc public că îmi pare rău pentru fiecare zi pierdută în cele 5 campanii electorale, cînd împreună cu sute și mii de alți tineri, rupeam ghetele prin  satele Moldovei ca să te aducem pe tine în fruntea capitalei și a țării. 
 
Îmi pare rău pentru miile de tineri dezamăgiți definitiv în politică din cauza ta. Tineri care au crezut în tine și în noua generație de politicieni. Tineri care au plecat din partid și din viața politică cu o tristețe în ochi și o mare dezamăgire în suflet.
 
13988051_10154568509148949_5800657808952257354_o
 
Dar cel mai mult imi pare rău că noi toți ți-am încredințat orașul Chișinău. Orașul în care trebuia să renască elita intelectuală a Moldovei, dar care a devenit un mare coșmar pentru tinerii inteligenți și cu perspectivă. În 9 ani de administrare a acestui oraș ai făcut tot posibilul ca ei să plece de aici.
 
Ai ruinat definitiv spațiile publice și infrastructura pietonală, ca tinerii părinți să nu iși mai poată plimba copii cu căruciorul prin oraș.
Ai permis degradarea și defrișarea zonelor verzi și demolarea centrului istoric, pentru ca prietenii tăi de partid să își poată dezvolta afacerile imobiliare.
Ai compromis toate proiectele de dezvoltare urbană de la Lacul Valea Morilor pînă la strada pietonală și de la reparația străzilor din oraș pînă la programul ”Prima Casă”.
Ai degradat și, pe alocuri, falimentat marile întreprinderi municipale care puteau aduce bani în bugetul acestui oraș: Parcul Urban de Autobuze, RTEC, Edilitate, Exdrupo, Semafor Service, Ziarul municipal ”Capitala”.
Ai permis înghițirea aparatului Primăriei de către caracatița corupției condusă din biroul unchiului și șefului de partid Mihai Ghimpu și ai compromis definitiv Primăria în ochii cetățenilor.
Ai permis înstrăinarea patrimoniului municipal: terenuri, clădiri, încăperi, parcuri, lacuri au încăput pe mîna clientelei de partid și a familiei.
Ai alungat definitiv din primărie transparența, participativitatea cetățenilor și colaborarea cu societatea civilă.
Ai transformat Primăria Chișinău în cea mai coruptă, ineficientă și incompetentă instituție publică din Republica Moldova și ascunzi toată această mizerie după perdeaua de fum a ”capitalei europene”, concept pe care l-ai compromis definitiv în ochii chișinăuienilor, așa cum întreg partidul vostru a compromis conceptul de ”liberalism” în ochii moldovenilor.
 
 
Știi ce, Dorin, o să îți spun un lucru pe care îl știe întreg Partidul Liberal. Toți în afară de tine. Ultimile două scrutine tu nici măcar nu le-ai cîștigat. În 2011 te-au ajutat colegii credincioși falsificînd buletine pe la Durlești și Rîșcani iar în 2015 colegii de alianță ”democratică” ți-au desenat niște voturi, ca să salveze ”cursul eruropean”. Iar toată campania ta s-a construit nu pe succesele și meritele de la Primărie ci pe frica pe care ați băgat-o în oameni că ”vine Putin”. 
 
IMAG2030
 
 
Și acum, cînd noi, cei nemulțumiți, dezamăgiți, supărați, obijduiți și necăjiți de tot ce faci tu cu acest oraș, ne-am revendicat dreptul nostru cetățenesc de a organiza un referendum local, tu vii și spui că înregistrarea unui grup de inițiativă de către judecată este ilegală și nefondată?
 
Cînd noi încercăm să supunem unui vot democratic de blam toată activitatea ta și a echipei tale în oraș, tu vii și ne spui că nu avem dreptul?
 
Cînd noi vrem să organizăm referendumul în ziua alegerilor prezidențiale ca să economisim bani, tu faci tot posibilul să nu ne încadrăm în termeni și să îl organizăm la primăvară, separat?
 
Cînd știi că Apelul nu va accepta recursul tău pentru că e nefondat și neargumentat, ceri recuzarea judecătorului și mergi la sediul PD să ceri un alt complet de judecători?
 
Cum se numește așa comportament Dorine? Cine ești tu după asta? 
 
Dacă ai avea măcar pic de respect de sine și măcar un strop de bărbăție, ai accepta acest referendum și ai ieși să răspunzi pentru propriile decizii. Însă se pare că nu au mai rămas bărbați politicieni în Partidul Liberal.  Femeile-politicieni din Partidul Liberal sunt mai curajoase decît politicienii-bărbați de acolo (această frază nu pretinde o conotație sexistă).
 
Să știi, dragă Dorin, că timpurile vor trece, lucrurile se vor schimba, umbrelele vor dispărea cum au și apărut și va veni o vreme cînd va trebui să răspunzi pentru tot, în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu.
 
Succes și putere îți doresc. Pentru că vei avea nevoie de ele. 
Victor Chironda,
Președintele Grupului de Inițiativă
pentru organizarea referendumului local
de revocare a Primarului mun. Chișinău. 
 
****
 
P.S
Dacă nu ești de acord cu cele expuse și ai o replică, te invit la o dezbatere publică, să discutăm civilizat despre orașul Chișinău.
Dacă nu  – ne vedem la referendum.
 
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Misiunea esențială a primăriei

Accidentul tragic întîmplat recent în Chișinău, dar mai ales, unele reacții la acest accident, m-au determinat să scriu acest articol.

Am scris un status pe facebook despre cine e vinovat pentru astfel de tragedii. Statusul a fost intens sharuit și a generat zeci de comentarii în care lumea se arată indignată față de acuzațiile aduse lui Dorin Chirtoacă. Chipurile, ”nu mai este el deloc jinovat”. Ok. 




Acest articol este inspirat din articolul lui Ion Grosu, despre Misiunea esențială a Guvernului. Sigur, era suficient să pun un link la articolul lui Ion și să scriu că ”fix așa e și cu Primăria”. Dar eu o să dejghioc un pic tema ca să pot pune link la astfel de comentarii, poate o să ajute.

Identificarea vinovatului

Cînd se întîmplă ceva rău, oamenii mereu încearcă să găsească o explicație la cele întîmplate și să găsească un vinovat. Așa este construită mintea omului. Găsirea vinovatului este un mecanism pe care oamenii l-au inventat pentru două motive: ca să dea sens unor lucruri care se întîmplă și ca să evite astfel de lucruri pe viitor.

Dar există două feluri de vinovați: vinovatul comun și vinovatul concret.

Să luăm exemplul cu tribul de culegători australopiteci din articolul lui Ion. Să zicem că tribul a identificat cîțiva masculi mai puternici și mai viteji și i-a însărcinat cu misiunea să stea de pază la ușa peșterii noaptea, cu rîndul, ca să poată preveni atacul leului ucigaș. Acesta este primul Minister al Apărării.

În miez de noapte, unul dintre masculii de gardă a adormit. Leul s-a furișat pe lîngă el și a dat buzna în peșteră, peste tribul adormit și a răpit un copil. Care va fi reacția tribului?

Membrii comunității ar putea da vina pe zei/spirite sacre/natură, că așa a fost voia Divinității. Acesta este vinovatul colectiv. ”Așa au vrut strămoșii” ar spune șeful tribului și toată lumea ar uita imediat de întîmplarea nefericită.

Vinovatul colectiv este întotdeauna ușor de identificat și chiar de blamat. Dar asta nu schimbă absolul deloc situația și nici nu previne întîmplarea ei repetată.

În societatea modernă moldovenească există un vinovat colectiv și mai eficient decît Divinitatea. De ce să te superi pe Dumnezeu (niș nu știi cum te pedepsește și mai rău) dacă poți să dai vina pe mentalitate. Mentalitatea este vinovatul colectiv Nr.1 în Moldova. Ce nu s-ar întîmpla, se întîmplă pentru că ”așa e mentalitatea”. Problem solved, cap.

 

Dar adevărul e că atunci cînd spunem că mentalitatea e de vină, spunem că nimeni nu e vinovat. Adică nici o persoană concretă.

Dar există și un vinovat concret în povestea noastră – santinela, masculul care a fost însărcinat cu misiunea de a veghea intrarea în peșteră atît timp cît ceilalți membri ai tribului se odihnesc. Poate el deja și-a primit și cea mai mare bucată de carne, ca remunerare pentru munca făcută. Dar a ratat, și a permis întîmplarea unei tragedii. Și își va primi pedeapsa meritată.

Dacă tribul va pedepsi dur santinela care a adormit și îl va ”destitui” din funcție,  acesta nu va mai putea adormi la locul de muncă. Iar asta va fi o lecție pentru toți masculii care vor mai deveni vreodată santinele. Ei vor dormi bine înainte de a prelua postul, vor roade boabe de cafea, își vor pune oase de pește sub barbă. Dar nu își vor mai permite să adoarmă niciodată.

Iar șeful tribului, știind că santinele pot adormi, va lua măsuri să dubleze numărul de paznici, va ordona să fie puse capcane contra leilor pe căile de acces și va ordona ca locurile de dormit a copiilor să fie mai departe de intrarea în peșteră.

Astfel, mecanismul de identificare a vinovatului concret asigură luarea măsurilor pentru evitarea repetării tragediei/întîmplării/situației.

Vinovatul în democrație

De-a lungul timpurilor, comunitatea era foarte dură cu vinovatul concret. De la biciuire pînă la decapitare, de la decimarea unităților militare care au pierdut batalia pînă la dezmoștenirea nobililor care au greșit în fața regelui.

Dar o dată cu apariția drepturilor omului, dezvoltarea sistemului administrativ și cu instaurarea sistemului democratic, societatea a inventat metode de pedepsire fără vărsare de sînge. Instrumentul de pedeapsă a devenit cariera persoanei concrete.

Pentru un funcționar public sau un politician, eliberarea din funcție sau demisia de onoare este pedeapsa naturală pentru eșecul admis sau pentru greșeala făcută. Evident, dacă nu e pus sub învinuire penală.

Anume frica de demisie este motorul activității unui funcționar/politician. Dacă această frică nu există, atunci acest personaj își va face jobul tot mai prost și mai prost. Iar dacă astfel de oameni sunt mai mulți într-un sistem, acest sistem pur și simplu încetează să își mai exercite misiunea și lucrează în gol.

Iar misiunea lor este, după cum știm, lupta cu moartea, într-o formă sau alta. Dacă tot mai mulți oameni încep a muri în accidente, în spitale, se otrăvesc cu alimente, se sinucid din cauza falimentului financiar, acesta e un semn că sistemul nu funcționează bine. Iar asta înseamnă că funcționarii din sistem nu se mai tem de pedepse, respectiv, nu mai sunt responsabili. Asta înseamnă că leul a intrat în peșteră.

Mission impossible

Conform Șefului Direcție de Poliție Chișinău în anul 2014, în orașul Chișinău, 18 oameni au decedat, fiind loviți de automobile pe trecerile pietonale. În anul 2015 – 11 persoane au murit pe trecerile pietonale. În 2,5 luni ale anului 2016 au decedat deja 5 persoane.

Conform datelor statistice, municipiul Chișinău, anual, sacrifică pe altarul rutier circa 50 de persoane decedați și vre-o 1200 traumați. Leul face ravagii.

Sigur, putem spune că pietonii îs de vină. Și șoferii. Și mentalitatea. Dar asta nu schimbă cu nimic situația. Și ”șoferii bîdle și needucați fără permise”, și ”pietonii, căscați și needucați care nu știu a trece drumul” și ”mentalitatea” sunt vinovații colectivi, și blamarea lor nu previne repetarea accidentelor.

Mai mult, nici măcar ”poliția” nu este un vinovat concret, pentru că poliția nu poate sta la fiecare intersecție să urmărească cum trec strada pietonii. Nu mai zic de faptul că unica lor inițiativă concretă de pedepsire a șoferilor vitezomani, a fost demolată cu succes de ”avocați” deștepți care știu cum să facem să nu plătim amenzi.

Unica structură care poate și trebuie, concret și fizic să prevină moartea oamenilor pe străzi este Primăria.

Numai primăria poate îmbunătăți infrastructura rutieră și pietonală astfel încît să șoferii să nu poată fizic depăși viteza, iar pietonii să traverseze strada în siguranță (elemente de calmare a traficului).

Numai Primăria poate crea coridoare școlare  pe străzile unde circulă copiii spre și de la școală.

Numai Primăria poate să nu pună peste tot săgeți verzi și sensuri giratorii, pentru că asta înseamnă, automat, viteză.

Numai la inițiativa și cu suportul Primăriei, Inspectoratul Național de Poliție poate crea School Crossing Guards care să ajute pietonii dar și șoferii.

Numai Primăria e în stare să schimbe prioritățile, și în loc de lărgirea străzilor și crearea parcajelor să construiască piste pentru bicicliști, treceri pietonale denivelate, insulițe de refugiu.

Mentalitatea e o problemă. De acord. Dar mentalitatea se schimbă numai în cazul schimbării de comportament, și nu invers. Iar comportamentul e un complex de reacții la factorii din afară. Cum credeți, în care dintre situațiile de mai jos, mentalitatea și comportamentul oamenilor ar fi mai bune?

 

Concluzii

Evident că în contextul unui accident concret vinovat este ori șoferul, ori pietonul.  Dar în context mai larg, al statisticii, vinovat este cel care nu a luat măsurile necesare ca numărul acestor accidente să se reducă din an în an. 

E ușor să dăm vina pe copil, că trecea strada în fugă. Pe părinți, că nu au învățat copilul să treacă strada atent. Pe șofer, că nu avea permis/că era beat/că nu a fost atent.

Pe mentalitate, în genere.  Că așa popor suntem noi și numai la noi se putea întîmpla așa ceva. Dar asta nu va schimba nimic. Nici șoferii, nici pietonii, nici mentalitatea. 

Pietonii sunt ca apa, merg pe unde le este mai comod și mai ușor. Șoferii sunt ca vîntul, viteza lor sporește cu cît drumul e mai drept și au mai puține impedimente. Și numai o infrastructură adecvată poate face apa să curgă pe unde trebuie iar vîntul să sufle așa încît să nu dărîme nimic. 

Iar responsabilitatea pentru infrastructura rutieră și pietonală, pentru securitatea noastră în trafic, noi, comunitatea, am pus-o pe umerii unor oameni speciali, care se numesc funcționarii din Direcția Transport Public și Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău.

Exact, Funcția înseamnă Responsabilitate. Funcționar înseamnă Responsabil.

Dar acești oameni nu sunt deloc responsabili în a reduce numărul de jertfe ale accidentelor rutiere. Acești oameni, chiar și atunci cînd au bani și ar putea reamenaja o stradă ca să o facă mai sigură și mai comodă, preferă să spele niște bani și să lase totul așa cum este

Acești oameni nu se tem de eliberare/demitere din funcțiile lor, pentru că șeful lor, Primarul Acestui Oraș, tot nu se teme de demisie.

Pentru că el știe că oamenii din tribul său nu știu cum să găsească cine e vinovat că leul se plimbă nestingherit prin peșteră. 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Șantierul ilegal de la Codreanca și reprezentanții adevărului istoric

După scandalul de la începutul săptămânii în legătură cu șantierul dintre Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă, Parcul Dendrariu și clubul de dans ”Codreanca” și după protestul tinerilor dansatori, Primăria Chișinău a dispus sistarea lucrărilor de construcție pînă la soluționarea litigiului.

2540411

Ieri stabilisem cu mai mulți activiști din societatea civilă să ne întîlnim la șantier ca să vedem cum am putea să amenajăm acest spațiu, ca să prevenim extinderea lucrărilor și să îl populăm cu oameni.

Dar ajunși la fața locului am văzut că gardul care a fost demontat mai devreme de activiști și deputații PSRM a fost reinstalat iar toate căile de acces în zonă au fost inchise prin săparea unor tranșei de vre-un metru adîncime.

Directorul clubului Codreanca, dl. Petru Gozun ne-a comunicat că în timpul zilei a apărut un mini-excavator care a săpat mai multe tranșei pe perimetrul șantierului. Două dintre ele chiar în fața porților clubului Codreanca.

Aceste tranșei seamănă  mai mult cu o răzbunare decît cu niște lucrări de șantier. Așa s-au răzbunat proprietarii companiilor de construcție pe clubul Codreanca, pentru că au îndrăznit să le încurce să își construiască blocul de 14 etaje.

Apropo de proprietari. Certificatul de urbanism și autorizația de construcție nr. 100-c/15 din 12..06.2015, au fost eliberate pentru SRL „Sivol-Service-Dhs” şi SRL „D&D Companie”.

SRL „D&D Companie” este compania  fostului consilier municipal, actualului deputat liberal Iurie Dîrda care a figurat în mai multe scandaluri legate de construcții ilegale sau semi-legale din Chișinău.

Dar dl. Dîrda e prea serios ca să se ocupe singur de șantiere și pentru asta are un om special, dl. Oleg Guțu, care prin coincidență este atât reprezentant al firmei „Sivol-Service-Dhs” cît și administrator la „D&D Companie”. În același timp, Oleg Guțu este și vicepreședinte al organizației teritoriale a Partidului Liberal din sectorul Rîșcani.

Screenshot (1)

Sistearea lucrărilor presupune că pe șantier nu se petrece nici o lucrare. Dar nu și pentru oamenii din Partidul Liberal.

În timp ce ne miram de noile tranșeie de pe șantier, a apărut un TIR plin cu țevi pentru apeduct și canalizare. Pe lîngă TIR a apărut un fel de șef, care dădea ordine șoferului să parcheze pe șantier pentru a descărca țevile.

Cînd ne-am apropiat de ei și le-am cerut explicații ei au început să se comporte agresiv și să cheme „intăriri”. Între timp, Vitalie Voznoi și Ion Ceban au chemat poliția.

În scurt timp, a apărut un echipaj al INP care s-a învîrtit pe loc și ne-a spus că ei nu pot face nimic și că trebuie să chemăm polițistul de sector.

Cînd a vîzut poliția, șoferul TIR-ului a spus că el în genere merge undeva la Buiucani și nu are nici o treabă cu șantierul de lingă universitate. Șefulețul în maiou și tapci s-a urcat în mașina parcată pe trotuar și a pornit să plece. Vitalie Voznoi a încercat să il oprească și a fost călcat cu roata pe picior. Șefulețul a început a panica, a încuiat mașina și a fugit de acolo.

Peste ceva timp, a apărut și dl. Oleg Guțu, care a început să îi dea ordine șoferului de TIR să plece. Vitalie și Ion nu i-au permis TIR-ului să pornească și au cerut inspectorilor de poliție să verifice actele pe țevi și foile de parcurs ale șoferului.

Aceste ”discuții” între șoferul TIR-ului și Oleg Guțu pe de o parte, Vitalie, Ion, dl. Gozun pe de altă parte și poliția pe mijloc au durat vreo două ore. Peste două ore de ”știu-nu știu”, ”al meu- nu al meu”, amenințări, înjurături și stres.

Vitalie și Ion insistau ca polițiștii să perfecteze procese-verbale pe toate încălcările depistate și să aresteze marfa pina la clarificarea situației. Polițiștii mormăiau că ei nu pot, că nu au dreptul că nuștiu mai ce.

În tot acest timp, în discuțiile cu Vitalie, Oleg și polițiștii  dl. Oleg Guțu arunca cu fraze gen ”o să ne mai întîlnim”, ”nu știi ce i se poate întîmpla omului”, ” o să rezolvăm”, ”o mîncat ușiganie la Primărie”, ”ai să vezi tu amendă” și alte perle din anii ’90. La întrebările noastre răspundea ironic și zeflemitor. Se vedea că omul nu se teme de nimic pentru că are spete serioase:

(video de Stanley Vartanian)

Pînă la urmă șoferul TIR-ului a primit o amendă iar eu am plecat fiind aproape sigur că acele țevi totuși vor ajunge pe șantier în acestă noapte. Prea sigur pe sine era dl. Guțu.

Am stabilit cu toții să revenim luni la șatier să scoatem definitiv gardul și să oprim lucrările.

****

Am plecat de la șantier cu un sentiment profund de greață.

Vă mai amintiți de acei gopnici în tapci cu BMW-uri care prin 2008-2009 susțineau comuniștii pentru că le permiteau să strîngă ”fărîmiturile” care mai rămîneau în urma afacerilor oamenilor serioși?

Ap iată acei gopnici amu au s-au organizat, s-au infiltrat în structurile guvernării, au prins la bani mari și nu se mai tem de nimic. Pentru că au în spate un partid. Partidul Liberal – partidul gopnicilor în tapci.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Program post-electoral pentru un oraș pietonal

Acum, după ce Adevărul Istoric a învins în epica luptă cu Mîna Moskovei, putem reveni la problemele neglobale și negeopolitice ale acestui oraș.

În campania electorală am fost plăcut surprins să văd în programele mai multor candidați frînturi de idei despre îmbunătățirea infrastructurii pietonale a Chișinăului. La un astfel de Program chiar am pus și eu umărul.

Dar în mare parte, candidații și mai ales cîștigătorii cursei pentru primăria capitalei sunt tare departe de a avea o viziune de dezvoltare pietonală a orașului. Și nici colegi/consilieri care să se priceapă la asta nu prea au. Așa o situație.

De asta am elaborat un program de dezvoltare a infrastructurii pietonale din Chişinău care ar putea fi preluat de oamenii care prin voia sorţii au de condus acest oraş. Luaţi băieţi. E gratis. 

****

Acum, circulația pietonală în oraș este văzută doar ca un tip de deplasare, iar toate detaliile, aspectele specifice și potențialul vieții urbane nu se iau în calcul. În rezultat, orașul devine incomod pentru majoritatea locuitorilor și pierde profitul care l-ar putea genera infrastructura pietonală.

Program de dezvoltare a infrastructurii pietonale a orașului Chișinău 2015-2019

1. Crearea și adoptarea unei Strategii de dezvoltare a infrastructurii pietonale.

Infrastructura pietonală nu trebuie să fie doar un punct în Strategia Generală de Dezvoltare a m. Chișinău și nici o filă în Planul Urbanistic General. Pentru că altfel acolo și va rămâiine.

Strategia trebuie să definească problema (oamenii n-au pe unde merge!) și să ofere indicatori clari de performanță (metri, metri pătrați, kilometri, om/oră, viteză, flux).  Strategia trebuie să răspundă la întrebarea ”cum facem?”.

2. Crearea unui Departament de Dezvoltare Pietonală în cadrul primăriei.

Pentru că la moment de această infrastructură ”se ocupă” Direcția Transport, Direcția Arhitectură, Direcția Cultură, Spații Verzi, Exdrupo, Întreprinderile locativ-comunale, Preturile, Primarul și oricui nu ii lene. În rezultat avem ”amenajări” de tipul liniei galbene. Acest departament ar răspunde la întrebarea ”cine face?”.

Acum vom răspunde la întrebarea ”ce facem?”. Urmează un set de instrumente:

3. Dezvoltarea rețelei pietonale și a căilor de acces.  

Rețeaua de legături pietonale trebuie văzută ca o grilă unică de itinerare neîntrerupte. Ea trebuie să fie ramificată și confortabilă, astfel ca locuitorii să poată merge din punctul A în punctul B fără să întîmpine bariere și impedimente. Străzile pietonale nu trebuie obligatoriu să însemne străzi unde este interzis accesul automobilelor. Pur și simplu ele trebuie să ofere pietonilor comoditate și siguranță, exact cum le oferă automobilelor.

Căile pietonale trebuie să fie bine conectate la rețeaua de transport public și la centrele de interes public (parcuri, scuaruri, zone de shoping, cafenele, spații publice). Aceste condiții oferă posibilitate oamenilor de a se deplasa prin oraș, pe jos, fără disconfort.

7

4. Dezvoltarea zonelor totalmente pietonale.

Străzi de tipul ”A. Diordiță” sunt necesare pentru un oraș. Dar ele trebuie să fie conectate la sistemul de transport public și la rețeaua de căi pietonale. Iar locația lor trebuie să fie acolo unde în mod natural apar zone de comerț, cultură, divertisment.

5. Asigurarea accesului persoanelor cu necesități speciale pe străzi.

Oamenii în cărucioare, mamele cu copii și cărucioare, persoanele cu disfuncții locomotorii, persoanele în etate și chiar oamenii cu bagaje suferă foarte mult din cauza barierelor și impedimentelor de pe străzi. De asta ei preferă să stea acasă, iar fiecare ieșire în oraș este pentru ei o aventură periculoasă care poate avea consecințe grave. Este absolut necesar de transformat trotuarele, trecerile pietonale și transportul public astfel încît persoanele cu nevoi speciale să se simtă locuitori cu drepturi egale ai acestui oraș. Orașul trebuie să fie accesibil și comod pentru toți.

6. Amenajarea trotuarelor din oraș conform normelor tehnice.

Normele de proiectare prevăd o lățime a trotuarului nu mai mică de 2 metri pentru zonele locative. Pentru străzile medii  (Pușkin, Bodoni, Mateevici) – lățimea trotuarului trebuie să nu fie mai mică de 4,5 metri. Pe străzile mari (Russo, Dacia, Decebal, Mircea cel Bătrân) trotuarele pot ajunge și la 6-7 metri lățime. Acești parametri nu includ băncile, stațiile, boxele de publicitate, semnele de circulație. Doar acest punct realizat va face orașul mult mai accesibil iar circulația mai ușoară.

2

7. Controlul strict al calității pavajului.

Pe trotuarele bine proiectate și calitativ amenajate nu trebuie să apară băltoace și gropi. Trotuarele trebuie să aibă scurgere iar pavajul trebuie să fie rezistent și frumos asortat. Apa de ploaie de pe acoperișuri nu trebuie să se scurgă pe trotuar. Țevile de scurgere trebuie încadrate în trotuar, în colectoare speciale. În locuri cu trafic pietonal intens nu se poate de pus pavaj mărunt și reliefat. Bordurele trebuiesc ridicate mai sus decît solul, pentru a preveni scurgerea țărânei. Și multe alte detalii care au nevoie de un control strict al autorităților municipale.

8. Securizarea trecerilor pietonale.

Din cauza trecerilor pietonale prost amenajate, anual în Chișinău sunt uciși peste 50 de pietoni iar alții 1200 ramîn traumați. Asta e foarte mult și de asta trebuie să asigurăm securitatea deplasării pietonilor.

Pentru asta au fost inventate metode simple dar eficiente: treceri pietonale la nivel cu trotuarul la distanțe de 50-150 de metri, stîlpi de protecție de-a lungul trotuarului, stații comode și ușor accesibile, semafoare cu chemare manuală, iluminarea zebrelor, insulițe de refugiu și multe alte elemente de securitate pietonală.

9. Măsuri de calmare a traficului și reducere a vitezei

Numărul mare al accidendelor cu pietoni se datorează mai ales vitezei de circulație a automobilelor prin oraș. Pentru a determina șoferii să scadă viteza în zonele cu risc sporit de accidente civilizația a inventat medote speciale. Străzile pot fi reproiectate și amenajate astfel încît șoferii să scadă involuntar viteza.

foto de pe: mymaster.livejournal.com

10. Interzicerea totală a parcărilor pe trotuare. Trotuarul nu este un loc pentru mașini exact așa cum masa nu este un loc pentru picioare. Și proprietarii de automobile trebuie să înțeleagă asta foarte clar.

11. Îndepărtarea maximă a fluxurilor și concentrațiilor de automobile. 

Șosea de centură, pasaje subterane, tuneluri, izolarea fonică a străzilor, redirecționarea fluxurilor de transport din centru, interzicerea accesului automobilelor în centru sunt instrumente eficiente pentru îndepărtarea zgomotului, poluării chimice și vizuale din zonele pietonale.

așa ar putea arăta bd. Ștefan cel Mare dacă pietonii ar avea prioritate în oraș.

12. Crearea standardelor unice pentru elementele infrastructurii urbane.

În oraș, frumusețea nu înseamnă doar arhitectură și parcuri. Toate elementele mediului urban constituie un întreg – mediul vizual al orașului. La moment, foarte multă lume decide cum trebuie să arate spațiul urban: primarul, arhitecții, pretorii, șefii de direcții, constructorii, șefii de șantier, șefii de întreprinderi locativ-comunale. Toți se pricep la design urban. De asta avem semne de circulație pentru autostradă pe o stradă pietonală, indicatoare de străzi pe țevi de aluminiu și bănci din “угольник”-uri.

Este strict necesar de elaborat un stil comun pentru toate elementele infrastructurii urbane. Trebuie de definit foarte clar cum trebuie să arate un felinar, un capac de canalizare, o bancă, un stîlp de protecție sau un gazon.

13. Crearea zonelor de odihnă la fiecare 500-800 metri de cale pietonală

Pentru comoditatea pietonilor, la anumite distanțe trebuie să fie amenajate zone în care să te poți așeza pe o bancă, la umbră, lîngă o zonă verde sau un obiect de artă. Cei tineri nu observă necesitatea acestor zone. Dar întrebați de rudele în etate, cîte bănci sunt pe drumul lor de acasă pînă la policlinică sau piață. O să vedeți că o să vă spună exact. Pentru că ei au nevoie de ele.  în același timp, astfel de zone fac traseele pietonale mai interesante, mai atractive și mai comode.

14. Veceuri publice

În Chișinău nu avem veceuri publice aproape deloc. Dar ele trebuie să existe și să asigure maximum de confort (apă caldă, acces pentru cărucioare, curățire automată). Veceurile publice ale unui oraș demonstrează cît de mult le pasă autorităților de oameni.

15.  Elaborarea și realizarea unui program de curățire a gunoiului vizual:

În Chișinău nu este loc care să nu fie acoperit de un panou publicitar. Nu este o clădire pe care să nu atîrne măcar o tăbliță cu reclamă.  Iar străzile aglomerate seamnănă cu niște pături cîrpite din petici multicolore.

În mediu, în locurile mai aglomerate, toate imaginile publicitare acoperă cam 50% din suprafețe. Nu poți vedea clădirile, nu vezi automobilele de după lightbox-uri, șoferii nu văd pietonii, turiștii nu găsesc denumirile străzilor după placatele cu ”aur”, ”exchange” și ”xerox”.

foto: puerrtto.livejournal.com

Autoritățile locale trebuie cît mai urgent să elimine acest gunoi vizual și să elaboreze un brandbook pentru reclama pe fațadele clădirilor. De bilboard-uri și ecrane LED vă dați seama și singuri cred.

****

Partea bună a infrastructurii pietonale este că ea nu are nevoie de investiţii foarte mari. În schimb investiţiile se recuperează foarte repede din contul creşterii fluxului de oameni pe străzi şi a consumului pe care il generează pietonii.
În schimb această infrastructură are nevoie de foarte multă atenţie. Ca să o faci corect trebuie să faci cercetări, măsurări, observaţii. Nu o poţi planifica stînd în birou. Infrastructura pietonală e mai mult sociologie şi antropologie decît arhitectură şi construcţii.
Dacă vrem să avem un oraş european, mai devreme sau mai tîrziu va trebui să dezvoltăm infrastructura pietonală. Şi mai bine mai devreme, decît mai tîrziu 🙂
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post