Category Archive Toate

Byvictor

Ce să facem să nu cadă copacii? Secretele silviculturii urbane

Disclaimer: Acest articol este lipsit în totalitate de sentimentalism ecologic și vă poate afecta emoțional.
 
În urma unui simplu fenomen meteorologic de tip ninsoare, copacii din Chișinău au cedat masiv și au transformat o banală zăpadă de primăvară într-o calamitate urbană.
    
Sursa poze: facebook.com
 
De ce copacii au cedat primăvara și nu în plină iarnă, cînd zăpada e mai mare și gerul e mai puternic? Copacii sunt organisme biologice și știu să se pregătească de iarnă. În această perioadă ei sunt mai rezistenți la condițiile climaterice. Însă primăvara, după cîteva săptămîni de căldură, ei se dezmorțesc și sunt mai sensibili. Și o simplă ninsoare cu un vînd mai puternic îi poate pune la pămînt. Plus la toate suprafața pe care se oprește zăpada se mărește considerabil din cauza frunzelor și copacii sunt supuși unei presiuni mai mari. 
 
Asta e valabil mai ales pentru copacii bătrîni. Din imagini observăm că au cedat, în mare parte, copacii vechi și îmbătrîniți.
 
Ca să definim corect problema și să găsim soluții eficiente trebuie să privim fenomenul copacilor din oraș la rece, lăsînd la o parte sentimentalismele, clișeele despre ”cel mai verde oraș de pe planetă” și argumentele nonștiințifice despre cum copacii urbani produc aproape tot aerul cu care respiră un oraș.
Chișinăul nu este cel mai verde oraș. Chișinăul este un oraș cu cei mai sălbatici și neîngrijiți copaci din cauza lipsei unui management eficient al spațiilor verzi. 

Managementul copacilor urbani

În orașele moderne există practica numită Silvicultura urbană ( Urban Forestry ) – totalitatea de măsuri de îngrijire și management a copacilor și spațiilor verzi  în așezările urbane în scopul îmbunătățirii mediului urban. Silvicultura urbană promovează rolul și importanța copacilor în infrastructura urbană.
Silvicultorii urbani plantează și asigură menținerea adecvată a spațiilor verzi din orașe, realizează cercetări și argumentează beneficiile plantării de arbori în orașe.  În orașele moderne silvicultura urbană este practicată și promovată de către arboriști municipali și particulari, ecologiști, urbaniști, consultanți, cercetători și activiști civici.
 
Silvicultura urbană e o disciplină practică, care include plantarea copacilor, îngrijirea și protecția lor dar și managementul general al arborilor în oraș. Mediul urban se deosebește de cel rural sau sălbatic prin faptul că are o serie de constrîngeri pentru creșterea arborilor: spațiu limitat pentru rădăcini și coroană, caliatea proastă a solului, deficiența sau excesul de apă și lumină, căldura excesivă, poluarea, afectarea chimică sau fizică a copacilor și mai ales, sporirea pericolelor legate de arbori.
 
Printre aceste pericole se numără riscul ca anumiți copaci să nu reziste vînturilor puternice și furtunilor și pot afecta automobile sau pietoni.
 Although quite striking in an urban environment, large trees in particular present a continuing dilemma for the field of urban forestry due to the stresses that urban trees undergo from automobile exhaust, constraining hardscape and building foundations, and physical damage (Pickett et al. 2008).

Urban Tree Risk Management

Urban Tree Risk Management reprezintă o serie de medote, măsuri și tehnologii, structurate într-un manual sau ghid, care vin să asiste liderii locali, silvicultorii urbani, colaboratorii parcurilor sau întreprinderilor municipale de resort în adoptarea și implementarea unor programe de prevenire a riscurilor în cadrul managementului spațiilor verzi. Ele sunt elaborate petru a antrena colaboratorii și persoanele responsabile să detecteze, evalueze și să prevină pericolele și defectele provenite de la copacii urbani.
Community managers have the responsibility to create and maintain a safe and useful urban forest for their constituents. Urban foresters need the training and expertise to recognize varying levels of risk, and to manage the forest at an acceptable level of risk. There have been significant advances in decay-detection equipment, and formulas and guidelines for assessing hazardous trees. Modern techniques and procedures can be used to minimize the risk of damage to property and personal injury associated with tree failure. (Urban Tree Risk Management, USDA Forest Service Northeastern Area, 1992).
 
Știu că e în engleză, e lung de citit și nu e tare interesant. De asta o să vă scriu aici pe scurt cîteva prevederi de bază din aceste manuale:
 
1. Orașul nu este pădure. Copacii din oraș sunt elemente de decor și design. Ei pot fi tăiați, cupați, mutați, schimbați în funcție de planificarea specifică a străzii. Drept că asta trebuie să o facă oamenii cu cunoștințe în domeniu. Nu orice mujic cu drujba în mînă se pricepe la copaci. Urban Tree Risk Management prevede că toți (!) copacii din oraș trebuie contabilizați, marcați și constant monitorizați. Da, asta e posibil.
 
Acesta este un copac numerotat din Bruxelles. De copaci, spații verzi și mediu la ei se ocupă Bruxelles Environment.
 
 
2. Copacii nu sunt monumente de istorie (cu mici excepții). Ei nu trebuie lăsați să îmbătrînească și să moară de moarte naturală. Nici un oraș modern nu permite copacilor de pe străzi să crească pînă la vîrsta maturității biologice. Altfel rădăcinile lor deteriorează rețelele de comunicații subterane, asfaltul, pavajul iar coroana afectează fațadele și acoperișurile. Înălțimea medie a copacilor de pe străzi trebuie să fie de 5 – 10 metri, în funcție de lățimea străzii și distanța de la fațadele clădirilor.
 
Bruxelles:
 
 
 
Antwerpen:

Budapesta:

Atunci cînd sădirea copacilor este imposibilă, se găsesc soluții temporare de înverzire a străzii

 Alte orașe: (poze de pe interneturi)
 
 
 
3. Copacii înlăturați trebuie imediat înlocuiți cu alții noi. Dar pueții nu trebuie să fie de grosimea degetului și lăsați în voia sorții și a automobilelor parcate pe trotuare. Se plantează pueți viguroși deja și se protejează cu instalații speciale din lemn în jur.
Viena
Bruxelles
 
4. Coroanele copacilor urbani se cupează. Se tund dacă vreți. Astfel încît crengile să nu se încîlcească între ele, să nu atingă firele electrice sau fațadele clădirilor.
 
Observați cum nici unul dintre acești copaci mari nu atinge fațadele
 
Atrageți atenție la linia creată de crengile copacilor pe centru
 
Paris:
 
 Antwerpen, privit de sus
 
 
 Chișinău, privit de sus
 
O să spuneți că e frumos. Poate privit din cosmos asta e frumos, însă de la înălțimea pietonului asta arata cam așa:
 
 
 

Desigur, copacii sunt un element important al infrastructurii urbane. 

Desigur, ei produc oxigen, curăță aerul, fac umbră și sunt frumoși. 

Desigur, copacii pe străzi trebuie îngrijiți, înlocuiți și înmulțiți dar nu tăiați pentru a face loc parcărilor pe trotuare. 

Însă astfel de tragedii nu trebuie să se mai repete. Copacii trebuie să ne asigure un spațiu urban confortabil, nu să ne aducă distrugeri și catastrofe. Iar pentru asta este nevoie de un management eficient al copacilor și spațiilor verzi din oraș. Așa cum se practică în orașele civilizate din lume. 

 

 
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Secretele unui parc urban confortabil. Lecții din Viena

Parcul Bruno Kreisky din Viena este un parc situat în Margareten, districtul 5 al Vienei.

Cu o suprafața de doar 10 mii m² (cam 100m x 100m) aces părculeț este o adevărată oază verde în zonă.

Așa cum locuiesc în preajmă, petrec aproape în fiecare zi ceva timp în acest parc, observînd detalii specifice de amenajare a unor astfel de zone urbane. Sunt lucruri simple și necostisitoare, dar care, spre regret, sunt omise în parcurile din Chișinău.

1. Navigația

Este foarte important ca un parc să aibă panouri informative. Ele ajută la crearea entității parcului și la respectarea ordinii. Oamenii trebuie să poată afla ușor un pic de istorie a locului și regulile specifice pentru acest loc.

Pentru asta se amenajează panouri informative la intrările principale în parc.

2. Utilități

Un parc oferă verdeață, umbră și aer curat prin definiție. Însă pentru un oraș asta nu e suficient. Ca un spațiu verde să fie util și atractiv pentru toată lumea, el trebuie să aibă utilități pentru diferite tipuri de orășeni.

Pentru tineri și amatori de sport

Pentru oamenii în vîrstă și pentru grupuri care vor să stea la o vorbă

Pentru copii


Pentru bicicliști

Pentru oricine vrea să stea un pic întins la umbră/soare dar se teme să se murdărească sau să răcească

3. Veceu

Un parc trebuie să aibă veceu public obligatoriu. Cu plată sau fără, un veceu public trebuie să existe în imedia apropiere a spațiilor care atrag oameni.

4. Alte aspecte

Mai există o serie de elemente care nu se observă la prima vedere, dar sunt foarte importante pentru a face un spațiu public urban comod și atractiv pentru oameni.

Protecție vizuală și sonoră. În cazul nostru, o parte a parcului se învecinează cu o stradă lată și foarte aglomerată de transport. Pentru a proteja parcul de sunet și prezența mașinilor, parcul este delimitat de stradă printr-un perete de protecție. Însă nu e un zid, e un scut semi-transparent din sticlă organică.

Prevenirea glodului. Pentru evitarea formării glodului, toate spațiile nepavate folosite intens sunt presurate cu rumefuș de lemn care este periodic reîmprospătat. Aminiți-vă cum arată zonele din preajma instalațiilor de sport din orașele noastre și comparați cu asta:

Acolo unde nu crește iarbă din cauza suprasolicitării solului, presărarea rumegușului este vitală. Altfel se formează glod care se extinde peste tot în jur. Asta e o boală serioasă a parcurilor din Chișinău.

 

Bănci. Un parc trebuie să fie plin de bănci, scaune și locuri amenajate pentru șezut. Altfel el nu își poate îndeplini rolul de spațiu de recreere.



Apă potabilă. Accesul la apă potabilă este o condiție primară a organizării spațiilor publice urbane. Viena e un model de urmat în acest sens. Peste tot sunt amenajate pompe/robinete/cișmele publice la care oamenii pot avea acces gratuit la apă.

Colectarea gunoiului. Un alt element important pentru parcuri este prezența coșurilor pentru gunoi. Așa cum astfel de locuri atrag foarte mulți oameni pe parcursul zilei, coșurile pentru stocarea gunoiului trebuie să fie suficiente de mari și suficient de multe.


Copacii și iarba. În orice parc copacii periodic trebuie să fie renovați. E ok să fie tăiat un copac bătrîn și bolnav. Dar în loc trebuie să fie plantat un copac suficient de puternic ca să poată rezista influenței inevitabile din partea oamenilor. Pentru protecție suplimentară copacii noi, primii ani sunt protejați cu suporturi speciale din lemn. Rădăcina este acoperită cu rumeguș de lemn. Iarba este semănată și tunsă la timp, fără irigare artificială.

Cărările. Deseori, în parcuri oamenii își crează cărări acolo unde ele nu au fost prevăzute. Astfel de cărări și tăieturi nu trebuie săpate, sădite cu flori sau îngrădite cu bariere fizice. Ele pur și simplu trebuie pavate și amenajate. Oamenii știu mai bine cum le este comod să meargă, chiar dacă asta nu coincide cu desenele din proiect.

Toate aceste elemente nu necesită nici bugete astronomice, nici tehnologii avansate și nici modificări legislative. Sunt detalii minore dar foarte importante pentru ca un parc să ofere maximum de confort și condiții oamenilor.

Unicul lucru necesar pentru ca aceste elemente urbane să existe și în parcurile din Chișinău este o administrare competentă a spațiilor publice din oraș.

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Parcările cu plată din Chișinău: nothing personal, it’s just business

Cam asta a reieșit din conferința de presă organizată de operatorul parcărilor cu plată din Chișinău.

Luni, 10 aprilie, compania EME Parkleitsystem a organizat o conferință de presă în care reprezentantul acesteia, dl. Zsigmond Bodnar a ținut să vină cu o serie de clarificări asupra proiectului parcărilor cu plată din oraș.

Conferința a durat mai mult de două ore. În linii generale, dl. Bodnar a vorbit despre compania EME Parkleitsystem, despre aspectele tehnice ale amenajării parcărilor cu plată și despre condițiile parteneriatului public-privat semnat între EME Parkleitsystem și Primăria Chișinău.

Credibilitatea

Dincolo de faptul că dl. Zsigmond Bodnar a avut o prestație foarte arogantă și cu pretenții de mare om de afaceri care a venit să ne ajute să facem și noi niște parcări cu plată, ”ca la în Europa”, domnia sa a confirmat cîteva lucruri:

  1. EME Parkleitsystem este o companie neoperațională creată doar pentru a participa la tender.[min. 0:13:00]
  2. Nici EME Parkleitsystem și nici EME Zrt nu au experiență în amenajarea, organizarea și gestionarea parcărilor cu plată în forma în care prevede contractul de PPP.
  3. Nici EME Parkleitsystem și nici compania locală creată de ei, PLS Parcare SRL nu vor construi/amenaja parcări. De asta se ocupă Primăria. Ei doar vor desena marcajul și vor amplasa semnele rutiere necesare. [min. 2:00:30]
  4. Nici EME Parkleitsystem și nici fondatorii acesteaia nu vor investi nici 10, nici 6 nici 3 milioane de euro în parcările cu plată din oraș, așa cum s-a discutat în presă. [min. 2:01:01]. Deși EME Parkleitsystem se numește ”investitor”, unica lor investiție constă în adaptarea sistemului lor de plată prin telefon mobil la aparatele de plată existente în Chișinău (gen Qiwi).
  5. Acest proiect este o afacere. Doar o afacere [min. 1:58:30].

-Cît va investi compania dvs în parcările din Chișinău, 6 sau 10 milioane?

-I never told 6-10 milions. I never told that. 

Zsigmond Bodnar

Pe toate aceste 5 puncte Dorin Chirtoacă și Igor Gamrețchii au mințit cu nerușinare începînd cu anul 2015, cînd a fost semnat contractul cu EME Parkleitsystem. Ei afirmau sus și tare că au identificat o companie străină, care are experiență în domeniu, cifre mari de afaceri, care va investi cîteva milioane de euro și că, în genere acest proiect este unul social, care abia de va acoperi cheltuielile.

Aici mai puteți citi o serie de neadevăruri emise de Primărie despre acest proiect.

A fost nevoie de scandal, gălăgie, investigații, proteste și dosare penale, ca să aflăm că lucrurile stau nu tocmai așa cum ne povesteau Chirtoacă și Gamrețchi. Din cauza acestor minciuni, întreg proiectul parcărilor cu plată a fost compromis și decredibilizat. Acum noi avem tot dreptul să nu avem încredere în buna intenție a oamenilor care vor gestiona acest proiect și în alte aspecte ale acestui parteneriat public-privat.

De ce Austria?

Este straniu că deși compania EME Zrt este din Ungaria, compania EME Parkleitsystem este înregistrată în Austria. Dl. Bodnar a explicat foarte clar de ce anume Austria: pentru că între Moldova și Austria există un Acord de Protecție a Investițiilor mult mai puternic decît dintre Moldova și Ungaria.

Ok, dar ce are de protejat  EME Parkleitsystem? Conform dlui Bodnar, EME Parkleitsystem are o ”proprietate intelectuală” în Moldova – dreptul de a gestiona parcările cu plată în Chișinău timp de 25 de ani.

Adică cu zero investiții, EME Parkleitsystem deja are o ”proprietate intelectuală” investită în RM – parcările din Chișinău. În cazul anulării contractului de PPP, proprietarii acestei companii nu vor ezita să dea în judecată Republica Moldova și să ceară protecția proprietății investite, care constă în… prevederile contractului de PPP!

Aici trebuie să luați o pauză și să vă dați seama de cinismul acestei scheme, realizate cu implicarea directă a responsabililor din Primărie.

Culegătorii de bani

Anume așa i-a numit pe EME Parkleitsystem cineva în comentariile de pe privesc.eu la conferința de presă. Și această expresie reflectă în totalitate estența acestei companii.

Colectarea banilor este unica experiență a companiei ungare EME Zrt și alte genuri de activități specificate în contract ei pur și simplu nu au. EME este o companie care se ocupă cu dezvoltarea și promovarea metodelor de plată online pe piața ungară și internațională. Din 1 iulie 2006 ei s-au ocupat cu unificarea metodelor de plată prin intermediul telefoniei mobile.

Și toate parcările din Budapesta și alte 60 de orașe europene cu care se laudă dl. Bodnar pot fi plătite prin interemediul aplicațiilor și sistemelor realizate de această companie. Pentru acest serviciu compania are un comision. Atît. De gestionarea fizică a parcărilor (parkomate, amenajare semne, blocarea roților, evacuarea automobilelor, verificarea tichetelor de parcare și customer care) se ocupă instituțiile municipale care au în gestiune parcările respective.

– We don’t build parking places. We just paint lines.

Zsigmond Bodnar

Nici în Budapesta și nici în alte orașe EME Zrt nu are parcările în gestiune pentru 25 de ani și nu primesc redevență 90% din rulajul lunar.  Însăși dl. Bodnar recunoaște că nicăieri în lume nu mai există companii private care prestează astfel de servicii de gestionare a parcărilor. Pentru că în toată lumea parcările sunt gestionate de autoritatea publică, nu de agenți privați.

Cum anume niște dezvoltatori de aplicații pentru telefoane din Budapesta au ajuns experți în gestionarea parcărilor cu plată în Chișinău, ne poate explica doar Dorin Chirtoacă.

Nimeni nu e vinovat

Nu știu dacă intenționat sau nu, dar dl. Bodnar a divulgat aspectul-cheie al întregii scheme de realizare a acestui proiect. Fiind întrebat dacă nu i se pare straniu că Primăria a încheiat contractul cu EME Parkleitsystem înainte ca Consiliul Municipal să aprobe un Regulament de organizare și gestionare a parcărilor cu plată și înainte ca CMC să se expună vizavi de oportunitatea semnării acestui contract, dl Bodnar a explicat următoarele:

Conform legislației Republici Moldova, din moment de autoritatea locală (CMC) a anunțat un concurs de Parteneriat Public Privat, ea nu mai poate influiența procesul pentru că el deja e reglementat de Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat. Iar articolul 30 al acestei legi spune:

(1) După desemnarea celei mai bune oferte, comisia de selectare a partenerului privat elaborează, în cel mult 30 de zile de la data deciziei respective, un proiect de contract care să întrunească datele prevăzute la art. 20 şi îl va transmite ofertantului desemnat învingător.

Deși logica ne spune că în urma concursului, compania selectată trebuia să se prezinte la comisia de profil a CMC, iar contractul trebuia să fie semnat după aprobarea lui de către consiliului.

Aici pot fi inițiate multe dezbateri, dacă este sau nu această prevedere imperativă. Adică dacă are caracter obligatoriu. În cazul nostru Primăria a decis că ”este obligată de lege” să semneze acest contract fără avizul CMC.

Asta ne readuce la acea decizie a CMC din octombrie 2014 care a fundamentat întregul proiect cu parcările cu plată. În genere, foarte des Chirtoacă, Gamrețchi și Bodnar fac referință la acea decizie a Consiliului Municipal care stabilește mai multe lucruri, inclusiv și componența Comisiei de selectare a operatorului parcărilor dar și condițiile pe care trebuie să le întrunească participanții la concurs:

Decizia CMC 6.5 Din 02.10.14 by Vitalie Sprinceana on Scribd

Însă nu au fost publicate nici anunțuri privind organizarea discuțiilor publice, nici anunțuri privind concursul,nici ofertele companiilor și nici procesul-verbal de selectare a cîștigătorului. Clar că nu vom găsi nici numele consilierilor care au votat această decizie. Amintim cititorilor că în 2014 CMC era condus de o alianță liberal-comunistă neoficială și anume în acea perioadă au fost votate cele mai multe proiecte în defavoarea interesului public (repartizarea terenurilor municipale și a clădirilor, acceptarea creditării de la BERD și BEI).

Din ceea ce avem la moment reiese că oamenii care au copt acest plan au gîndit foarte bine cum să facă așa încît pînă la urmă nimeni să nu iasă vinovat. Adică Primarul și Viceprimarul nu sunt vinovați de semnarea contractului pentru că legea PPP îi impunea să semneze, membrii Comisiei de selectare nu poartă nici o vină pentru că ei au activat în baza deciziei CMC,  iar consilierii municipali nu sunt vinovați pentru că CMC este un organ colectiv și răspunderea este colectivă. Adică nimeni concret nu poate fi tras la răspundere pentru semnarea acestui contract 🙂

In democracy, regulation is not subject of public debate. In democracy, you elect your representatives, in the Parliament or in the city council and they make regulations and laws for you. That’s about democracy!

Zsigmond Bodnar

Greșelile Primăriei

În această situație, Primăria este cea care a gestionat foarte prost atît ideea cît și proiectul.

În mod ideal, Primăria trebuia să inițieze discuții publice în 2013-2014, în baza studiului de fezablitate privind parcările cu plată, efectuat de WSP în 2013. La acestă etapă puteau fi discutate o serie de aspecte controversate precum amenajarea parcărilor (pe trotuar sau pe carosabil), modalitatea de gestiune (prin crearea unei structuri municipale sau prin atragerea unui operator privat), prețul pentru ora de parcare.

După colectarea părerilor și propunerilor, specialiștii de la Direcția Transport trebuia să elaboreze un draft de Regulament, pe care să îl supună dezbaterilor publice și discuțiilor în CMC.

Și numai după adoptarea Regulamentului se putea de purces la organizarea Concursului de selectare a operatorului privat cu implicarea în Comisia de selectare a reprezentanților CMC, a Primăriei, a Guvernului și a experților independenți. Așa presupune logica elaborării politicilor publice și așa se construiește un proiect credibil și sustenabil. Asta în caz că oamenii din administrația locală sunt bine intenționați.

PPP-urile sunt instituite atunci cînd autoritatea publică nu are suficiente fonduri să investească în dezvoltarea/modernizarea/dotarea unui serviciu public. Astfel ea găstește un partener privat. Într-un Parteneriat Public-Privat avem o parte privată (companie) și una publică (autoritate publică locală sau centrală). În astfel de parteneriate, partenerul public are întotdeauna o poziție superioară, pentru că el oferă spre gestiune un bun public, și trebuie să se asigure că el va fi folosit cu grijă, eficient, în favoarea interesului public, adică a cetățenilor care sunt proprietarii acestui bun. Astfel, autoritatea locală pune condițiile, stabilește regulile și are urmărește îndeplinirea corectă a contractului.

În situația parcărilor cu plată în Chișinău, eu am impresia că partenerul privat este cel care dictează condițiile și regulile. Iar autoritatea locală în persoana Primăriei este un executant docil al acestor condiții, în urma unei înțelegeri obscure între oamenii din Primărie și cei din privat.

Numai așa se explică faptul că dl. Bodnar cunoaște detaliile proiectului mai bine decît Șeful Direcției de Transport Gamrețchi, care se presupune că a elaborat acest proiect. Numai așa se explică faptul că Primăria s-a pus la dispoziția agentului privat, oferindu-i multe avantaje în defavoarea propriilor interese. Și numai așa putem înțelege de ce în genere Primăria a pornit acest PPP în care partea publică investește în parcări, le oferă părții private spre exploatare pentru 25 de ani, iar partea privată, fără nici o investiție făcută, deja are la mînă un contract superavantajos și 90% din rulaj.

Și ce e de făcut?

Din cauza incompetenței și mizerabilității lui Dorin Chirtoacă și prietenilor săi care au pus la cale toată această schemă, orașul se află într-o situație foarte penibilă acum.

Dl.Bodnar a recunoscut că ei sunt investitori privați și nu vor ezita să își apere interesele, inclusiv în instanță. Iar așa cum Primăria le-a oferit din start o poziție avantajoasă, prevăzută de contractul semnat, probabilitatea că EME Parkleitsystem va cîștiga atît în instanțele locale cît și în cele internaționale este foarte mare.

Pe de altă parte, Primăria a investit foarte mulți bani în amenajarea parcărilor pe străzile renovate din banii împrumutați de la BERD inclusiv în scopul amenajării parcărilor cu paltă. Astfel, fiecare zi pierdută este o pierdere de bani pentru bugetul local. Creditul trebuie întors, iar bani suplimentari la buget nu vin.

Chiar și în caz că va avea loc anularea contractului, organizarea unui proces corect de implementare a proiectului va mai lua încă 4-5 ani cel puțin. Dar nici să acceptăm acestă schemă vădită de corupție și delapidare a bunului public nu putem.

În afară de aspectele menționate în acest articol, există o sumedenie de detalii, de probleme și neclarități în implementarea acestui proiect. Iar Primăria este incapabilă să facă lumină în tot acest ghem de probleme.

O ieșire parțială din situație ar fi eliberarea din funcția de Director al Direcției de Transport a dlui. Igor Gamrețchi ca persoana Nr.1 responsabilă de eșecul acestei politici publice și numirea unei persoane noi, profesioniste, cu imagine curată care să vină cu un plan de resetare a proiectului.

Asta ar  putea restabili măcar un pic credibilitatea Primăriei și ar putea da posibilitatea unui nou dialog patrulateral: Primărie – CMC – EME Parkleitsystem – Societate civilă. Și în cadrul acestui dialog să vedem ce se poate de reparat, de îmbunătățit și de corectat în acest proiect.

Așa s-ar întîmpla într-un oraș european, în care proiectele de dezvoltare urbană nu sunt vaci de muls pentru funcționarii publici și agenții privați ci urmăresc prestarea serviciilor calitative pentru cetățeni.

Însă, din cîte vedem, Chișinăul este foarte departe de Europa. ”Nothing personal…”, după cum a spus în conferință dl. Bodnar, ”this is just business”.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Adevărul despre Parkleistystem, compania-fantomă care va gestiona parcările cu plată din Chișinău

După cum știți, Primăria Chișinău vrea să organizeze un sistem de parcări cu plată în Chișinău. Vreau să spun din start că eu susțin crearea parcărilor cu plată în oraș, însă ceea ce face Dorin Chirtoacă și subalternii săi cu acest proiect altfel decît jaf la drumul mare nu poate fi numit.  Aici și aici puteți citi toată istoria.
 
În acest video am arătat cum pe adresa indicată pe saitul oficial al EME Parkleitsystem nu există nici urmă de așa companie.
 
 
În comentariile la acestă postare de pe facebook puteți vedea o serie de mini-investigații făcute de oamenii care pricep la saituri, din care reiese că și saitul oficial al companiei este o perdea de fum. O companie serioasă, cu experiență și nume pur și simplu nu poate avea așa sait. 
 
 
Din informația disponibilă pe internet putem găsi următoarele. EME Parkleitsystem GmbH are ca fondatori următoarele companii:
 
1. Gesellschafter
Firma WCA Holding Company Ltd.
Firma (Ausland)
Anteil: 44,40%2.
 
2. Gesellschafter
Firma EME Holding GmbH
Gesellschaft m.b.H.
Anteil: 29,60%3.
 
3. Gesellschafter
Firma Desonia Investments Ltd.
Firma (Ausland)
Anteil: 26,00%
 
Cu ajutorul unor oameni de bună credință am găsit și niște informație despre aceste trei companii.
 
 
 
 
După cum vedem, toate trei sunt înregistrate pe teritoriul unor centre financiare offshore. Asta înseamnă că dacă Parkleistystem face niște profit, el este repartizat către fondatori. Și pe urmă du-te și îi caută cine îs ei și unde sunt banii. 
 
Cred că aceste trei puncte sunt suficiente ca să pună la dubii oportunitatea semnării unu Partenerit-Public-Privat cu o asemenea companei și să argumenteze rezilierea contractului semnat în 2015. Iar Procuratura și CNA cred că ar putea găsi și mai multe argumente, dacă ar vrea desigur. 
***
 
Parkleitsystem se traduce din germană ca și ”park guidance systems”. Din cauză că ei scriu cuvintele lipite asta sună a denumire de firmă. În română denumirea acestei companii dubioase ar suna ca și ”SRL Sisteme de ghidare de parcare”. Însă asta nu e decît un set de utilaje și sisteme automatizate folosite la amenajarea parcărilor și parcajelor. 
 

 

acesta nu e photoshop. e un semn rutier adevărat.

 

acesta tot e un semn rutier adevărat

 
Există sute de companii care vînd așa utilaje și prestează servicii de instalare și gestionare a acestora. Pentru asta o administrație locală nu are nevoie să încheie contracte de PPP, să le dea locuri de parcare pe 25 de ani sau să împartă cu ele profitul. 
 
Primăriile pur și simplu formează o structură subordonată care se ocupă de gestionarea parcărilor cu plată și cumpără de la astfel de companii utilajele necesare: panouri informative, bariere, sistem electronic de deservire, parkomate, aparate de plată, aplicații online de plată, aparate de blocare a roților și alte utilaje necesare.
 
Ceea ce face acum Primăria Chișinău e ca și cum în loc de Întreprinderea Municipală ”Spații Verzi” ei ar da toate spațiile verzi din oraș unei companii private ”în gestiune” iar aceasta ar lua bani de la oameni pentru utilizarea parcurilor. E nonsens.
 
Eu am căutat orașe în care au fost implementate astfel de modele dar nu am găsit nicăieri. Peste tot parcările cu plată sunt în gestiunea directă a Primăriei, ori în cadrul Direcției de Transport, a Direcției Comunale, a Preturilor sau a Poliției Locale (acolo unde ea există).
 
De exemplu în Viena parcările sunt gestionate în cadrul Parkraumüberwachung (Parking space monitoring ) administrat de către Parking Space Management Committee care este o insituție municipală. Detalii citiți aici
***
Ceea ce se vrea a fi un Parteneriat -Public -Privat cu compania-fantomă EME Parkleitsystem GmbH este cireașa de pe tort a schemelor și combinațiilor Partidului Liberal. Conform informației publicate de Eugen Luchianiuc, faptul că avocatul companiilor lui Iurie Topală este fratele avocatului Parkleitsystem ar putea fi încă o dovadă a acestei legături.

Sursa: luchianiuc.com

 
Pentru un partid care se află la marginea prăpastitei politice, această schemă e o buna oportunitate de asigurare a bătrîneților tuturor membrilor fideli ai PL, chiar și după ce ei vor pleca din primărie. 
 
În afară de procentul gras din profit timp de 25 de ani, pentru șefii de partid, o astfel de companie înseamnă locuri bine plătite pentru membrii PL mai simpli (operatori, șoferi, agenți de parcare). Asta în caz că priectul funcționează. 
Iar dacă Primăria va dori să rezilieze acest contract, atunci băieții pur și simplu vor da Primăria în judecată și o vor impune să le plătească tot ”profitul ratat”. Detalii vedeți în contract.
 
 
 
Eu nu știu cît de tare trebuie să nu îți pese de acest oraș ca să îți bați joc în asemenea hal de proiectele de dezvoltare durabilă. Dorin Chirtoacă și gașca sa nu mai au nici o limită. Spun minicuni drept în ochi și nici nu clipesc:
 
Acest proiect trebuie oprit. Petru că altfel orașul și orășenii vor avea de pierdut foarte mulți bani iar un proiect serios și important pentru oraș va fi compromis definitiv. Trebuie să folosim toate instrumentele posibile, inclusiv proteste în fața Primăriei. Deja mîine, 5 aprilie, lumea care vrea să acționeze se adună să discute ce se poate de făcut.
 
 
Veniți și voi.  Implicați-vă în aceste discuții. Distribuiți informația, să știe cît mai multă lume. Cu cît mai multă lumină și atenție publică vom atrage pe acest caz, cu atît sunt mai mari șansele ca schema lui Chirtoacă să nu meargă. 
 
Trebuie să acționăm acum. Mîine s-ar putea să fie prea tîrziu.
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Regulamentul privind parcajele cu plată. Partea a II a schemei de estorcare a banilor de la cetățeni

Acum un an, am scris un articol în care am explicat cu Primăria Chișinău pune la cale o nouă schemă de estorcare a banilor de la cetățeni, în beneficul unei firme private, cu fondatori din offshore. Chiar am  organizat o conferință de presă în care am explicat detaliile schemei și am făcut apel la organele de resort să se implice.

Era vorba de proiectul care prevede implementarea parcărilor cu plată în Chișinău. Pe scurt, schema pusă la cale de oamenii din Primărie constă în următoarele:

  1. Primăria amenajează parcaje din contul trotuarelor pe străzile principale ale orașului în cadrul proiectului de renovare a străzilor, realizat cu bani împrumutați de la BERD.
  2. Primăria transferă aceste parcaje către o companie dubioasă (EME Parkleitsystem) pentru o perioadă de 25 de ani și încă se obligă să le întrețină, implicînd serviciile municipale (adică tot din bani publici).
  3. Conform contractului semnat, municipalitatea va primi numai 10% din suma rulajului lunar, iar 90% vor merge in buzunarul proprietarilor EME Parkleitsystem.

Astfel, avem o situație în care Primăria, din bani împrumutați (publici) amenajează parcări din contul trotuarelor (publice), le transmite gratuit în gestiunea unei companii private iar chișinăuienii vor trebui să întoarcă creditul către BERD dar și să plătească taxe pentru parcare și suprataxe pentru eventuale încălcări are regimului de parcare.

Conferința noastră de presă a stîrnit o mică furtună. Chirtoacă s-a spălat pe mîini spunînd că el nu a semnat acest contract ci viceprimarul Grozavu. Acesta din urma a recunoscut faptul că acest contract e în defavoarea orașului și că el trebuie revizuit. Consilierii municipali nu au votat contractul și băieții cu scheme au bătut în retragere. Însă nu pe mult timp.

Primăria strikes back

Între timp, Dorin Chirtoacă s-a făcut cu atribuții extinse. Deputații liberali au reușit să împingă în Parlament adoptarea noului Statut al mun. Chișinău, care îi oferă Primarului General dreptul de a semna contracte de Parteneriat-Public-Privat de genul celui cu EME Parkleitsystem fără avizul Consiliului Municipal. Cel puțin contractul vechi nu a fost anulat și nici un alt concurs de selectare a operatorului parcărilor cu plată nu a fost organizat.

Recent, Direcția Transport a mun. Chișinău a înaintat pentru ședința CMC din 23.02.2017 proiectul noului ”Regulament privind funcționarea parcărilor și parcajelor auto cu plată din mun. Chișinău”. Consilierii l-au respins și nu l-au votat.

Pete o lună de la propunerea în CMC, la 24.03.2017  Primăria Chișinău, anunță ”dezbatere publică pe marginea proiectului”. Drept că din dezbatere e doar denumirea.  Direcția de Transport ne spune că ”Recomandările pe marginea proiectului” pot fi trimise prin mail sau scrise și duse la ei la sediu. Iată așa o dezbatere publică.

 

 Regulamentul neregulamentar

”Ok” o să ziceți voi (și unii consilieri municipali). ”Și care e problema? Regulament doar oricum trebuie”. Da, trebuie. Însă nu așa.

Scopul acestui Regulament este să asigure o bază de reglementare pentru  Contractul de PPP semnat de Primărie cu EME Parkleitsystem în 2015. În contract sunt o serie de trimiteri la Regulament – prevederi care pur și simplu nu există în Regulamentul vechi (p. 4.1; p. 5.1.1; p. 5.1.7; p. 5.1.14; p. 5.1.20 ). Asta ne face să presupunem că aceste două acte au fost elaborate ”la pachet”. Acest fapt este confirmat chiar de Igor Gamrețchi, în Nota Informativă la proiectul de Regulament (pagina 32).

Aici apar o serie de întrebări:

  1. Dacă Comisia a fost constitutită la 3 noiembrie 2015, de ce proiectul de Regulament a fost gata abia în februarie 2017? Așa de eficient lucrează Direcția de Transport?
  2. Dacă proiectul a fost gata mai devreme, de ce nu a fost înaintat spre discuții și dezbateri publice pînă acum?
  3. Dacă proiectul a fost finisat abia acum, în 2017, cum se face că Contractul de PPP din 2015 face trimitere la el?
  4. Dacă și Chirtoacă și Grozavu au recunoscut că acest contract este slab, în defavoarea interesului public, putem oare avea încredere într-un Regulament creat la pachet cu el?
  5. Și în final, de ce nu a fost elaborat și adoptat în primul rînd Regulamentul, apoi, în baza lui, să fie organizat concursul pentru identificarea operatorului, cum e și firesc în structura ierarhică a documentelor administrative.

În afară de aspectul credibilității, destul de dubios par și o serie de prevederi ale acestui Regulament. Iată doar cîteva:

1. Identificarea locațiilor exacte ale parcajelor cu plată este foarte vagă. 

Conform punctului 14. Parcajele auto vor fi amplasate în limitele Zonelor controlate. Conform Regulamentului Zona Controlată înseamnă:

Din punctul 27 aflăm că:

Am căutat pe google să văd ce înseamnă sintagma ”proiect de tehnologie a traficului” și nu prea am găsit nimic. Adică din regulament nu e clar unde exact vor fi amenajate aceste parcaje.  Din Anexa nr.1 e clar că ”în perimetrul”străzilor menționate:

 

Dar unde excat vor fi organizate parcaje nu e clar. Se pare că decizia finală va rămîine la discreția Operatorului. Mie mi se pare straniu ca un agent economic privat să poată decide locul amenajării parcajelor cu plată.

Să admitem că Operatorul vrea să organizeze parcare în scuarul Preturii Centru sau pe trotuarul din fața Casei Presei, pe trotuarul îngust de pe strada Pușkin sau chiar în PMAN. Conform acestui Regulament el are tot dreptul să o facă. Și dacă aceste parcaje intră în conflict cu proprietarii de terase/localuri sau cu pietonii?

2. Întreținerea parcajelor

Punctul 30 al Regulamentului prevede:

De ce? Conform Contractului de PPP, Operatorul primește 90% din suma rulajului lunar iar Municipalitatea doar 10%. De ce autoritățile publice trebuie să asigure curățenia spațiilor care generează profit unei companii private?

3. Autorizații de parcare

Conform articolului D, punctele 36-38  Operatorul poate elibera Autorizații de parcare

Iar conform punctului 50, Direcția Transport public poate acorda și ”permise speciale fără plată”

Înțelegem că șefii instituțiilor din perimetrul Zonelor controlate, liderii de partide, oamenii de afaceri ”serioși” și altă lume bună vor putea beneficia de eliberarea de plata pentru parcare a automobilelor private. Pentru că cele de serviciu se pare că vor primi automat permise. Și cine va decide cui i se eliberează Permis? Corect, domnul Igor Gamrețchi. În baza la ce?… Cred că răspunsul e clar.

4. Taxele și Penalitățile

Potrivit proiectului de Regulament prima zonă, amplasată în perimetrul străzilor Bănulescu-Bodoni – Ierusalim – Alexandru cel Bun – Nicolae Starostenco – Ismail, va avea un tarif de 15 lei/ora. Pentru vehiculele masa cărora depăşeşte 3,500 de kg (camioane, tractoare, autobuze şi altele), tariful va fi egal cu 45 lei/ora.
 
A doua zonă va avea în jur de 10,000 de locuri de parcare. Aici parcarea va costa 10 lei/ora şi, respectiv, 30 lei/ora. A treia zonă va avea aproximativ 20,000 de locuri de parcare. În această zonă o oră de parcare va costa 5 lei şi, respectiv, 15 lei.
 
Automobilelor parcate neregulamentar le vor fi blocate roţile, iar deblocarea îi va costa pe şoferi 750 de lei, dacă taxa va fi achitată în aceeaşi zi sau 950 de lei, dacă aceasta va fi achitată în zilele următoare.  Pentru automobilele evacuate, şoferii vor trebui să achite 1,600 de lei, iar fiecare zi de neachitare îi va costa suplimentar 150 de lei.
 
Dacă şoferii vor încerca să utilizeze un tichet vechi de parcare, aceştea vor trebui să achite o amendă care va fi de 300 de ori mai mare, decât taxa pentru parcare – 4,500 lei, 3,000 lei sau, respectiv, 1,500 de lei, în dependenţă de zona de parcare.
 
De unde s-au luat aceste cifre? Care sunt calculele care demonstrează că parcarea trebuie să coste 15 lei pe oră și nu 10 sau 5? Probabil a fost realizată vreo cercetare?
 
Da, conform aceleiași note informative ale lui Gamrețchi, acest Regulament a fost elaborat în baza unui studiu realizat de o companie din Marea Britanie în 2013.
 
Aici puteți vedea acest studiu. Este un document destul de bun, elaborat de specialiștii de la WSP. Însă din acest document, băieții șmecheri de la Direcția de Transport au luat doar anumite părți și au omis altele.
 
Dacă ne uităm la secțiunea ”Evaluarea economică a parcărilor auto” (pag.8-24 din PDF) putem vedea niște cifre foate interesante.  Modelul de referință creat în cercetare include următoarele date de bază:
Tariful pentru parcare = 4 lei pe oră; Media de ocupare = 60%
 
Și iată rezultatele obținute (VAN – Valoare Actuală Netă; RIR – Rata Internă de Rentabilitate)

Cum s-a ajuns de la 4 lei/ora la 15? Vă las să vă faceți concluziile singuri.

În afară de diferența de tarife, Regulamentul omite și sugestiile Cercetării privind amenajarea parcajelor. Strategia sugerează că parcajele pot fi amenajate pe carosabil, în paralel cu carosabilul și nu pe trotuar, în spic. 

***

Am enumărat aici doar cîteva prevederi majore ale acestui Regulament care pun sub îndoială buna intenție dar și profesionismul celor care l-au elaborat. 

Pentru mine e clar că acest Regulament nu este decît o încercare de a legitimiza Contractul de PPP semnat de Primărie cu EME Parkleitsystem. Acest proiect pune mulți, foarte mulți bani în joc și băieții șmecheri se vor face luntre și punte pentru a-l realiza în viață. Pentru că asta le va asigura o bătrînețe fără griji chiar dacă ei vor pleca din Primărie. 

Ce trebuie de făcut?

  1. Consiliul Municipal Chișinău trebuie să respingă acest Regulament și să nu voteze un astfel de Regulament pînă Primăria nu anulează contractul de PPP cu EME Parkleitsystem. 
  2. Noul Regulament privind funcționarea parcărilor și parcajelor auto cu plată din mun. Chișinău trebuie elaborat și dezbătut ținînd cont de sugestiile Sudiului cu privire la Strategia pe termen lung de parcare în mun. Chișinău realizat de WSP UK Limited. Iar tarifele trebuie revizuite și adaptate la realitățile anului 2017. 
  3. Ulterior, după adoptarea noului Regulament, Primăria trebuie să organizeze un concurs nou, în baza unui caiet de sarcini public iar în comisia de concurs să fie incluși consilieri municipali și reprezentanți ai societății civile
  4. Toate parcajele cu plată noi-create să fie amenajate din contul carosabilului, în paralel cu acesta, iar trotuarele să fie eliberate de parcaje. 

Numai așa vom putea fi siguri că proiectul Parcărilor cu plată va lucra în favoarea orașului și nu a companiilor offshore.  

În următorul articol voi veni cu propuneri despre cum ar trebui organizat sitemul de parcări cu plată în Chișinău în mod ideal. 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Noile atribuții ale lui Dorin Chirtoacă despre care el nu vrea ca noi să știm

Disclaimer: Acest articol conține foarte multă juridică și vă poate provoca o stare de plictiseală! Dar el explică de ce Dorin Chirtoacă nu se mai poate eschiva de la soluționarea problemelor comerțului stradal și construcțiilor neautorizate și de ce el vrea ca voi să nu știți nimic despre asta. Dacă chiar e prea greu de citit tot articolul, puteți citi doar ultima parte. 

*************

Începînd cu 16 martie 2017, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Contravențional care oferă autorităților locale mai multă putere.

Despre istoria acestor modificări am scris în articolul precedent. În acest articol vom analiza care sunt noile atribuții ale primăriilor și cum ar putea ele fi aplicate în Chișinău.

1. Constatarea încălcărilor

În primul rînd, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, autorităților locale li s-a oferit rolul de Agent Constatator (Cod Contravențional, Articolul 42310). Asta înseamnă că reprezentații Primăriilor deja pot întocmi procese-verbale cu privire la o serie de încălcări de lege și pot înainta aceste procese verbale în instanță.

Acest lucru este foarte important, pentru că pînă acum, Primăriile trebuiau să sesizeze Poliția sau Inspecția de Stat în Construcții sau alte instituții ale statului care aveau atribuții de constatare. Asta era foarte ineficient, pentru că aceste instituții au domeniile lor de reglementare și nu reușeau fizic să proceseze și încălcările din domeniul administrației publice locale.

Cel mai mult această situație afecta orașul Chișinău. Spre exemplu, foarte multe din procesele-verbale înaintate de Inspecția de Stat în Construcții pe subiectul construcțiilor neautorizate erau respinse de judecători pe motiv că ele depășeau termenul de prescripție. Iar Poliția nu are suficienți angajați care ar putea monitoriza zilnic parcările neregulamentare din oraș sau comerțul stradal ilegal.

2. Aplicarea amenzilor

Pînă acum autoritățile locale nu puteau aplica amenzi. Mai exact, există un organism al autorității locale care putea aplica amenzi doar pe o serie de articole care reglementează probleme minore.

Această structură se numește ”Comisia administrativă” (Cod Contravențional, Art.398) și este formată  de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) în componenţa preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului responsabil şi a 4–7 membri. Comisia activează în baza unui Regulament adoptat de Parlament în 2010.

Consiliul decide cine să facă parte din aceste comisii (de exemplu: primarul, viceprimarul, consilierii, cetățeni din localitate, membri ai asociațiilor obștești etc.). Deciziile comisiei administrative se iau cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei. Acestea se citesc imediat în ședință publică și se înmânează contra semnătură celui care a înfăptuit acțiunea ilegală. În cazul în care autorul faptei ilegale nu este prezent la ședință, comisia administrativă o expediază la adresa lui în maxim 3 zile. Persoana sancționată poate să se adreseze în instanța de judecată pentru a contesta sancțiunea primită.

Nu am reușit să găsesc dacă există astfel de comisii la nivel municipal, dar am găsit o astfel de comisie la Pretura Rîșcani, fapt care indică organizarea lor la nivel de sector. Deși, conform Regulamentului, Comisiile administrative   examinează cauzele în şedinţă publică, verbal, nemijlocit şi în contradictoriu (Art. 5, al. 1) și sunt obligate să întocmească procese-verbale, nu am găsit nicăieri un raport sau o evență publică a acestor ședințe. Nu știm cine face parte din ele, cîte cauze examinează, cîte amenzi aplică și care este finalitatea lor.

Pînă acum aceste comisii putea examina contravenţiile prevăzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161–168, 170–175, 180, 181, 227 (care țin de întreținerea drumurilor, tăinuirea informaţiei despre fondul funciar disponibil, Conectarea neautorizată la sursele de energie electrică, termică sau la sursele de gaze, încălcarea dreptului de acces la echipamentele de măsurare, ncălcarea regulilor de asigurare a curăţeniei în localităţile urbane şi rurale, încălcarea legislaţiei cu privire la locuinţe). Despre noile atribuții o să explic mai jos.

Atribuții pentru rezolvarea problemelor mari ale orașelor

Primarul General al mun. Chișinău, pe parcursul celor 3 mandate ale sale nu a reușit să oprească extinderea a două mari probleme urbane: construcțiile neautorizate și comerțul neautorizat. Explicația sa întotdeauna se limita la lipsa de competențe și pîrghii:

„Legea trebuie să stabilească clar atribuţiile fiecărei instituţii, inclusiv cine aplică sancţiuni pentru comerţul stradal. Oamenii cer Primăriei soluţionarea problemei, iar Primăria nu are nicio pârghie legală pentru a rezolva situaţia. Nici Poliţia nu are împuternicirile necesare pentru a aplica amenzi pentru comerţul stradal. Ceea ce avem la ziua de azi este o încercare nereuşită de a pasa responsabilităţile de la o instituţie la alta” spunea Dorin Chirtoacă.

Sursa: chisinau.md

Ei iată că s-a rezolvat. Începînd cu 16 martie 2017, reprezentanții Primăriei pot constata și, prin intermediul Comisiilor Administrative, pot aplica amenzi pentru următoarele încălcări:

Art. 126 – pășunatul ilegal al animalelor (pentru unele regiuni o problemă ecologică gravă)

Art. 154 – Încălcarea regulilor de gestionare a deşeurilor (colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, inclusiv în obiectivele acvatice, în subsol etc., a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură).

Art. 157 – Cruzimea faţă de animale, și anume:

  • alin. (7) – Neasigurarea curăţirii deşeurilor provenite de la animalul plimbat de proprietar în afara locuinţei. (Salutări proprietarilor de cîini și pisici care nu știu că rahatul animalelor de companie trebuie strîns în pachețel și aruncat la gunoi).
  • alin. (8) –  Vînzarea, participarea la expoziţii, transportarea animalului de companie în alte localităţi fără carnetul de sănătate al animalului  se sancţionează cu amendă de pînă la 5 unităţi convenţionale. (Salutări celor care vînd motănași cu 10 lei căldarea în intersecții).

Sursa: squarespace.com

Art. 273 – Încălcarea regulilor de comerţ, și anume:

  • pct. 9) – desfășurarea activităţii de comerţ fără notificarea autorităţii administraţiei publice locale.
  • pct. 91) – organizarea sau desfăşurarea comerțului în alt loc decît cel notificat autorității administrației publice locale, inclusiv aflat pe teritoriul pieței.
  • pct. 11) – desfăşurarea oricărei activităţi comerciale în perioada suspendării activităţii comerciale.
  • pct. 15) – desfăşurarea activităţii de comerţ în locuri sau în zone în cadrul cărora, conform legislaţiei şi/sau regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local, aceasta este interzisă.
  • pct. 16) – necorespunderea unității comerciale cu datele indicate în notificarea depusă privind  inițierea  activității de comerț.

Sursa: moldovenii.md

Încălcările constatate în domeniul construcțiilor nu pot fi examinate de Comisia Administrativă ci se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente. Dar oamenii Primăriei deja pot constata încălcarea și pot începe procesul de judecată fără a apela la Inspecția de Stat în Construcții pe urmtoarele articole:

Art. 178 – Încălcarea regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale şi a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole. (Orașul Chișinău are cîteva mini-sate construite ilegal pe loturile întovărășirilor pomicole (”дача”) care se vor a fi legalizate).

Art.179. Construcţii neautorizate şi intervenţii  neautorizate la construcţiile existente.
(Executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor ce cad sub incidenţa legislaţiei privind calitatea în construcţii fără licenţă eliberată în modul stabilit.)

Sursa: diez.md

Măsurile de constrîngere și măsurile speciale

În afară de aplicarea amenzilor, la dispoziția autorităților locale stau încă două instrumente care, folosite cu cap, pot crește considerabil eficiența și impactul luptei cu problemele comețului și construcțiilor neautorizate. Acestea sunt:

Măsurile procesuale de constrîngere (Art. 5, al. 432) – sunt măsuri pe care agentul constatator (în cazul nostru Primăria) este în drept să aplice, în limitele competenţei. Și încazul nostru aceasta este punerea sub sechestru.

Conform articolului 4393.
(1) Punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrîngere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată, la solicitarea agentului constatator (Primăria) sau a procurorului, pentru a asigura eventuala confiscare specială, precum şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii, conform art. 203–210 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător.
(2) Punerea sub sechestru a bunurilor pentru a asigura eventuala confiscare specială şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii poate fi aplicată asupra bunurilor persoanei în privința căreia s-a pornit proces contravențional.

Măsurile de siguranță

Conform articolului 439în procesul contravențional, în scopul înlăturării consecințelor faptei, a unui pericol ori pentru prevenirea săvîrşirii faptelor contravenționale prevăzute de prezentul cod, chiar dacă nu sînt întrunite condițiile de tragere la răspundere contravențională, se poate aplica una sau mai multe din următoarele măsuri de siguranță:
    b) demolarea construcțiilor neautorizate şi/sau defrişarea arborilor şi arbuştilor;
    c) confiscarea specială.

Articolul 4396. Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor
(1) Demolarea construcțiilor neautorizate se aplică în cazul faptelor prevăzute la art. 116, 134, 168, 178, 179 şi 226 şi atrage, după caz, remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.
(2) Defrişarea arborilor şi arbuştilor se aplică în cazul contravenției prevăzute la art. 168.
(3) Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor se dispun de către instanța de judecată şi pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată răspunderea contravențională în temeiul art. 26 sau procesul contravențional a încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f).

Articolul 4397. Confiscarea specială
(1) Confiscarea specială constă în trecerea forțată şi gratuită în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.
(2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile:
a) utilizate sau destinate pentru săvîrşirea unei contravenții;
(3) Confiscarea specială se aplică de către instanța de judecată la demersul agentului constatator.

Sursa: Unimedia

Feel the power… or not

După cum putem vedea, noile prevederi ale Codului Contravențional oferă autorităților locale suficientă putere ca să poată lupta eficient cu marile probleme urbane: construcțiile și comerțul neautorizat.

Dacă pînă acum Poliția putea doar să amendeze comercianții ilegali, acum Primăria îi poate amenda și, mai important, le poate confisca și sechestra marfa și tarabele.

Dacă pînă acum Inspecția de Stat în Construcții putea doar pune niște amenzi neînsemnate pentru construcțiile ilegale, acum Primăria poate pune amenzi usturătoare și, mai important, poate dispune sistarea lucrărilor de construcție și demolarea construcțiilor respective.

În mod normal, dacă Dorin Chirtoacă și subalternii săi ar vrea cu adevărat să scape orașul de haosul în construcții, de mizeria comerțului ambulant, de gunoi și de rahat de cîine, ei ar trebui să înceapă o campanie serioasă de aplicare a noilor prevederi legale în practică.

Nu. Din contra. Ei vor ca noile prevederi să fie trecute cu vedere și noi să nu ne punem prea multe întrebări. La 17.03.2017 pe saitul oficial al Primăriei Chișinău nu există nici o informație despre noile atribuții ale Primăriei, nici un manifest contra comerțului sau construcției ilegale, nici un avertisment către cei care încalcă legea. Doar baloane, mărțișoare și feerie.

De ce? Pentru că e foarte simplu.

În urma intervenției deputaților PL în proiectul de lege, toată această putere nouă a fost concetrată în mîinile Primarului.

Conform articolul 42310 :
(1) Contravențiile prevăzute la art. 1261, 154, art. 157 alin. (7) și (8), art. 178, 179, art. 273 pct. 9), 91), 11), 15) și 16) se constată de către organele specializate ale administrației publice locale.
    (2) Sînt în drept să constate contravenții şi să încheie procese-verbale primarul, viceprimarul, arhitectul-şef, şefii și șefii adjuncți ai subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale, specialiştii principali şi specialiștii coordonatori din cadrul acestora desemnați de către primar.

Adică nu poate fiecare viceprimar, șef de direcție sau specialist principal să aplice legea, în virtutea funcției deținute, ci doar acei viceprimari, șefi de direcție și specialiști care vor fi desemnați de primar.

Nu știu cum a trecut această lege expertiza anticorupție, dar există o mare probabilitate ca ea să amplifice corupția care domnește în Primăria Chișinău. Acum funcționarii de acolo vor decide cine a încălcat legea și cine nu. Care construcție o demolăm și pe care ne facem că nu o vedem. Cui îi sechestrăm marfa și cui nu. Iar decizia finală o va avea Dorin Chirtoacă.

Pînă acum el decidea, prin semnătura sa, cine primește certificat de urbanism, autorizație de construcție sau permis de activitate comercială. Acum el va putea decide și cine primește amendă, confiscare, demolare. Conform celor mai europene și democratice principii.

Așadar, dacă o să vedeți că în Chișinău, în continuare, înflorește comerțul stradal și construcțiile ilegale iar Primăria se face că plouă, să știți că ”vinovatul” în cel mai direct sens al acestui cuvînt, e Primarul General Dorin Chirtoacă.

Iar dacă aveți o construcție neautorizată, sau niște tarabe pe str. Armenească și vă temeți să rămîneți fără ele, deja știți în care cabinet vă adresați.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Dorin Chirtoacă față în față cu atribuțiile

La 11 martie curent, Pretura Sectorului Rîșcani publică pe pagina sa oficială de facebook următoarele:

Evenimentul a fost reflectat pe larg și în presă. Prima reacție a fost una de bucurie pentru că acesta este primul caz cînd o construcție ilegală este demolată de autoritățile locale. Mai ales în contextul comentariului pus de pretură la postare.

Însă citind mai atent acest comentariu mi-am dat seama că ceva nu e curat la mijloc. Fraza ”Proiectul… își face efectele” mi s-a părut foarte stranie. Cum își poate face efectele un proiect de lege? Ori e lege care se aplică, ori e proiect care încă nu e lege și nu are putere juridică. Am încercat să cercetez un pic această situație și iată ce am descoperit:

Proiectul de lege misterios

Conform saitului oficial al Parlamentului RM, la 30.10.2015, Fracțiunea Partidului Liberal înaintează spre examinareProiectul legii privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 (art.30, 33, 177, 398, 180, 400’1)”. Proiectul primeșt numărul 417.

Proiectul prevede modificarea unor articole din Codul Contravențional care prevăd, în linii generale, constatarea și pedepsirea fenomenului construcțiilor neautorizate.

În nota informativă se argumentează că, la moment, construcțiile neautorizate sunt constatate de către Inspecția de Stat în Construcții care întocmește procese-verbale și le înaintează în instanță. Însă cele mai dese ori, aceste procese-verbale se anulează de către instanță în temeiul omiterii termenului de prescripție.

Pentru asta, autorii proiectului de lege solicită împuternicirea autorităților publice locale cu dreptul de a constata și sancționa construcțiile neautorizate.

Construcţiile neautorizate recepţionate final apar din cauza ne acoperirii cu măsuri de constatare a contravenţiei de construcţie neautorizată în termenul de prescripţie, trei luni, ce ulterior rămân neacoperite de prevederile legislaţiei. se argumentează în nota informativă.

Este interesant faptul că semnatarul acestei note informative este dl. Iurie Dîrda, deputat  PL și, prin coincidență, proprietarul unei companii de construcții de succes.

În aceeași zi, fracțiunea PL mai introduce un Proiect similar, dedicat constatării și sancționării de către APL a comerțului stradal neautorizat. 

Este clar că aceste două proiecte vin să ofere atribuții Primăriei Municipiului Chișinău pentru a face ordine în comerțul și construcțiile neautorizate. Lăudabilă inițiativă ar spune cititorul, ”Bravo PL” pentru că își susține Primarul General.

Nu e clar un singur lucru. Fenomenul construcțiilor ilegale și a comerțului stradal neautorizat a fost constatat de Dorin Chirtoacă încă la începutul primului mandat, în 2007-2008, iar din 2009 Partidul Liberal are fracțiune în Parlament și este, cum mici pauze, la guvernare.

De ce abia în 2015, în al treilea mandat al primarului, deputații liberali își dau seama că trebuie de modificat legea ca Dorin Chirtoacă să poată face regulă în Chișinău? 🙂

Dar să revenim la proiectul misterios. Conform datelor de pe parlament.md, proiectul de lege nr. 417 a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului din 22.07.2016 spre examinare, peste aproape un an (!) de la înaintare. Asta vorbește despre capacitatea PL de a promova legi de care orașul Chișinău are nevoie urgentă.

Pentru comparație, Proiectul Legii cu privire la statutul municipiului Chișinău, care îi oferă lui Dorin Chirtoacă atribuții speciale și care este mult mai complex ca domeniu de influiență și impact, a fost înaintat de deputații liberali la 04 aprilie 2016 iar la 17 noiembrie 2016 deja este votat în două lecturi concomitent. Se vede că urgențele Partidului Liberal sunt mai urgente decît urgențele chișinăuienilor.

Dar conform stenogramei ședinței, la propunerea dnei Violeta Ivanov, examinarea proiectului este amînată pentru ”săptămîna viitoare”.

Ședința Parlamentului din 22.06.2016, p.5

Însă proiectul 418, cel cu comerțul neautorizat, a fost prezentat în plen și chiar a apărut o mică dezbatere referitor la unele prevederi. Puteți citi aici, la paginile 41-50. În cadrul acestei ședințe, după pauză, deputații votează în primă lectură acest proiect dar și comasarea lui cu proiectul nr. 137.

Ședința Parlamentului din 22.06.2016, p.59

 

Proiectul nr. 137

Proiectul nr. 137 este un proiect de modificare a mai multor articole și prevederi ale Codului Contravențional, elaborat și înaintat de Guvernul RM la 04.04.2016.

Peste o săptămînă, la ședința Parlamentului din 27.07.2016 se dezbate Moțiunea de Cenzură împotriva Guvernului, iar proiectul nostru este examinat a doua zi, pe 28.07.2016. În stenograma ședinței puteți citi dezbaterea pe proiect (p.80-85).

Este interesant că în cadrul dezbaterii, deputatul PCRM Elena Bondarenco întreabă de ce nu se examinează și proiectul nr.159 din 23.04.2015 care prevede, printre altele, și împuternicirea primăriilor cu constatarea încălcărilor legislației. Astfel aflăm că deputații comuniști au propus un proiect similar cu jumătate de an înaintea liberalilor, fapt care iarăși, ne indică gradul de grijă al deputaților PL pentru problemele administrațiilor locale.

Spre finalul ședinței, proiectul nr. 417 al liberalilor este votat în primă lectură și, la fel ca și proiectul 418 (cu comerțul neautorizat), este comasat cu proiectul nr. 137 al Guvernului.

Proiectul înaintat de Guvern conținea deja prevederi precum:

  1. Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor (Punctul 239, Art 4395)
  2. Confiscarea bunurilor utilizate sau destinate pentru comerțul neautorizat (Punctul 239, Art. 4397, al. (2))
  3. Oferirea atribuțiilor constatatoare către Administrația Publică Locală (Punctul 223)

Așa că deputații liberali nu au venit cu prevederi noi, decît să aibă grijă să concentreze în mîinile Primarului și atribuțiile de Agent Constatator al autorității locale.

Dacă în Propunerea Guvernului de spunea:

atunci în legea finală vedem o mică modificare:

Cam asta e soarta eroicului ”Proiect 417 din 30.10.2015 înaintat de Fracțiunea Partidului Liberal” care ”își face efectul” la Pretura Rîșcani. După ce comuniștii și Guvernul au venit cu propuneri de modificări legislative, s-au trezit și liberalii să rezolve problemele autorităților locale.

Însă partea cea mai interesantă este că Proiectul nr. 137 al Guvernului este votat în a doua lectură la 17.11.2016, este publicat în MO la 16.12.2016 și prevede că ”intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării”. Adică noile prevedere vor putea fi aplicate începînd cu Vineri, 17 martie 2017.

Iar la 11 martie 2017 Pretura Rîșcani, eroic și cu tam-tam în presă, deja demolează o clădire. Cu o săptămînă înainte de intrarea în vigoare a legii care i-ar permite acest lucru. Nu mai zicem de faptul că oricum este nevoie de o decizie a instanței de judecată.

Cel mai probabil clădirea a fost demolată în baza unei decizii de judecată emisă în urma unui dosar înaintat mai devreme de către Inspecția de Stat în Construcții, care avea atribuții de agent constatator. Dar asta nu-i împiedică pe liberali să se laude cu lupta împotriva construcțiilor ilegale.

Ce va face Primarul?

Dincolo de jocurile de-a PR-ul ale Partidului Liberal, noile prevederi ale legii oferă Primăriei Chișinău instrumente și pîrghii legale suficiente să înceapă, de la 17.03.2017 o luptă serioasă cu construcțiile ilegale și comerțul stradal neautorizat.

Combinate cu atribuțiile extinse pe care i le ofără Legea privind Statutul Municipiului Chișinău, noile prevederi ale Codului Contravențional îi oferă lui Dorin Chirtoacă posibilitatea de a face ordine în orașul Chișinău într-un an de zile. Deja scuza că ”legea nu ne permite” nu mai merge.

Acum el ar trebui să formeze o structură interdepartamentală cu oameni din Direcția Arhitectură și Urbanism, Direcția Juridică, Direcția Transport Public, Direcția Comerț, Alimentație Publică și Servici, Direcția Locativ-Comunală, Direcția de poliție a municipiului Chișinău și să înceapă o cruciadă împotriva haosului și dezmățului comerțului stradal și al construcțiilor neautorizate.

Știind că va obține asemenea atribuții, Dorin Chirtoacă deja trebuia să își pună oamenii să îi pregătească dosarele cu sutele de cazuri și adrese unde au loc comerț și/sau construcții neautorizate. Și vineri, la ora 8:00 să vină în birou și să înceapă  a semna procese-verbale pe care la ora 9:00, juriștii primăriei să le depună la judecătoriile de sector.

Cît de corupt nu ar fi sistemul judecătoresc, ei nu vor întrăzni să respingă toate adresările și Primăria Chișinău va obține cîștig de cauză pe cel puțin 50% din cazuri. Și atunci să pornească buldozerele și confiscațiile iar orașul să poată scăpa măcar de o parte din construcțiile și comerțul stradal în care se sufocă.

Să vedem cum își va utiliza Primarul atribuțiile.

***

Fotocolaj: Viorel Mardare, posmotrel.eu.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cum să dezvoltăm orașul fără a-l distruge?

Una din marile probleme ale orașelor moderne este supraconcentrarea. O dată cu dezvoltarea orașului și creșterea populației, oamenii au nevoie de mai mult spațiu locativ, spațiu pentru oficii și servicii.

Tendința naturală este de a amplasa noile clădiri în centrul orașului. Pentru că e cel mai ușor și mai comod. Rețele deja există, totul e aproape, concentrarea de oameni e mare, respectiv și prețul final per metru pătrat va fi destul de mare.

Unele orașe, precum Chișinăul, preferă să nu se gîndească tare mult la aspectele negative ale acestei ”strategii” de dezvoltare. Investitorii pur și simplu rad de pe fața pămîntului clădirile vechi și îndeasă acolo blocuri imense, cu multe etaje. Pentru că pot.

Cel mai relevant exemplu este clădirea din spatele fostei Ambasade a Franței. Argumentul general al acestor oameni este că ”orașul trebuie să se dezvolte”. 

Nu cred că trebuie să explic aici care sunt minusurile unei astfel de strategii de dezvoltare. De la creșterea presiunii pe rețele pînă la supraaglomerarea zonei sau de la pierderea centrului istoric și a patrimoniului arhitectonic pînă la gentrificare.

Toate aceste probleme au determinat orașele moderne să regîndească și să planifice procesul inevitabil de creștere a urbei.

Seestadt Aspern

Aspern Seestad este un proiect de dezvoltare urbană în nord-estul orașului Viena. Acest proiect prevede construcția de la zero a unui supercartier în districtul 22 al orașului, pe o suprafață de mărimea a 340 de terenuri de fotbal (240 hectare), care va crea condiții ”high-quality living” pentru peste 20 mii de locuitori și cam același număr de locuri de muncă.

În cadrul cursului de ”Urban Planning and Urbanism” pe care îl urmez la Viena, am vizitat acest cartier în devenire și am discutat cu unul dintre managerii proiectului.

Conceptul e simplu. Municipalitatea alocă, planifică și pregătește un spațiu pentru noul cartier iar investitorii și companiile de construcții își realizează proiectele în acest spațiu.

Primăria din Viena a alocat bani și a construit toate rețelele majore necesare: drumuri și transport care conectează Seestadt Aspern cu centrul Vienei, energie electrică, gaz, apă și canalizare și au amenajat spațiile publice. De asemenea autoritățile au construit o parte a zonei cu social housing – apartamente pe care le oferă la un preț accesibil familiilor tinere și persoanelor cu venituri mai mici.

Aici puteți vedea un timelapse de pe șantier:

Die Entstehung des Seeparks im Zeitraffer from aspern Die Seestadt Wiens. on Vimeo.

Cam așa arată cartierele construite deja:

Aici și-au găsit realizare cele mai curajoase proiecte ale arhitecților și cele mai moderne materiale și metode de construcție.

La prima vedere cartierul seamănă cu o imagine din Sim Sity.  Spațiile publice sunt foarte bine amenajate dar nu prea au umbră. Dar asta pînă vor crește copacii plantați.

În paralel, coordonatorii proiectului se ocupă cu atragerea investitorilor, oferindu-le condiții avantajoase: legături excelente de transport, facilități financiare și o mulțime de spațiu deschis unde investitorii pot dezvolta proiecte la scară largă.

Vrei să construiești blocuri de social sau elite housing? Sau centre de oficii? Sau un hub inovațional? Pur și simplu contactează persoana responsabilă pentru investiții și ei îți vor oferi toată asistența necesară. Nu trebuie să cheltui bani pe infrastructura și amenajare. Doar îți construiești clădirea respecînd cerințele proiectului.

Seestadt Aspern este planificat și construit țînînd cont de toate elementele moderne de dezvoltare urbană: eficiență energetică, environment friendly, smart city, spații publice, infrastructura socială și de educație.

Străzile și curțile sunt cam pustii pentru că vizita noastră a fost într-o zi de Sîmbătă dar și pentru că majoritatea apartamentelor încă sunt goale. Cele mai multe blocuri au fost inaugurate abia în 2015.

În mijlocul cartierului a fost creat un lac artificial și un spațiu public deschis și atractiv pentru locuitorii de toate vîrstele. Plajă:

Terenuri și instalații de joc pentru copii

Mobilier pe malul lacului

Linia și stația de metro (da, nu tot metroul e subteran 🙂 ) care face legătura cu orașul. În centru poți ajunge în 10-15 min.

Skate-park amenajat sub calea ferată

Terenuri de joacă pentru copii în curțile blocurilor

La nivel administrativ Seestadt este organizat și gestionat în bază de proiect. Există un coordonator din cadrul municipalității, funcționar public. În rest, proiectul are o echipă de management în care fiecare angajat are atribuții clare. La fiecare etapă în proiect sunt implicați specialiști cu profil necesar: arhitecți, urbaniști, sociologi, ecologi.

Finalizarea cartierului Seestadt este planificată pentru anul 2028, după cîteva faze de dezvoltare. Mai multe detalii despre Seestadt puteți vedea pe site-ul lor oficial.

***

Proiectul Seestadt Aspern este o soluție pentru construția haotică în oraș dar și un exemplu de planificare și prevenire a problemelor care apar în urma creșterii naturale a unui oraș.

Acest model ar putea fi adaptat și folosit în Chișinău, ca un instrument de control și gestionare a dezvoltării orașului. Așa am putea evita apariția de blocuri apărute acolo unde nu le este locul, am avea cartiere noi și moderne iar antreprenorii și companiile de construcție ar avea unde să își dezvolte proiectele, fără să fie nevoiți să mituiască funcționarii din primărie.

Iar orașul și-ar păstra centrul vechi și ar evita multe probleme cauzate de dezvoltarea haotică.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post