Category Archive Toate

Byvictor

Observații urbane: Parcurile și zonele verzi

Am decis să public o serie de articole despre orașele în care locuiesc în timpul masterului pe care îl fac. Deja am reușit să adun suficiente materiale despre Bruxelles, care țin de amenajarea și dezvoltarea urbană, politicile publice ale orașului și alte aspecte interesante.

***

O să încep cu parcurile și spațiile verzi pentru că diferența dintre Bruxelles și Chișinău la acest capitol este una izbitoare.

Bruxelles este cea mai ”verde” capitală europeană, cu o medie de 27 m2 de spații verzi per locuilor.  Dacă nu luăm în considerație Forêt de Soignes (o pădure-parc imensă, în sud-estul orașului) capitala Belgiei nu are parcuri foarte mari. În schimb are o rețea de spații verzi mici, interconectate, care seamănă cu niște pori prin care orașul respiră.

bru-spatii-verzi

Eu locuiesc lîngă două parcuri apropiate între ele: Parc de Forest și Parc Duden. Primul este mai nou și are mai puțină vegetație și mai multe spații deschise. Parc Duden este un parc vechi, care pe alocuri seamănă a pădure.

forest-duden-parks

Deși nu pot să afirm că parcurile sunt foarte dotate, ambele parcuri asigură tot ce este necesar pentru vizitatori. Spații deschise cu iarbă pentru pictinc sau pentru jocurile copiilor, alei pentru primbări, cărărușe lungi și întortocheate pentru plimbarea cîinilor sau pentru alergat, bănci pentru odihnă, coșuri pentru gunoi, monumente și instalații artistice, panorame pentru fotografiat și alte elemente decorative.

Mobilierul din parcuri este simplu dar cu gust. Și nu, scîndurile băncilor nu sunt vopsite cu vopsea verde.


Aleile și cărările, deși nu sunt în stare ideală, sunt curate și comode.

Spațiile deschise sunt acoperite cu iarbă deasă și îngrijită.

În afară de bănci și urne de gunoi, parcurile sunt dotate cu utilități minime necesare.

Parcări pentru biciclete.

Mese pentru picnic și jocuri de masă.

Alei asfaltate pentru cărucioace.

Cărări pentru alergat.

Instalații artistice și monumente.

Panouri informative și anunțuri pentru utilizatori.

Deși se confruntă și ei cu probleme financiare, spațiile verzi din Bruxelles sunt curate și îngrijite la timp. De asta se ocupă ”L’administration de l’environnement et de l’énergie en Région de Bruxelles-Capitale” (Administrația de Mediu și Energie a Regiunii Bruxelles).

Defapt, curățarea și îngrijirea spațiilor verzi e doar o parte din lucrul acestei structuri. Ei se ocupă de problemele ce țin de calitatea aerului, energie, sol, poluarea sonoră, gestionarea deșeurilor, natură și biodiversitate, animalele de companie, gestionarea apelor nenavigabile și lupta cu schimbările climatice. Pe site-ul lor puteți vedea valorile, viziunea și obiectivele strategice dar și rapoartele de activitate.

Nu știu ce fac ei în birouri dar lucrul lor în oraș se vede la fiecare pas. În parcuri și spațiile verzi mereu poți vedea echipe de muncitori specializați, în uniforme și cu tehnica necesară care curăță, taie, plantează, strîng frunze sau repară mobilierul.

Dar chiar dacă nu-i vezi, se vede rezultatul lucrului lor.




Cu alte cuvinte, după starea parcurilor și spațiile verzi din Bruxelles este clar că acestea nu sunt lăsate în voia sorții. Idiferent de anotimp și starea vremii, ele sunt pline de viață și asigură balanța necesară dintre urbe și natură.

Lucru care nu îl putem spune despre zonele verzi din Chișinău. Uitate de autorități și abuzate de agenții economici, zonele verzi din capitala RM seamănă cu niște copii ai nimănui. Murdari, neîngrijiți, zdrențăroși și triști.

Da, există Valea Morilor, unde Primăria Chișinău încearcă să facă un ”țarc” verde în jurul lacului. Însă cît de bine nu ar fi amenajat un parc ele nu este decît unul.

Cît orașul investește în Valea Morilor, celelalte parcuri și zone verzi din oraș degradează. Parcul Valea Morilor e atacat din toate părțile de construcții semilegale. Pădurea-parc de la Ciocana e lăsată de izbeliște și sălbăticește. parcul de la Poșta Veche e transformat în gunoiște. Iar parcul Alunelul în genere e pe cale de dispariție.

Parcurile din Chișinău sunt bune pentru decorul filmelor de groază.

Trotuare sparte.

Țărînă și glod.


Șantiere abandonate.


Utilități.


Eu am obosit să vorbesc despre cum Primăria Chișinău nu are nici o viziune pentru spațiile verzi din oraș și despre cum Întreprinderea Municipală Spații Verzi este un anacronism ineficient. Rolul unei astfel de instituții nu ar trebui să se limiteze numai de a strînge frunzele și la măturat prin parcuri.

Și veșnica explicație că ”nu sunt bani” nu merge. Sunt sute de agenți economici care își dezvoltă proiectele imobiliare sau comerciale în parcurile din oraș sau chiar din contul acestora. Nu cred că nu se poate de găsit o formă de colaborare dintre autorități, agenții economici, societatea civilă și locuitorii orașului prin care să se găsească fonduri și proiecte pentru dezvoltarea parcurilor din Chișinău.

Periodic în oraș apar tentative de a curăți și îmbunătăți parcurile și zonele verzi. Proiectul Scuarul Cehov, proiectul Iarba Urbană, proiectul Parcurile Viitorului  sunt doar cîteva dintre ele. Sunt sigur că astfel de inițiative ar putea fi coordonate și susținute de Primărie. Iar începînd cu asta s-ar putea de elaborat un Program de dezvoltare a spațiilor urbane verzi din Chișinău.

Pentru că zonele verzi sunt de o importanță vitală pentru un oraș. Ele au nu doar un rol ecologic important. Ele stimulează viața socială, culturală și economică asigurînd confortul urban necesar. Despre asta am mai scris.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Răspunsuri la întrebări. Partea I.

Ultima perioadă m-au năvălit întrebările.

Despre mine, despre unde am plecat, de ce, cum, unde, cînd și în genere ce se întîmplă? Nu că aș fi un om tare important dar activitățile din ultimii ani m-au cam plasat în atenția publică.

Prietenii mă întreabă pe facebook. Cei care mă cunosc puțin sau deloc întreabă prietenii mei. Unii se întristează că am plecat, alții se bucură iar alții în genere inventează povești.

Pentru că îmi ia mult timp să răspund la fiecare în parte, am adunat aici cele mai frecvente întrebări și am încercat să răspund la ele cît mai explicit.

***
1. Unde ai plecat?

În 2014 am găsit un  curs de master care mi s-a părut interesant – ”4Cities”, Euromaster in Urban Studies. Timp de un an am pregătit actele necesare și în toamna lui 2015 am aplicat online. În urma evaluării aplicațiilor am fost unul dintre cei 12 norocoși care au beneficiat de o bursă Erasmus pentru acoperirea acestor studii.

Alde băieții care știu tot pe internet insinuează că am fost trimis la studii de Mîna Moskovei sau de GosDep. Băieți, credeți ce vreți, e dreptul vostru.

Însă le mulțumesc enorm lui Vitalie și Angelei  pentru susținere și pentru scrisorile de recomandare pe care mi le-au oferit. Numai nu știu care dintre ei e Mîna Moskovei și care e GosDep 🙂

Revenind la întrebare. Masterul se numește ”4 Cities” pentru că are loc în 4 orașe diferite: Bruxelles, Viena, Copenhaga și Madrid și este susținut de 6 universități din aceste orașe.

La moment sunt în Bruxelles pentru că aici e Headquarter-ul cursului, iar Vrije Universiteit Brussel (VUB) și Université Libre de Bruxelles (ULB) sunt gazdele de bază ale acestui curs.

2. Ce vei studia?

4Cities este un curs de master interdisciplinar cu o durată de doi ani care încorporează domenii ca geografie, sociologie, istorie, studii culturale și studii de management și administrație.

Masterul conține cursuri de studii urbane europene, geografie socială și economică urbană, analiză urbană, dezvoltare și planificare urbană, urbanism și arhitectură, administrare locală, managementul proiectelor.

În linii generale, acest master oferă o bază de cunoștințe și aptitudini petru cercetarea și predarea problemelor urbane și urbanismului, consultarea politicilor publice urbane, managementul proiectelor urbane, planificare urbană și design consulting.

3. De ce ai decis să pleci?

Pentru că orașele moderne sunt cele mai complicate lucruri pe care le-a creat civilizația umană.  Și ca să înțelegi cum să soluționezi problemele care apar într-un oraș nu este suficient nici un master la zi în APL în Moldova și nici un curs de două săptămîni de drept fără frecvență la Sorbona.

E foarte ușor de cîștigat alegeri și e foarte complicat de organizat un proces de soluționare a problemelor unui mușuroi de oameni cu specific, necesități, viziuni și păreri diferite.

Spre regret Republica Moldova nu are nici experință în buna administrare a orașelor și nici universități și profesori care ar putea preda acest lucru. Încă nu are 🙂

Ultimii 3-4 ani am fost un autodidact. Am încercat să caut prin cărți, internet și din călătorii să văd cum funcționează orașele și cum soluționează oamenii problemele de transport public, infrastructură pietonală, spații verzi, servicii publice și multe altele. Însă am simțit că asta nu e suficient și că e timpul de trecut la un alt nivel.

Dincolo de partea academică, eu cred că ieșitul în lume face bine la creier. Mai ieși din cutiuță, mai vezi lumea, mai faci cunoștințe, îți mai schimbi perspectivele și punctele de vedere.

4. Te mai întorci în Moldova?

Da. Mă mai întorc pentru că Moldova e casa mea. Chiar dacă e cam sărăcuță și cam jerpelită, e casa mea și e datoria mea să încerc să o fac mai bună, mai comodă.

O să fac tot posibilul să acumulez un bagaj cît mai mare de cunoștințe pe care o să le aduc acasă și o sa încerc să le împărtășesc și altor oameni și să le aplicăm în parctică împreună. Pentru că asta este una dintre căile pe care Europa poate veni în Moldova.

Trebuie doar niște timp și oleacă de lucru.

***

Următorul set de răspunsuri va fi despre referendum, scuarul Cehov și alte lucruri foarte importante.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Scrisoare deschisă către Dorin Chirtoacă

Dragă Dorin, 
 
Vin cu această adresare către tine pentru că nu am ocazia să te întîlnesc în emisiunile de dezbateri, de la care erai nelipsit cîndva și nici nu imi răspunzi la cometariile și mesajele pe facebook. Sper că vei afla de ea prin intermediul presei, așa cum faci tu de obicei cînd ești impus să recunoști că știi ceva ce nu îți convine. 
 
Dragă Dorin, 
 
Prin intermediul acestei scrisori, vreau să îți spun că eu cred că tu ești un fricos și un laș. Acum, în aceste zile, se confirmă faptul că Dorin Chirtoacă, marele politician al politicii moldovenești, marele Primar al capitalei europene nu este decît un laș jalnic, un fricos care se ascunde dupa fusta lui Mihai Ghimpu și pantalonii lui Vlad Plahotniuc.
 
În loc sa ieși și să răspunzi în fața cetățenilor orașului pe care îl conduci, în loc să lupți într-o campanie de referendum și să învingi prin dezbateri și întîlniri cu cetățenii, așa cum a făcut-o cîndva Traian Băsescu, tu  umbli cu recursuri și recuzări în instanțe și te milogești la sediul PD ca să fie schimbat completul de judecători sau măcar sa se mai tragă de timp, ca noi să nu reușim să colectăm semnăturile în termenul necesar pentru organizarea acestuia la 30 octombrie. 
 
Dragă Dorin,
 
Acum se confirmă că imaginea ta de mare lider politic cu care ai amăgit cîndva tineretul, inclusiv și pe mine, nu era decît o mască. O mască după care se ascundea și se mai ascunde încă un tînăr complexat și atît de frustrat încît a decis că poate conduce un municipiu de aproape 1 milion de oameni, fără a avea nici experiență de muncă, nici practică de viață și nici cunoștințe în domeniu.
 
Din acest motiv Dorine, vreau să recunosc public că îmi pare rău pentru fiecare zi pierdută în cele 5 campanii electorale, cînd împreună cu sute și mii de alți tineri, rupeam ghetele prin  satele Moldovei ca să te aducem pe tine în fruntea capitalei și a țării. 
 
Îmi pare rău pentru miile de tineri dezamăgiți definitiv în politică din cauza ta. Tineri care au crezut în tine și în noua generație de politicieni. Tineri care au plecat din partid și din viața politică cu o tristețe în ochi și o mare dezamăgire în suflet.
 
13988051_10154568509148949_5800657808952257354_o
 
Dar cel mai mult imi pare rău că noi toți ți-am încredințat orașul Chișinău. Orașul în care trebuia să renască elita intelectuală a Moldovei, dar care a devenit un mare coșmar pentru tinerii inteligenți și cu perspectivă. În 9 ani de administrare a acestui oraș ai făcut tot posibilul ca ei să plece de aici.
 
Ai ruinat definitiv spațiile publice și infrastructura pietonală, ca tinerii părinți să nu iși mai poată plimba copii cu căruciorul prin oraș.
Ai permis degradarea și defrișarea zonelor verzi și demolarea centrului istoric, pentru ca prietenii tăi de partid să își poată dezvolta afacerile imobiliare.
Ai compromis toate proiectele de dezvoltare urbană de la Lacul Valea Morilor pînă la strada pietonală și de la reparația străzilor din oraș pînă la programul ”Prima Casă”.
Ai degradat și, pe alocuri, falimentat marile întreprinderi municipale care puteau aduce bani în bugetul acestui oraș: Parcul Urban de Autobuze, RTEC, Edilitate, Exdrupo, Semafor Service, Ziarul municipal ”Capitala”.
Ai permis înghițirea aparatului Primăriei de către caracatița corupției condusă din biroul unchiului și șefului de partid Mihai Ghimpu și ai compromis definitiv Primăria în ochii cetățenilor.
Ai permis înstrăinarea patrimoniului municipal: terenuri, clădiri, încăperi, parcuri, lacuri au încăput pe mîna clientelei de partid și a familiei.
Ai alungat definitiv din primărie transparența, participativitatea cetățenilor și colaborarea cu societatea civilă.
Ai transformat Primăria Chișinău în cea mai coruptă, ineficientă și incompetentă instituție publică din Republica Moldova și ascunzi toată această mizerie după perdeaua de fum a ”capitalei europene”, concept pe care l-ai compromis definitiv în ochii chișinăuienilor, așa cum întreg partidul vostru a compromis conceptul de ”liberalism” în ochii moldovenilor.
 
 
Știi ce, Dorin, o să îți spun un lucru pe care îl știe întreg Partidul Liberal. Toți în afară de tine. Ultimile două scrutine tu nici măcar nu le-ai cîștigat. În 2011 te-au ajutat colegii credincioși falsificînd buletine pe la Durlești și Rîșcani iar în 2015 colegii de alianță ”democratică” ți-au desenat niște voturi, ca să salveze ”cursul eruropean”. Iar toată campania ta s-a construit nu pe succesele și meritele de la Primărie ci pe frica pe care ați băgat-o în oameni că ”vine Putin”. 
 
IMAG2030
 
 
Și acum, cînd noi, cei nemulțumiți, dezamăgiți, supărați, obijduiți și necăjiți de tot ce faci tu cu acest oraș, ne-am revendicat dreptul nostru cetățenesc de a organiza un referendum local, tu vii și spui că înregistrarea unui grup de inițiativă de către judecată este ilegală și nefondată?
 
Cînd noi încercăm să supunem unui vot democratic de blam toată activitatea ta și a echipei tale în oraș, tu vii și ne spui că nu avem dreptul?
 
Cînd noi vrem să organizăm referendumul în ziua alegerilor prezidențiale ca să economisim bani, tu faci tot posibilul să nu ne încadrăm în termeni și să îl organizăm la primăvară, separat?
 
Cînd știi că Apelul nu va accepta recursul tău pentru că e nefondat și neargumentat, ceri recuzarea judecătorului și mergi la sediul PD să ceri un alt complet de judecători?
 
Cum se numește așa comportament Dorine? Cine ești tu după asta? 
 
Dacă ai avea măcar pic de respect de sine și măcar un strop de bărbăție, ai accepta acest referendum și ai ieși să răspunzi pentru propriile decizii. Însă se pare că nu au mai rămas bărbați politicieni în Partidul Liberal.  Femeile-politicieni din Partidul Liberal sunt mai curajoase decît politicienii-bărbați de acolo (această frază nu pretinde o conotație sexistă).
 
Să știi, dragă Dorin, că timpurile vor trece, lucrurile se vor schimba, umbrelele vor dispărea cum au și apărut și va veni o vreme cînd va trebui să răspunzi pentru tot, în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu.
 
Succes și putere îți doresc. Pentru că vei avea nevoie de ele. 
Victor Chironda,
Președintele Grupului de Inițiativă
pentru organizarea referendumului local
de revocare a Primarului mun. Chișinău. 
 
****
 
P.S
Dacă nu ești de acord cu cele expuse și ai o replică, te invit la o dezbatere publică, să discutăm civilizat despre orașul Chișinău.
Dacă nu  – ne vedem la referendum.
 
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Teoria pistelor pentru biciclete și tragedia pavajului rectangular

Am observat ieri că chișinăuienii au descoperit pentru sine fenomenul ”pistelor pentru biciclete” iar facebookul moldovenesc este puternic zguduit de argumentele ”specialiștilor” în amenajare urbană care, prin coincidență, sunt membri sau simpatizanți ai Partidului Liberal și ai primarului Dorin Chirtoacă.

Ca să nu le răspund la fiecare în parte în comentarii am scris această postare.

***

Ca să înțelegem cum trebuie să arate o pistă pentru bicicliști trebuie în primul rînd să înțelegem care este sensul și predestinația acesteia.

Pentru ce avem nevoie de biciclete?

Călătoria cu bicicleta are nu doar funcție distractiv-sportivă. Orașele moderne au înțeles că bicicleta este un mijloc de transport foarte comod și eficient în condițiile urbane, care poate asigura pînă la 40% din traficul urban, determinînd astfel o scădere serioasă a presiunii pe rețelele rutiere.

În oraș, pe distanțe scurte și medii, bicicleta este mijlocul ideal de transport. În state precum Olanda mai mult de 31% de locuitori folosesc bicicleta în calitate de mijloc principal de deplasare. Iar în orașe ca  Amsterdam sau Copenhaga (Danemarca) această cifră trece de 40%.

Bicicleta este mai ieftină decît automobilul, ocupă mult mai puțin spațiu, nu emană gaze de eșapament și îmbunătățește starea fizică a celui ce o folosește.  Astfel, în orașele europene, bicicleta devine un concurent serios al transportului privat, ba chiar și a celui public.

Pentru orașele aglomerate, cu probleme ecologice, cu probleme de trafic și cu bugete limitate, folosirea masivă a bicicletelor de către populație e o adevărată scăpare.

Dar pentru asta bicicliștii au nevoie de două condiții: comoditate și securitate.

Care e sensul pistelor pentru bicicliști?

În lume există două feluri de utilizare a biciletei în calitate de transport:

Vehicular cycling (bicycle driving) care presupune conducerea bicicletei pe carosabil, în conformitate cu regulile de circulație rutieră. În acest tip de conducere, bicicliștii sunt parte a fluxului de transport rutier și se conformează acelorași reguli de trafic.

Această abordare nu necesită investiții în infrastructura rutieră și nu presupune condiții speciale pentru bicicliști.

Partea slabă a metodei este că ea necesită o pregătire fizică bună a biciclistului (ca să se încadreze în viteza medie de 30-40 km/h de circulație pe carosabil și  nu asigură deloc securitatea bicicliștilor în trafic.

Foarte des bicicliștii ajung în așa situație:

13164228_895676783876389_4628137243072073433_n

Biciclistul Victor Bunescu după o intersecție nereușită cu un automobil

O altă metodă de utilizare a bicicletei în oraș este Segregated cycling care nu presupune ca bicicliștii și transportul motorizat să împartă același carosabil ci prevede o infrastructură specială pentru bicicliști.

Cycling infrastructure se referă la toată infrastructura pe care o pot folosi bicicliștii în oraș: rețeaua de străzi, trotuare, benzi și mai ales de piste separate pentru biciclete unde transportul motorizat nu are acces fizic.

Acum, că ne-am clarificat cu teoria, să trecem la partea tehnică.

Cum se face corect o pistă separată pentru biciclete?

Principiile de bază pentru amenajarea pistelor separate pentru biciclete (cycle tracks sau protected bike lanes) sunt următoarele:

 

  • Pistele sunt desemnate printr-o dungă albă, simbolul bicicletei și semne rutiere care atenționează că porțiunea respectivă de carosabil este destinată exclusiv bicicletelor.
  • Pistele pentru biciclete permit bicicliștilor să călătorească cu viteza preferată și facilitează o circulație și un comportament predictibil în interacțiunea dintre bicicliști, automobiliști și pietoni.
  • O pistă pentru biciclete este poziționată adiacent liniilor de carosabil pentru transportul motorizat și urmează aceeași direcție a fluxului de transport.
  • Pista pentru bicicliști are tradițional între 1,2 m și 1,8 m lățime (întro direcție) și e separată prin bariere fizice de transportul parcat sau aflat în circulație, pentru a crește senzația de confort și securitate a bicicliștilor și a asigura imposibilitatea parcării automobilelor pe pistă.
  • Pistele separate pentru biciclete reprezintă porțiuni de carosabil sau trotuar care sunt separate prin bariere fizice precum automobile parcate, stîlpi sau pavele.
  • Pistele separate pentru bicicliști sunt distincte de trotuar și pot avea sens unic sau sens dublu.
  • Folosirea marcajului sau a materialelor de altă culoare sau structură pentru accentuarea pistei asigură creșterea vizibilității pistei însă, fără barierele de separare fizică nu asigură securitatea necesară.

Aceasta este cea mai maree greșeală a autorităților care se apucă de amenajat piste pentru biciclete. Fie că le traseză cu vopsea, fie că le delimitează cu pavaj de altă culoare, uită de delimitarea fizică (asta se întîmplă și în orașe europene).

Acest fapt pune bicicliștii în conflict cu șoferii sau cu pietonii, din cauza diferențelor de viteză.

Iată un caz cînd utilizatorii de transport alternativ (penny board) nu au împărțit pista pentru bicicliști (da, ei tot au dreptul sa o folosească) cu pietonii:

În varianta ideală pistele pentru bicicliști arată așa:

Observați cum pista pentru biciclete este separată fizic, prin spații verzi de transportul motorizat, de automobile parcate dar și de trotuarele pentru pietoni.

În unele cazuri separarea de fluxul de transport se face prin intermediul benzii pentru parcarea automobilelor iar de pietoni printr-un rînd de arbori:

6964719043_8681c45a82_b

 

Pentru proiectarea și construcția pistelor separate pentru bicicliști există ghiduri speciale, elaborate de specialiști în colaborare cu asociații de  bicicliști. E suficient să știi limba engleză și să ai acces la internet (da, stimați colaboratori ai primăriei, internetul poate fi folosit nu numai pentru a comenta pe facebook ci și pentru a afla mai multe despre lumea înconjurătoare).

Urban Street Design Guide” spre exemplu, ne arată cum pot fi reconstruite bulevardele centrale, în conformitate cu principiile moderne de urbanism și arhitectură urbană:

Screenshot

Mai multe detalii despre cum arată diferite tipuri de piste și cum NU trebuie de amenajat acete piste puteți citi la Varlamov.

***

Spre regret, Primăria Chișinău refuză categoric să înțeleagă că afară e anul 2016 iar sintagma ”oraș european” presupune nu doar credite luate de la structurile europene ci  și standarde europene de construcție și amenajare urbană.

În viziunea lor o pistă pentru bicicliști arată cam așa:

1

Iar la reproșurile noastre Pretorul Sectorului Centru răspunde următoarele:

Domnule Pretor,  nu doar pavajul e rectangular. Aceeași formă au capurile oamenilor care gestionază renovarea bul. Ștefan cel Mare și mîinile celor care realizează lucrările.

Chiar dacă o să găsiți formula de a face curbe din pavaj rectangular asta nu o să schimbe cu nimic situația.

Pista voastră nu va fi decît o fîșie de pavaj de altă culoare, care va asigura internetul moldovenesc cu un nou val de poze și glume pe seama incompetenței de care dă dovadă Primăria Chișinău.

Dacă strada pietonală nu v-o fost de învățătură.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Proiectul Cosmos 2 și dopul de la Valea Morilor

Ce ai zice dacă ai avea posibilitatea să te deplasezi dintr-un capăt în altul al orașului Chișinău fără a ieși din parc?

Da, ai înțeles corect. Nu din mașină, ci din PARC.

Cum ar fi să poți intra pe jos sau cu bicicleta în parc la Ciocana și să ieși undeva la Buiucani, fără a intersecta străzi, trotuare, poduri și noduri rutiere?

Să pedalezi sau să mergi, singur sau cu un cărucior cu copil pe cărări asfaltate, fără praguri și denivelări. Să mergi prin oraș sub umbra răcoroasă a copacilor, ascultînd ciripitul păsărilor. Departe de gaze de eșapament, cloaxoane și mașini parcate pe trotuare. Ar fi fain, nu?

Deși sună a science-fiction, o astfel de posibilitate există.

Green crossing

Orașul Chișinău are foarte multe parcuri și zone verzi, amplasate destul de aproape una de alta. Tot ce lipsește sunt niște coridoare verzi între ele.

Practica organizării coridoarelor verzi în orașe vine din domeniul silviculturii și protecției animalelor sălbatice. În timpul migrației sau vînătorii, multe specii de animale erau omorîte de automobile, cînd încercau să traverseze autobanele și șoselele mari. Pentru asta au fost inventate pasajele verzi, care asigură trecerea sigură a animalelor (și plantelor) dintr-o zonă verde în alta.

Unul din principiile proiectării orașelor moderne care spune că ”Orașele sunt ecosisteme de oameni, natură și infrastructură”. Astfel, proiectanții se gîndesc la toate trei elemente atunci cînd lucrează la planificarea urbană.

De la coridoarele verzi din Holbaek…

Cîțiva ani în urmă, un grup de arhitecți danezi au realizat un astfel de proiect în orașul Holbaek, nu departe de Copenhaga. Ei au creat o serie de coridoare sau fîșii verzi între clădiri care trec chiar prin spațiile urbane dens populate.

La rețeaua verde din Barcelona

Credeți că orașul Barcelona este perfect? Încă nu.

Barcelona are un plan.  ”BCN2020_GreenInfraestructureBiodiversityPlan”.

Conform acestui plan, pînă în 2020 orașul urmează să creeze coridoare verzi (scuaruri, parcuri, alei, străzi verzi) care să unească toate spațiile verzi existente într-o adevărată pînză de spații verzi pe suprafața întregului oraș.

”Barcelona Green Infrastructure and Biodiversity Plan 2020 prevede crearea unui model de rețea verde într-un oraș unde elementele verzi nu au rol ornamental  dar mai degrabă un rol autentic de infrastructură.” spune Toni Pujol, Ofițer de Mediu în Consiliul Orășenesc.

Așa arată toate spațiile verzi din Barcelona la moment. Care acolo este cel mai verde oraș de pe planetă? 🙂

Toate aceste spații verzi se prevăd a fi unite prin niște coridoare verzi

care cu tot cu infrastructura adiacentă vor arăta cam așa

coridoarele verzi sunt arătate prin linii punctate. zona sură din jurul lor e spațiul adiacent, cu un grad sporit de înverzire.

”Coridoarele verzi sunt instrumente pentru realizarea conectivității, definite în cadrul țesutului urban ca centuri cu vegetație abundentă unde pietonii și cicliștii au prioritate totală. Aceste centuri trebuie să asigure conectarea diferitor ”pete” verzi din oraș, datorită structurii lor naturale, vegetației dense și suprafețelor permeabile.” se spune în BCN Green Infrastructure Biodiversity Plan 2020.

Această rețea are drept scop asigurarea unei infrastructuri ecologice durabile și funcționale. Coridoarele verzi ies în evidență prin calitatea vizuală cît și prin oportunitățile de plimbare sau de odihnă. Ele fac orașul mai plăcut, oferă habitate atrăgătoare pentru flora și fauna locală și stimulează beneficiile sociale și de mediu. În consecință, coridoarele verzi joacă un rol strategic în dezvoltarea unui oraș sănătos și ecologic.

Și alte orașe tind să implementeze practica împletirii infrastructurii tehnologice cu cea ecologică.

Orașul Lisabona, prin proiectul”Lisbon Biodiversity 2020″ își propune să protejeze și să consolideze biodiversitatea orașului. 18% din suprafața orașului sunt constituite din suprafețe seminaturale.

Orașul Melbourne, prin proiectul ”Melbourne Growth Cooridors” își propune să asigure suficientă infrastructură verde pentru o populație de peste 6 milioane de oameni, în următorii 30 de ani.

Așa vor arăta aceste spații de la înălțimea pietonului

Chișinau Green Infrastructure Plan 2200

Da, l-am numit ”2200” pentru că deși e relativ ușor de realizat, nu cred că acest oraș va avea parte de un asemenea plan mai devreme de anul 2200.

Cam așa arată harta spațiilor verzi mari din Chișinău

Toate parcurile și scuarurile mari ar putea fi conectate prin coridoare verzi realizate din contul unor străzi sau prin pasaje supra/subterane.

Parcurile mari de la Ciocana, Rîșcani, Buiucani, Botanica și Centru ar putea fi interconectate prin niște coridoare verzi cu trotuare, piste pentru bicicliști și infrastructură publică urbană.

Acest proiect ar putea începe acolo unde sunt cele mai populate și frecventate spații verzi din oraș (cercul roșu).

Trebuie să fii miop ca uitîndu-te la hartă să nu vezi că parcurile Valea Morilor și Dendrarium constituie un ecosistem integru, separat doar de str. Vasile Lupu.

Unirea acestor două spații ar însemna atit crearea unui mare spațiu verde în oraș cît și o cale alternativă de circulație dintre Buiucani și Centru.  Să construiești un pasaj verde deasupra sau sub carosabilul străzi este o chestiune tehnică. Trebuie doar să vrei.

De aici ar putea porni și extinde, cu timpul, o rețea de coridoare verzi care să unească toate spațiile verzi din oraș între ele.

Însă acest proiect deja e tare puțin probabil. Pentru că din lipsa de viziune și cunoștință, Primăria Chișinău deja a vîndut pe bănuți terenul care putea uni cele două parcuri.

Dopul

Recent,  în cadrul Consiliului Municipal Chișinău a fost votată în unanimitate acțiunea de privatizare a terenului din strada Vasile Lupu, în vecinătatea parcului „Valea Morilor” pentru construirea unui complex sportiv de tenis de către Asociația Obștească Tenis Club „PROFI-SPORT”.

Decizie CMC teren valea Morilor

În anul 2003, terenul respectiv a fost atribuit A.O. Tenis Club „PROFI-SPORT”, iar pe parcursul anilor, Primăria municipiului Chișinău a emis certificat de urbanism și autorizație de construire a complexului sportiv.

Deși, potrivit Ministerului Justiției, “scopul construcției este de a promova tenisul, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor între copii, adolescenţi, studenţi, profesori, veterani şi alte categorii de populaţie”, nimeni din jucătorii profesioniști sau amatori de tenis nu a auzit niciodată de această asociație.

Printre apărătorii proiectului se numără consilierul municipal din partea PCRM Vasile Chirtoca dar și consilierul neafiliat Ion Ștefăniță. Domnul Chirtoca chiar a făcut și un interviu în care ne spune și niște detalii despre acest complex sportiv:

”Președintele comisiei de profil care a propus această chestiune spre examinare și proprietarii proiectului care au investit în elaborarea lui 2 milioane de lei afirmă că complexul va include corturi de tenis, un bazin acoperit de 25 m cu tribune pentru a putea organiza competiții sportive (cu părere de rău, în Chișinău nu au rămas asemenea bazine), un hotel cu 25 de locuri, cu săli de conferință și restaurant. Acest edificiu nu va depăși patru niveluri cu mansarda, se potrivește bine cu peisajul și este inclus în Planul general.” spune Vasile Chirtoca.

Din cîte înțelegem, ceea ce urmează să apară în parcul public al orașului este un complex sportiv privat de elită, pentru că la astfel de instituții private, prețul abonamentelor se ridică de la 200 euro/lună în sus.

Care sunt beneficiile pe care le obțin chișinăuienii simpli din acest proiect nu e clar. De asemenea, nimeni din apărătorii proiectului nu ne explică de ce acest complex sportiv trebuie să fie construit anume la Valea Morilor. Mai ales că potențialii vizitatori ai viitorului complex nu vor veni acolo pe jos sau cu troleibuzul, iar asta înseamnă încă o presiune pe zonă, așa cum parcări subterante în Chișinău nu e la modă de construit.

După ce au apărut mai multe semne de întrebare, unii consilieru municipali au anunțat că își retrag voturile și cer reexaminarea subiectului. Știind cum au loc lucrurile cu justiția în această țară, se pară că retragerea voturilor nu va ajuta prea mult.

Detalii

Acesta este planul lotului acceptat pentru vinzare-cumpărare:

Așa arată el pe teren. Chestiilea alea pătrate îs ”obiectivul privat” iar pătratul albastru este ”terenul aferent”. În realitate acolo sunt niște blocuri de beton puse de formă, anume pentru a putea solicita privatizarea terenului aferent 🙂

Trebuie să menționăm că acea bucată albastră era unica porțiune de pământ din acel perimetru care încă nu era privată, conform datelor de la cadastru. Conform saitului geoportal.md, toate terenurile cu verde au statut de ”teren individual”.

Printr-o ”simplă coincidență” s-ar putea ca celelalte terenuri, din jurul complexului, să fie cumpărate de la proprietarii actuali, apoi consolidate într-un teren mare și frumos cu o suprafață de 1,3 hectare. Tare bun loc ar mai fi pentru un complex de blocuri locative cu denumirea gen ”Belle View Garden Lux House”  🙂

Acest gen de scheme lucrează simplu. Se ia certificat de urbanism pentru un proiect pe care e desenată o corabie cosmică de genul celei prezentate de dl. Chirtoca. Apoi se introduc niște modificări în proiect. Apoi se avizează. Apoi iar se mai fac niște modificări. Apoi iar se avizează.  Și tot așa, pînă din proiectul inițial nu mai rămîine nimic.

Dar chiar dacă prezicerea mea nu se va realiza, și acest complex va fi construit, el oricum nu va adăuga nimic acestui spațiu decît probleme. În schimb va fi un dop ideal care nu va mai permite niciodată reunirea celor două parcuri și dezvoltarea unei rețele de spații verzi în Chișinău. 

Prin construcția acestui complex, Lacul Valea Morilor va fi înconjurat definitiv și izolat de alte spații verzi, fapt care va face imposibilă nu numai migrarea animalelor și plantelor dar și circulația oamenilor fără automobile.

***

Coridoarele verzi ale Chișinăului sunt un proiect foarte real, foarte necesar dar utopic. Ca și proiectul lui Ion Grosu de valorificare a Chișinăului vechi sau ca și proiectul meu de valorificare a Stadionului Republican

Pentru că oamenii care administrează acum orașul și iau decizii trăiesc în altă lume. Iar între lumea lor și lumea noastră e un întreg cosmos. 

***

Acest material a fost scris pentru că cineva dintre consilieri a afirmat că ei au votat acest proiect pentru că ”nimeni nu a propus nimic mai bun” pentru spațiul respectiv.

Sigur că îmi dau seama că asta e doar o scuză. Însă noi ajungem în astfel de situații anume pentru că nimeni nu are o viziune asupra spațiilor nevalorificate din oraș, deși asta ar trebui să fie principala preocupare a Direcției de Arhitectură și a Arhitectului-Șef al orașului.

Anume din această cauză orașul pierde în fiecare an zeci de hectare de spații verzi, spații publice și terenuri municipale iar orașul se dezvoltă haotic. Pentru că nu există viziune. Și asta e foarte trist.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cauza ambuteiajului din Chișinău explicată celor mici

Ați văzut ambuteiajele de azi, nu? Mulți dintre voi au și pierdut cîteva ore bune în ele.

Timp, combustibil, nervi pierduți. Mii de întîrzieri, grafice, întîlniri date peste cap. Sute de oportunități pierdute și un haos total în transportul din Chișinău.

Evident că v-ați pus intrebarea ”da oare s-au întîmplat aceste ambuteiaje azi?”. Poate a fost vreun accident strașnic? Poate vreo vizită a lui Putin sau Obama? Sau poate în oraș se fac niște lucrări de reparație deosebit de complicate? NU.

Adică lucrări se fac. Se ”repară” bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt. Însă concret azi lucrări nu s-au făcut.

Tot acest mega amabuteiaj a fost cauzat de un mic șanț, de 4 cm adîncime din intersecția străzii Izmail cu bulevardul Ștefan cel Mare, apărut în urma înlăturării stratului superior de asfalt vechi. 

Fiecare automobil care venea pe str. Izmail și intersecta bul. Ștefan cel Mare trebuia să frîneze ca să treacă de acest șanț. Din acest motiv viteza fluxul de transport în această intersecție  ascăzut dramatic.

Pe tocmai 3 benzi de circulație, doar circa 20 de automobile reușeau să treacă prin intersecție în cele 45 de secunde de culoare verde a semaforului.

Acest fapt a generat un ambuteiaj enorm pe toată strada Izmail și apoi, în deal, pe strada Asachi, pînă mai sus de str. Dokuceaev. Evident că în urma unui astfel de ambuteiaj și viteza fluxului de transport pe străzile perpendiculare cu Izmail și Asachi s-a redus. Pe străzile 31 August, București, Kogîlniceanu, Dokuceaev, la fel, se circula foarte greu.

Am măsurat aproximativ viteza medie a fluxului de transport. Microbuzul 186 din acest video a parcurs 140 metri dintre str. București și str. 31 August în 3,30 minute. Ceea ce înseamnă cam 0,6 m/s sau 2,8 km/h.

Aici se vede cam ce înseamnă această viteză. Se înțelege mai bine cînd comparăm cu viteza normală a fluxului din sens opus:

Cam așa a arătat azi strada Izmail mai sus de Ștefan cel Mare

intersecția cu str. 31 August

intersecția cu str. Kogîlniceanu

intersecția cu str. Mateevici

Spre Pan Halippa

Și o panoramă

Dar să revenim la problemă.

Acest megaambuteiaj putea fi evitat dacă executarea lucrărilor se făcea confom normelor și bunului simț. Faptul că din cele două benzi de pe care a fost ras stratul superior de asfalt una a fost asfaltată iar a doua nu, demonstrează că compania care execută lucrările, cît și autoritățile care le supraveghează nici măcar nu au încercat să se gîndească la problemele care pot apărea.

În imaginile de mai jos puteți vedea că prima bandă a bul. Ștefan cel Mare, de la piața Academiei de Științe pînă în intersecția cu Izmail a fost asfaltată.

Ce le-a încurcat să asfalteze și a doua bandă?

Răspunsul e simplu: corupția.

După cum am mai scris și am anunțat, întreg proiectul „Chişinău – Drumuri Urbane” realizat acum de Primărie nu este decît o mare spălare a celor 30 de milioane de euro luați cu împrumut de la BERD.

De la un proiect făcut de mîntuială pînă la realizarea lucrărilor, toată această poveste este o mare schemă de furt de bani publici. Nimănui nu îi pasă de calitatea lucrărilor, de incomoditățile create pietonilor și șoferilor și nici de orice altceva.

Deși au promis că vor publica proiectul de renovare a bulevarului, cei de la Direcția de Transport nu au mișcat nici un deget. Nimeni nu știe ce lucrări vor fi realizate pe bulevard și cum vor fi organizate șantierele.

Dacă un simplu șanț de 4 cm a generat un asemenea ambuteiaj, vă imaginați ce va fi cînd ei se vor apuca serios de ”reparația„ bulevardului Ștefan cel Mare?

Știți de ce lucrările nu se fac noaptea? Știți de ce e atît de puțină tehnică și oameni pe șantiere? Știți de ce lucrările durează atît de mult?

Pentru că lucrările de noapte, tehnica și muncitorii  îs scumpe, iar Delta ACM nu are nici un leu în plus.

Pentru că majoritatea banilor împrumutați de la BERD nu vor fi investiți în reparație și lucrări calitative ci vor merge sub formă de otkaturi către:

  • domnii Gamrețchi și Butucel de la Direcția de Transport – care gestionează proiectul,
  • către compania EGIS – care monitorizează calitatea lucrărilor,
  • către Primarul Chirtoacă – care în calitatea sa de primar închide ochii la toate aceste măgării
  • și către Mihai Ghimpu care ține ”krîșa” politică și care este beneficiarul final al acestor și altor scheme de corupție din Primăria Chișinău.

Iar noi, locuitorii orașului, vom sta în ampbuteiaje interminabile pe banii, timpul și nervii noștri. 

Tughezăr. All in. Pînă la capăt.

***

P.S.

Din cauza popularității acestei postări, trebuie să vin cu niște explicații. 

1. Orașul este un organism viu. Străzile orașului sunt arterele pe care circulă ”sîngele”. Ca într-un organism viu, orice intervenție pe artere, mai ales pe cele mari, este un risc și un mare stres pentru organism. Orice lucrare/intervenție, cît de mare sau mică nu ar fi, trebuie planificată foarte bine și realizată în cel mai scurt timp posibil pentru a nu crea ambuteiaje ca cele de azi. 

2. În Primărie și în Direcția de Transport lucrează și oameni profesioniști, care știu ce și cum ar trebui să fie. Problema este că ei sunt conduși de 3-4 oameni care au ajuns absolut întîmplător în acele funcții, nu au nici studii, nici experiență și nici nu vor să învețe și să înțeleagă ce înseamnă un oraș și ce înseamnă gestionarea unui sistem de transport în oraș. acești oameni trebuie înlăturați cît mai urgent din funcție și înlocuiți cu specialiști în domeniu. 

3. De gestionarea proiectului „Chişinău – Drumuri Urbane” este direct responsabil Primarul Dorin Chirtoacă. El a semnat contractul de finanțare, el intervine în proiectele tehnice, el îi menține în funcții pe Gamrețchi, Butucel și alți ”specialiști” din direcția de Transport care sunt direct responsabili de ceea ce se întîmplă în oraș.
***

P.P.S.

Ca să ne mai pună niște sare pe rană, Direcția Relații cu Publicul a Primăriei Chișinău, ne anunță într-un comunicat oficial că:

Pe tronsonul respectiv, cu lungimea de 280 metri, lucrările se desfăşoară între orele 20:00 – 06:00, pentru evitarea ambuteiajelor şi constau în decopertarea părţii carosabile uzate, colmatarea fisurilor existente, aplicarea membranei geotextile după care aşternerea stratului de binder…

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Schema de estorcare a banilor de la cetățeni prin intermediul parcărilor cu plată

Azi am organizat o conferință de presă unde, alături de Adrian Filat, am descris o schemă de estorcare a banilor de la cetățeni, creată de funcționarii din Primăria Chișinău prin intermediul a două proiecte de dezvoltare urbană realizate din bani publici.

Două proiecte în aceeași schemă

În procesul investigării încălcărilor admise de Primăria Chișinău la realizarea proiectului ” „Chişinău – Drumuri Urbane” în valoare de circa 30 milioane euro, pe strada Vasile Alecsandri și Constantin Negruzzi, am constatat că Primăria, prin implicarea directă a Primarului Dorin Chirtoacă, în mod subiectiv și ilegal, amenajează parcări pentru automobile din contul trotuarelor.

Prin Dispoziția Primarului General, nr. 169-d din 10 martie 2016, Dorin Chirtoacă impune Chisinauproiect, să opereze modificări in proiectul inițial de reabilitare a străzilor și să prevadă crearea locurilor de parcare în spic și în paralel, din contul trotuarelor existente, contrar normelor tehnice în vigoare (Recomandări privind proiectarea strazilor și drumurilor din localitați urbane și rurale, Cod Practic în Construcții D.02.11-2014.) cu argumentarea precum că trebuie crescut numărul locurilor de parcare.

****

În incercarea de a înțelege motivația primarului de a amenaja locuri de parcare chiar și cu încălcarea normelor tehnice am inițiat o serie de discuții cu alți specialiști și activiști în domeniul dezvoltării urbane.

În cadrul investigației am discutat cu Adrian Filat, activist civic aflat în proces de judecată cu Primăria Chișinău pe subiectul contractului de Parteneriat public-privat dintre Primăria Chișinău și EME Parkleitsystem privind amenajarea organizarea și gestionarea parcarilor și parcajelor controlate cu plată în Mun. Chișinău din 3 decembrie 2015.

În urma discuțiilor noi am constatat că proiectul de renovare a străzilor ”Chișinău – drumuri urbane” și proiectul de amenajare a parcărilor cu plată sunt îmbinate de funcționarii din Primărie într-o schemă de estorcare de bani de la cetățenii și oaspeții acestui oraș.

Amenajarea parcărilor din bani publici pentru o companie privată

Astfel, contractul de Parteneriat public-privat dintre Primăria Chișinău și EME Parkleitsystem privind amenajarea organizarea și gestionarea parcarilor și parcajelor controlate cu plată în Mun. Chișinău prevede că municipalitatea transmite în gestiunea companiei EME Parkleitsystem terenuri din domeniul public, cu titlu gratuit, pe un termen de 25 de ani pentru ca aceasta sa amenajeze pe ele 25 mii de locuri de parcare cu plată (art 6.2 și art 3.1 din contract).

La prima etapă  EME Parkleitsystem trebuie să amenajeze ”nu mai puțin de 2500 de locuri de parcare cu plată în partea centrală a mun. Chișinău, în perimetrul străzilor Ismail, Alexandru cel Bun, A. Pușkin, Cosmonauților, Mitropolit Bănulescu-Bodoni și 31 august.” (art. 3.1 Contract și Decizia CMC 6/5 din 2 octombrie 2014).

”Ulterior, în decurs de un an, EME Parkleitsystem va extinde locurile de parcre auto cu plată în toate sectoarele orașului și va amenaja nu mai puțin de 25 mii de locuri de parcare” (adică pot fi și mai multe) (art.3.2)

Observăm că Zona de Parcare Controlată coincide cu străzile mari care sunt sau vor fi reabilitate în cadrul proiectului ”Chișinău – drumuri urbane” din bani publici, oferiți municipiului Chișinău de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare  sub formă de împrumut.

Hotare Zona de Parcare Controlata linii

Bul. Ștefan cel Mare, străzile Vasile Alecsandri, 31 august 1989, Alexandru cel Bun, Tighina sunt sau vor fi reabilitate cu suportul BERD și BEI, iar str. Columna a fost recent reabilitată din bugetul municipal. Lucrările de reabilitare pe toate aceste străzi presupun și amenajarea parcărilor  din contul trotuarului.

Conform punctelor 3.6, 3.7 și 5.2.11 din Contract, Primăria va transmite companiei EME Parkleitsystem spre exploatare și gestionare parcările și parcajele amenajate de Primărie în cadrul realizării proiectelor de reabilitare a străzilor din mun. Chișinău.

Prin urmare, reiese că majoritatea locurilor de parcare din centrul orașului pe care le va prelua EME Parkleitsystem deja sunt sau vor fi amenajate din bani publici. În timp ce contractul prevede că EME Parkleitsystem va amenaja aceste locuri din cont propriu (art.3.1).

Asta nu ar fi o problemă dacă prevederile contractului care țin de contițiile de plată nu ar stipula că municipalitatea va primi numai 10% din suma rulajului lunar, iar 90% vor merge in buzunarul proprietarilor EME Parkleitsystem.

Astfel, avem o situație în care Primăria, din bani împrumutați amenajează parcări din contul trotuarelor, le transmite gratuit în gestiunea unei companii private iar chișinăuienii vor trebui să întoarcă creditul către BERD dar și să plătească taxe pentru parcare și suprataxe pentru eventuale încălcări are regimului de parcare.

Acesta este un furt de gradul doi. Chișinăuienii încă nu au făcut acești bani, dar ei deja sunt furați.
Sunt furați pentru că 90% din banii acumulați din taxa de parcare nu vor merge pentru ”acumularea surselor suplimentare pentru întreținerea străzilor și căilor de acces din cartierele locative”, așa cum prevede decizia CMC  ci vor merge în buzunarele administratorilor companiei EME Parkleitsystem, care, conform datelor publicate de presă, are drept fondatori două companii din offshore.

Contract Parcari Semnat (Copie) by Adrian Filat

Calcule aproximative a banilor pierduți de oraș

Dacă înmulțim 25 mii de locuri de parcare la 6m² (suprafața medie aunui loc de parcare) reiese că municipalitatea oferă gratuit în gestiune acestei companii circa 15 hectare de teren public, dinte care 1,5 hectare in centrul orașului (2500 locuri).

Dacă admitem că taxa de parcare va fi in mediu de 10 lei/ora, așa cum prevede decizia CMC, iar orarul de lucru al parcarilor cu paltă va fi de la 8:00 la 20:00 putem calcula că timp de o zi, cele 2500  de locuri de parcare din centru vor genera un flux de 300 mii lei per zi iar in total, 25 mii de locuri de parcare vor genera circa 3 milioane de lei zilnic.

Inmulțit la o medie de 230 zile lucrătoare in an, obținem 690 milioane lei anual, ceea ce înseamnă cam 30 mil euro. In 25 de ani obținem 750 milioane de euro, adică peste 16 miliarde de lei.

Chiar dacă admitem că parcările vor avea un randament de doar 50%, oricum fluxurile financiare pe care le vor genera vor fi destul de impunătoare. Și 90% din acești bani vor merge în buzunarul EME Parkleitsystem.

Parteneriat public-privat în favoarea părții private

Scopul oricărui parteneriat public-privat din punct de vedere a unei administrații locale este organizarea prestării unor servicii publice cît mai calitative cu efort administrativ și financiar cît mai mic. Din acest motiv, foarte des se recurge la concesiunea unor servicii publice către agenți privați prin inițierea unor parteneriate public-private.

În aceste parteneriate, localitatea urmărește obținerea unor servicii publice cît mai calitative și mai accesibile locuitorilor iar agentul privat urmărește obținerea profitului.  Însă parteneriatele publice-private nicidecum nu pot fi stabilite în detrimentul părții publice. În timp ce acest PPP cu amenajarea parcărilor este vădit în defavoarea orașului.

Conform contractului semnat, Primăria își asumă o serie de lucruri pentru a ”ușura” activitatea companiei străine: reparația străzilor și spațiilor adiacente parcărilor (art.3.6.), va elibera gratuit și in regim de urgență toate avizele și certificatele necesare (art. 5.2.6), va soluționa litigiile care pot apărea în urma nemulțumirilor din partea locuitorilor blocurilor, asociațiilor de locatari  și agenților economici (art. 5.2.4) și va amenaja iluminatul public în Zonele de Parcare Controlate. La fel, Primăria va fi responsabilă și de menținerea curățeniei, deszăpezirea și reparația acestor Zone.

De asemenea, în caz că Primăria nu va soluționa litigiile apărute, compania EME Parkleitsystem va fi in drept să ceară compensarea unor eventuale pierderi suportate. Adică Primăria va plăti  EME Parkleitsystem întreaga sumă a veniturilor ratate per zi, înmulțit cu 0.25 pentru fiecare zi de întîrziere. (art. 9.6, 9.7).

În caz că va dori să rezilieze contractul în mod unilateral, Primăria va trebui să plătească EME Parkleitsystem întreaga sumă ratată pentru perioada restantă din contract, calculata ”conform tarifului mediu de parcare de o oră, înmulțit cu numărul locurilor de parcare exploatate în momentul rezilierii, înmulțit cu numărul de zile restante din Contract, înmulțit cu numărul de ore operaționale, înmulțit cu 25% din produsul acestora” (art. 10.3).

Plus la toate, unica investiție pe care o va face EME Parkleitsystem în acest proiect, și anume sistemul informațional (inclusiv hardware-ul, software-ul, rețeaua și serviciul de informare) de gestionare a parcărilor cu plată, la rezilierea contractului, ramîn în proprietatea EME Parkleitsystem.

Concluzii

În lumina celor expuse mai sus putem concluziona următoarele:

1. Prezentul Contract de PPP dintre Primăria Municipiului Chișinău și EME Parkleitsystem nu corespunde cu Obiectivele generale și Condițiile Parteneriatului public-privat prevăzute de Consiliul Municipal Chișinău în Anexa nr.2 a Deciziei nr.6/5 din 02.10.2014 și anume:

·         punctului 1, alineatul 4) care prevede ”Acumularea surselor suplimentare pentru întreținerea străzilor și căilor de acces din cartierele locative, în urma implementării parcărilor controlate cu plată din urbe”. Bugetul municipal nu va primi decît 10% din suma rulajului lunar în timp ce compania privată va păstra 90% din această sumă.

·          nici punctului 2. – ”Implementarea parcărilor controlate cu paltă pe teritoriul municipiului se va efectua din contul investițiilor partenerului privat, așa cum marea parte a locurilor de parcare au fost, sunt și vor fi amenajate din bani publici oferiție de BERD în calitate de credit pentru reabilitarea străzilor.

·         și nici punctului 17. Care prevede că ”Proiectul de parteneriat public-privat va fi finanțat integral de către partenerul privat și nu va necesita alocarea de resurse financiare din bugetul local, pentru că Primăria, conform contractului, își asumă să asigure reparația, curățenia și iluminarea acestor zone.

2. Funcționarii din Direcția  Transport Public și Căi de Comunicație din Primăria Chișinău au elaborat un contract de Parteneriat public-privat vădit în defavoarea Primăriei Chișinău și a locuitorilor orașului, asigurînd investitorului privat maximum de profit cu minimum de investiții, iar orașului minimum de profit și maximum de cheltuieli.

3. Primăria Municipiului Chișinău, în persoana Primarului Dorin Chirtoacă, a Viceprimarului Nistor Grozavu și a Șefului Direcției Transport public și căi de comunicație, Igor Gamrețchi, a transformat două proiecte de dezvoltare a infrastructurii urbane într-o schemă de estorcare dublă de bani din locuitorii și oaspeții orașului Chișinău în favoarea unui agent economic privat, cu fondatori din zonele offshore.

Astfel, în urma aplicării acestei scheme, locuitorii orașului Chișinău vor trebui să plătească pentru:

  • rambursarea creditului oferit de BERD și BEI pentru reabilitarea străzilor din oraș, plus procentele de credit.
  • parcarea automobilelor pe trotuare în oraș, plus taxele pentru eventuale încălcări ale regimului de parcare (blocarea roților, evacuarea automobilului).

4. Proiectul de amenajare a parcărilor cu plată nu va oferi nici un avantaj orașului și nu va contribui la soluționarea problemelor precum lipsa locurilor de parcare, ambuteiajele sau starea infrastructurii rutiere. Din contra, acest proiect, în forma sa actuală,  va transforma definitiv trotuarele din oraș în spații pentruparcarea automobielelor, fapt care va înrăutăți iremediabil starea și așa deplorabilă a infrastructurii pietonale din oraș.

****

Amenajarea parcărilor cu plată din contul trotuarelor este o pseudosoluție, care permite funcționarilor responsabili din Primărie să evite eforturile și munca necesară pentru elaborarea și implementarea soluțiilor veritabile dar complexe precum construcția parcarilor supraetajate, dezvoltarea multipolara a orasului, reformarea și dezvoltarea transportului public, dezvoltarea traseelor pietonale si de ciclisti.

Iar amenajarea parcărilor cu plată în condițiile contractului de PPP semnat de Primăria Chișinău este un act de genocid al infrastructurii pietonale a orașulu și înseamnă nu doar stagnarea dezvoltării orașului dar și un furt de proporții a banilor publici, prin ratarea intenționată a unor venituri la bugetul municipal, care ar fi putut servi drept suport financiar considerabil pentru modernizarea orașului.

Cum putem opri frauda?

Pentru a preveni impactul nefast al acestei scheme vom întreprinde următoarele măsuri:

  1. Vom continua procesul de judecată pentru obținerea deciziei de anulare a contractului și renegocierii condițiilor Parteneriatului public-privat.
  2. Vom organiza o campanie de informare a cetățenilor privind schema de estorcare a banilor publici pusă la cale de funcționarii din Primărie. Activiștii vor tipări fluturași informativi și îi vor distribui cetățenilor prin intermediul echipelor de voluntari.
  3. Vom informa finanțatori externi despre situația descrisă și vom sesiza Oficiului European Anti-Fraudă al Comisiei Europene cu privire la gestionarea defectuoasă a suportului oferit de BERD pentru proiectul „Chişinău – Drumuri Urbane”.

De asemenea, lansăm un apel către toți locuitorii orașului, către Asociațiile de locatari și agenții economici să își revendice dreptul la trotuare prin amenajarea acestora cu bariere de protecție, bănci și vazoane din beton pentru a împiedica amenajarea parcărilor pe trotuare.

Activiștii din Rețeaua Civică Urbană pot oferi consultanță gratuită referitor la metodele legale de amenajare a trotuarului în vedere eliminării parcărilor de automobile.

Numai prin cooperare și acțiuni comune vom putea să ne aprărăm trotuarele și dreptul la infrastructura pietonală.

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Misiunea esențială a primăriei

Accidentul tragic întîmplat recent în Chișinău, dar mai ales, unele reacții la acest accident, m-au determinat să scriu acest articol.

Am scris un status pe facebook despre cine e vinovat pentru astfel de tragedii. Statusul a fost intens sharuit și a generat zeci de comentarii în care lumea se arată indignată față de acuzațiile aduse lui Dorin Chirtoacă. Chipurile, ”nu mai este el deloc jinovat”. Ok. 




Acest articol este inspirat din articolul lui Ion Grosu, despre Misiunea esențială a Guvernului. Sigur, era suficient să pun un link la articolul lui Ion și să scriu că ”fix așa e și cu Primăria”. Dar eu o să dejghioc un pic tema ca să pot pune link la astfel de comentarii, poate o să ajute.

Identificarea vinovatului

Cînd se întîmplă ceva rău, oamenii mereu încearcă să găsească o explicație la cele întîmplate și să găsească un vinovat. Așa este construită mintea omului. Găsirea vinovatului este un mecanism pe care oamenii l-au inventat pentru două motive: ca să dea sens unor lucruri care se întîmplă și ca să evite astfel de lucruri pe viitor.

Dar există două feluri de vinovați: vinovatul comun și vinovatul concret.

Să luăm exemplul cu tribul de culegători australopiteci din articolul lui Ion. Să zicem că tribul a identificat cîțiva masculi mai puternici și mai viteji și i-a însărcinat cu misiunea să stea de pază la ușa peșterii noaptea, cu rîndul, ca să poată preveni atacul leului ucigaș. Acesta este primul Minister al Apărării.

În miez de noapte, unul dintre masculii de gardă a adormit. Leul s-a furișat pe lîngă el și a dat buzna în peșteră, peste tribul adormit și a răpit un copil. Care va fi reacția tribului?

Membrii comunității ar putea da vina pe zei/spirite sacre/natură, că așa a fost voia Divinității. Acesta este vinovatul colectiv. ”Așa au vrut strămoșii” ar spune șeful tribului și toată lumea ar uita imediat de întîmplarea nefericită.

Vinovatul colectiv este întotdeauna ușor de identificat și chiar de blamat. Dar asta nu schimbă absolul deloc situația și nici nu previne întîmplarea ei repetată.

În societatea modernă moldovenească există un vinovat colectiv și mai eficient decît Divinitatea. De ce să te superi pe Dumnezeu (niș nu știi cum te pedepsește și mai rău) dacă poți să dai vina pe mentalitate. Mentalitatea este vinovatul colectiv Nr.1 în Moldova. Ce nu s-ar întîmpla, se întîmplă pentru că ”așa e mentalitatea”. Problem solved, cap.

 

Dar adevărul e că atunci cînd spunem că mentalitatea e de vină, spunem că nimeni nu e vinovat. Adică nici o persoană concretă.

Dar există și un vinovat concret în povestea noastră – santinela, masculul care a fost însărcinat cu misiunea de a veghea intrarea în peșteră atît timp cît ceilalți membri ai tribului se odihnesc. Poate el deja și-a primit și cea mai mare bucată de carne, ca remunerare pentru munca făcută. Dar a ratat, și a permis întîmplarea unei tragedii. Și își va primi pedeapsa meritată.

Dacă tribul va pedepsi dur santinela care a adormit și îl va ”destitui” din funcție,  acesta nu va mai putea adormi la locul de muncă. Iar asta va fi o lecție pentru toți masculii care vor mai deveni vreodată santinele. Ei vor dormi bine înainte de a prelua postul, vor roade boabe de cafea, își vor pune oase de pește sub barbă. Dar nu își vor mai permite să adoarmă niciodată.

Iar șeful tribului, știind că santinele pot adormi, va lua măsuri să dubleze numărul de paznici, va ordona să fie puse capcane contra leilor pe căile de acces și va ordona ca locurile de dormit a copiilor să fie mai departe de intrarea în peșteră.

Astfel, mecanismul de identificare a vinovatului concret asigură luarea măsurilor pentru evitarea repetării tragediei/întîmplării/situației.

Vinovatul în democrație

De-a lungul timpurilor, comunitatea era foarte dură cu vinovatul concret. De la biciuire pînă la decapitare, de la decimarea unităților militare care au pierdut batalia pînă la dezmoștenirea nobililor care au greșit în fața regelui.

Dar o dată cu apariția drepturilor omului, dezvoltarea sistemului administrativ și cu instaurarea sistemului democratic, societatea a inventat metode de pedepsire fără vărsare de sînge. Instrumentul de pedeapsă a devenit cariera persoanei concrete.

Pentru un funcționar public sau un politician, eliberarea din funcție sau demisia de onoare este pedeapsa naturală pentru eșecul admis sau pentru greșeala făcută. Evident, dacă nu e pus sub învinuire penală.

Anume frica de demisie este motorul activității unui funcționar/politician. Dacă această frică nu există, atunci acest personaj își va face jobul tot mai prost și mai prost. Iar dacă astfel de oameni sunt mai mulți într-un sistem, acest sistem pur și simplu încetează să își mai exercite misiunea și lucrează în gol.

Iar misiunea lor este, după cum știm, lupta cu moartea, într-o formă sau alta. Dacă tot mai mulți oameni încep a muri în accidente, în spitale, se otrăvesc cu alimente, se sinucid din cauza falimentului financiar, acesta e un semn că sistemul nu funcționează bine. Iar asta înseamnă că funcționarii din sistem nu se mai tem de pedepse, respectiv, nu mai sunt responsabili. Asta înseamnă că leul a intrat în peșteră.

Mission impossible

Conform Șefului Direcție de Poliție Chișinău în anul 2014, în orașul Chișinău, 18 oameni au decedat, fiind loviți de automobile pe trecerile pietonale. În anul 2015 – 11 persoane au murit pe trecerile pietonale. În 2,5 luni ale anului 2016 au decedat deja 5 persoane.

Conform datelor statistice, municipiul Chișinău, anual, sacrifică pe altarul rutier circa 50 de persoane decedați și vre-o 1200 traumați. Leul face ravagii.

Sigur, putem spune că pietonii îs de vină. Și șoferii. Și mentalitatea. Dar asta nu schimbă cu nimic situația. Și ”șoferii bîdle și needucați fără permise”, și ”pietonii, căscați și needucați care nu știu a trece drumul” și ”mentalitatea” sunt vinovații colectivi, și blamarea lor nu previne repetarea accidentelor.

Mai mult, nici măcar ”poliția” nu este un vinovat concret, pentru că poliția nu poate sta la fiecare intersecție să urmărească cum trec strada pietonii. Nu mai zic de faptul că unica lor inițiativă concretă de pedepsire a șoferilor vitezomani, a fost demolată cu succes de ”avocați” deștepți care știu cum să facem să nu plătim amenzi.

Unica structură care poate și trebuie, concret și fizic să prevină moartea oamenilor pe străzi este Primăria.

Numai primăria poate îmbunătăți infrastructura rutieră și pietonală astfel încît să șoferii să nu poată fizic depăși viteza, iar pietonii să traverseze strada în siguranță (elemente de calmare a traficului).

Numai Primăria poate crea coridoare școlare  pe străzile unde circulă copiii spre și de la școală.

Numai Primăria poate să nu pună peste tot săgeți verzi și sensuri giratorii, pentru că asta înseamnă, automat, viteză.

Numai la inițiativa și cu suportul Primăriei, Inspectoratul Național de Poliție poate crea School Crossing Guards care să ajute pietonii dar și șoferii.

Numai Primăria e în stare să schimbe prioritățile, și în loc de lărgirea străzilor și crearea parcajelor să construiască piste pentru bicicliști, treceri pietonale denivelate, insulițe de refugiu.

Mentalitatea e o problemă. De acord. Dar mentalitatea se schimbă numai în cazul schimbării de comportament, și nu invers. Iar comportamentul e un complex de reacții la factorii din afară. Cum credeți, în care dintre situațiile de mai jos, mentalitatea și comportamentul oamenilor ar fi mai bune?

 

Concluzii

Evident că în contextul unui accident concret vinovat este ori șoferul, ori pietonul.  Dar în context mai larg, al statisticii, vinovat este cel care nu a luat măsurile necesare ca numărul acestor accidente să se reducă din an în an. 

E ușor să dăm vina pe copil, că trecea strada în fugă. Pe părinți, că nu au învățat copilul să treacă strada atent. Pe șofer, că nu avea permis/că era beat/că nu a fost atent.

Pe mentalitate, în genere.  Că așa popor suntem noi și numai la noi se putea întîmpla așa ceva. Dar asta nu va schimba nimic. Nici șoferii, nici pietonii, nici mentalitatea. 

Pietonii sunt ca apa, merg pe unde le este mai comod și mai ușor. Șoferii sunt ca vîntul, viteza lor sporește cu cît drumul e mai drept și au mai puține impedimente. Și numai o infrastructură adecvată poate face apa să curgă pe unde trebuie iar vîntul să sufle așa încît să nu dărîme nimic. 

Iar responsabilitatea pentru infrastructura rutieră și pietonală, pentru securitatea noastră în trafic, noi, comunitatea, am pus-o pe umerii unor oameni speciali, care se numesc funcționarii din Direcția Transport Public și Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău.

Exact, Funcția înseamnă Responsabilitate. Funcționar înseamnă Responsabil.

Dar acești oameni nu sunt deloc responsabili în a reduce numărul de jertfe ale accidentelor rutiere. Acești oameni, chiar și atunci cînd au bani și ar putea reamenaja o stradă ca să o facă mai sigură și mai comodă, preferă să spele niște bani și să lase totul așa cum este

Acești oameni nu se tem de eliberare/demitere din funcțiile lor, pentru că șeful lor, Primarul Acestui Oraș, tot nu se teme de demisie.

Pentru că el știe că oamenii din tribul său nu știu cum să găsească cine e vinovat că leul se plimbă nestingherit prin peșteră. 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post