Byvictor
Discutînd și urmărind discuții la tema dezvoltării infrastructurii pietonale în Chișinău am observat că foarte multă lume percepe prea îngust termenul ”stradă pietonală”.
Majoritatea celor care aud această sintagmă își imaginează o stradă îngustă, în centrul vechi al orașului, pavată acum 400 de ani cu granit și absolut închisă pentru automobile.
Este adevărat, așa străzi există. Dar există doar acolo unde istoria a fost binevoitoare cu centrul vechi al orașului, acesta fiind conservat și valorificat în calitate de atracție turistică. Cum ar fi în Praga:
Sau acolo unde, din lipsă de cunoștințe și competențe, oamenii cheltuie bani pentru a copia nereușit străzile orașelor vechi:
Însă o stradă pietonală nu înseamnă numaidecît granit, felinare în stil retro și restricționarea accesului pentru automobile. O astfel de stradă poat fi amenajată și cu materiale și mobilier modern iar pe ea pot circula automobile și transport public.
Pentru a împăca capra cu varza, orașele moderne au dezvoltat și implementează cu succes proiectarea străzilor conform principiului ”shared space”.
Aceasta este o practică de design urban care presupune minimizarea separării fizice dintre diferite tipuri de utilizatori ai unei străzi prin eliminarea bordurilor și denivelărilor, prin marcarea suprafeței străzii și prin semne de circulație și semafoare speciale.
Conform specialiștilor care au dezvoltat acest concept de design, pe o asemenea stradă nu e clar cine are prioritate, fapt care îi face pe șoferi să reducă considerabil viteza. Reducerea vitezei reduce și dominația spațiului de către automobile, ceea ce crește sentimentul de securitate a străzii pentru alți utilizatori.
Una dintre străzile reconstruite recent conform acestui principiu este Mariahilferstraße din Viena. O stradă centrală, construită în secolul XIX suferea tot mai des de ambuteiaje și trafic infernal. Orașul a decis transformarea acestei artere de trafic într-un spațiu calm și confortabil pentru pietoni.
Înainte:
După:
În urma unui proces complex de discuții și consultații cu localnicii și viitorii utilizatori
carosabilul a fost contopit cu trotuarul
au fost renovate fațadele clădirilor și au fost amenajate bănci și mobilier urban modern
Însă strada nu a fost închisă totalmente pentru mașini. Accesul automobilelor și a transportului public este posibil, însă șoferii știu că ei nu mai au prioritate și trebuie să meargă foarte încet și să cedeze pietonilor și biciliștilor.
Desigur, majoritatea șoferilor știu că traversarea acestei străzi ia foarte mult timp și pur și simplu o evită. Dar asta e o metodă eficientă de a elimina traficul fără a interzice accesul automobilelor. Dacă chiar ai nevoie să treci cu mașina – nu te împiedică nimic.
Deși proiectul a fost criticat foarte mult, acum vienezii apreciază impactul acestor schimbări. Reconstrucția străzii a generat un boom economic în acest sector dar și o îmbunătățire a stării mediului în această zonă.
Există și critici la acest tip de amenajare urbană. În mare parte, din partea susținătorilor cultului ”fluidizării traficului”. Evident, Viena are și o rețea de străzi care au preluat traficul de pe Mariahilferstrasse și un transport public de invidiat și o infrastructură pentru bicilete dezvoltată. Însă nu e obligatoriu ca orice stradă de tipul ”shared space” să fie întocmai ca în Viena. Totul depide de prioritățile orașului.
Chiar și în Chișinău ar putea exista o asemenea stradă. Ba mai mult, există și un proiect foarte bun în acest sens.
Acum 2 ani, în Chișinău a avut loc un concurs național de arhitectură și urbanism în care specialiștii și-au expus opiniile despre pricipalele zone și monumente de istorie care merită să fie puse în valoare. Concursul pentru amenajarea zonei pietonale a fost inițiat de Ambasada Franței în Moldova și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Desigur, au participat și reprezentanții Primăriei, dar Primarul Chirtoacă și Viceprimarul Grozavu au uitat a doua zi despre promisiunile asumate.
Însă la concurs au fost prezentate 16 proiecte, iar câștigătorul premiului I a fost selectat de o echipă de jurizare moldo-franceză, alcătuită din conducerea capitalei, reprezentanți ai municipalităților franceze și Ambasadorul Franței în Republica Moldova, S.E. Pascal Vagogne.
Cel mai bun proiect de amenajare a zonei protejate și a spațiului pietonal din str. 31 August 1989, a fost realizat de către un colectiv de autori tineri, compus din 5 arhitecți, un sociolog și un artist curator al proiectului.
Proiectul propus de către autori vine să soluționeze câteva din problemele infrastructurii din zona istorică respectivă. Ei au propus amenajarea unui spațiu pietonal public, accesibil și incluziv, prin oferirea unui spațiu pietonal care în perspectivă ar putea avea un potențial de dezvoltare divers, așa în cât, pe viitor, să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale până la edificarea unei reţele de străzi şi alei pietonale la nivelul întregului oraş.
Autorii și-au propus crearea unui spaţiu public unde ar încăpea şi de care se vor putea bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilități, vârstă sau statut social. Iar după stil, funționalitate și concept proiectul este foarte aproape de Mariahilferstrasse.
Cred că ar fi bine să revenim la acest proiect și să valorificăm strada 31 august. Tîrgul de Crăciun organizat pe această stradă iarna a demonstrat că această zonă urbană a re un potențial pietonal foarte mare.
Desigur, realizarea lui va necesita timp și bani, însă totul poate fi făcut pe etape. Primul pas ar fi elaborarea, în baza acestui proiect a unui Plan Urbanistic Zonal și votarea lui în CMC. Existența unui PUZ pentru această zonă va pune punct tentativelor de acaparare a spațiilor publice din acest perimetru și va stimula agenții economici și insituțiile care au sedii aici să își adapteze nevoile la viziunea stabilită de autorități.
De asemenea, în baza PUZ-ului poate fi elaborat proiectul tehnic pentru lucrările de renovare, pot fi stabilite etapele de implementare și poate fi alocat și un buget pentru acest proiect. Vizunea și finanțarea municipală a proiectului ar încuraja și stimula și agenții economici să se implice să contribuie la finanțarea lucrărilor.
La etapa a doua ar putea fi testată reducerea accesului automobilelor în această zonă. Eliminarea parăcirlor de pe trotuare, limitarea vitezei la 30 km/h, amenajarea mai multor treceri pietonale, amenajarea băncilor și organizarea evenimentelor (tîrguri, festivaluri, concerte). În cadrul acestei etape, specialiștii ar putea urmări și identifica zonele de conflict dintre automobile și pietoni, ar putea dezvolta trasee de ocolire, locuri de parcare alternative, ar calcula și monitoriza numărul automobilelor și pietonilor și patternurile de utilizare a spațiilor publice.
A treia etapă poate fi reconstrucția străzii, conform principiilor ”sustainable safety” – ridicarea carosabilului la nivelul trotuarelor, lărgirea trotuarelor și crearea parcărilor în paralel, din contul unei benzi de carosabil, amenajarea stațiilor de transport public, plantarea copacilor noi și curățirea celor vechi.
A patra etapă ar fi eliminarea parcărilor în paralel, pavarea străzii în același stil, renovarea fațadelor, amenajarea iluminării și a mobilierului urban. Pînă la această etapă șoferii se vor obișnui că nu au prioritate în această zonă, iar pietonii vor ști că pot circula liber pe toată lățimea străzii. Așa spațiul repsectiv se va ”pietonaliza” de la sine.
Mai multe exemple de astfel de reconstrucții de stradă puteți vedea aici.
Cu o abordare serioasă și cu pași consecvenți, în 4-5 ani am putea avea în Chișinău prima zonă pietonală veritabilă, un model de regîndire și reamenajare a spațiilor publice dar și o experiență de implementare a unor astfel de proiecte.
Byvictor
UPDATE:
Directorul Muzeului Național de Arte a anunțat Vineri, 13 octombrie 2017 că, în urma Petiției semnate de chișinăuieni, renunță la ideea construcției unui depozit pentru muzeu din contul Scuarului Ghibu.
Scuarul urmează să rămână în proprietate municipală și va fi amenajat pentru utilitate publică, conform proiectului propus de grupul de inițiativă care a înaintat ideea de salvare și renovare a scuarului.
Vă mulțumim pentru susținere!
****
Probabil ați auzit multe despre Scuarul Ghibu ultima vreme, dar am observat că pentru multă lume nu e foarte clar care e problema cu acest loc. Hai să vă povestesc.
Scuarul în care se află monumentul în memoria lui Onisifor și Octavian Ghibu este amplasat într-o zonă cu o mare încărcătură istorică și culturală, între Ambasada României, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Casa Presei și Liceul ”Gheorghe Asachi” care sunt obiective culturale și administrative de importanță națională.
Amplasat la intersecția a două străzi cu un flux pietonal major (Pușkin și 31 august 1989) scuarul formează o oază de verdeață și umbră care nu poate fi valorificată din cauza lipsei mobilierului urban adecvat. În cazul amenajării unor bănci, coșuri pentru gunoi și eliminării parcărilor ilegale de pe trotuar, scuarul ar putea oferi un loc de odihnă și recreere pentru sute de oameni în fiecare zi.
Noi, un grup de chișinăuieni, am decis să începem amenajarea scuarului pentru a demonstra că acest scuar nu este un spațiu uitat și degradat, așa cum vrea să ne convingă directorul Muzeului de Arte, dl. Tudor Zbîrnea.
Anume el este responsabil pentru faptul că scuarul a ajuns în starea în care este. La indicația sa mobilierul vechi a fost demontat și evacuat iar orice inițiativă din partea primăriei sau a cetățenilor de a amenaja cumva acest scuar era respinsă de dl. Zbîrnea. Și Pretura Buiucani, și Direcția Locativ Comunală și un grup de tineri au venit cu propuneri de renovare a scuarului. Dar directorul Muzeului avea alte planuri.
În toți acești ani Dl. Zbîrnea urzea planuri de preluare a spațiului scuarului în favoarea muzeului și construcția unui depozit cu sală de expoziție și oficii. Din perspectiva sa, un scuar fără oameni înseamnă un scuar al nimănui, care poate fi ușor preluat.
În anul 2014 a cerut de la Consiliul Municipal Chișinău (proprietarul terenului) să cedeze acest scuar Muzeului. În același an dl. Zbîrnea a avizat un proiect de clădire la Consiliul Național al Monumentelor de pe lîngă Ministerul Culturii. Fără discuții publice, fără consultări, fără a întreba chișinăuienii dacă vor să schimbe un scuar pe un depozit.
În anul 2015, în prima ședință după alegerile locale, consilierii municipali au votat pentru cedarea terenului, deși nici nu știau ce votează. Decizia era ascunsă printre alte decizii care au fost votate ”la pachet”. Acesta este meritul consilierului liberal Vadim Cojușneanu, care era președintele ședinței.
La începutul anului 2017 eu am aflat de planurile dlui Zbîrnea și am decis să intervin. Am explicat aici care sunt motivele mele și de ce eu cred că acest scuar nu trebuie lichidat.
Am discutat cu consilierii municipali care au aflat cu stupoare ce au votat în 2015 și care au acționat imediat. La 26 iulie 2017 CMC a votat pentru anularea deciziei de transmitere a scuarului către Muzeul de Arte.
Însă dl. Zbîrnea a decis că are mai multă dreptate și a convins-o pe Ministra Culturii Monica Babuc să semneze o scrisoare în care Ministerul amenință CMC și Primăria cu judecata, în caz că nu își anulează decizia din 26 iulie 2017.
În paralel, noi am pregătit un proiect de renovare a scuarului Ghibu și l-am înaintat spre coordonare la Consiliul Național al Monumentelor care l-a respins fără nici o argumentare.
Examinarea proiectului s-a transformat într-o farsă, cînd vicepreședintele Consiliului, dl. Sergiu Ciocanu a spus că ”conducerea ministerului” a cerut amînarea examinării proiectului pînă la soluționarea problemei în instanță. Deși Ministerul Culturii încă nu a depus nici măcar o cerere prealabilă în judecată.
Am venit cu o reacție video în urma acestei ședințe și am spus ce cred eu despre acest Consiliu și membrii săi:
După acestă ședință am adesat o scrisoare deschisă ministrei Babuc în care am cerut să revizuiască decizia sa în privința inițierii unui proces de judecată împotriva Primăriei Chișinău. Dar nu a urmat nicio reacție.
Ulterior, grupul nostru de inițiativă a scris o Petiție în care cerem salvarea și renovarea scuarului Cehov. În mai puțin de 2 zile petiția a acumulat peste 1400 de semnături. Colectarea semnăturilor continuă.
Știind că nu are niciun drept moral de a lichida scuarul și nici nu prea are șanse în judecată, dl. Zbîrnea a venit cu pretextul începerii lucrărilor de reparație a clădirii ”Dadiani” a muzeului, situată la intersecția străzilor 31 august și Pușkin. Chipurile pentru realizarea lucrărilor de renovare a fațadei clădirii, el are nevoie să amenajeze un gard care va cuprinde o mare parte din scuar. Iar lucrările vor dura 3-4 ani, așa că proiectul nostru oricum nu poate fi realizat.
Noi ne-am adresat la Direcția Arhitectură și Urbanism a Primăriei Chișinău și am aflat că Muzeul de Arte nici măcar nu a depus actele pentru autorizație de construcție pentru lucrările de renovare a clădirii. Așa că nu are dreptul să instaleze nici un gard pe un teren care nu-i aparține (scuarul e în proprietatea Primăriei).
Și chiar dacă va fi nevoie de a instala un gard de protecție a șantierului, conform lui Ion Ștefăniță, directorul AIRM și specialist în renovarea monumentelor, sunt suficienți maximum 10 metri de la clădire pentru organizarea șantierului.
Anume pentru a preveni instalarea ilegală a unui gard care ar închide cea mai mare parte din scuar, am decis să amenajăm mobilierul urban și să protejăm astfel scuarul de eventuale acțiuni de acaparare a acestui teren.
Astăzi, 12 octombrie, grupul de inițiativă pentru salvarea și renovarea Scuarului Ghibu a organizat o acțiune de salubrizare în scuar.
Activiștii și chișinăuienii care au venit să ajute au instalat și au fixat în beton 8 bănci și au amenajat spațiul adiacent băncilor cu pietriș. Reprezentanții Direcției Locativ Comunale a Primăriei Chișinău au instalat 3 pubele pentru gunoi, iar Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a organizat spălarea monumentului lui Octavian și Onisifor Ghibu.
Cam așa a ieșit în final:
Imediat spațiul din scuar a devenit mai primitor și mai util, iar primii vizitatori nu au întîrziat să apară.
Aceasta este doar prima etapă a amenajării acestui scuar. Urmează să cerem repetat Consiliului Național al Monumentelor să ne avizeze proiectul apoi să depunem actele pentru certificat de urbanism și permis de construcție la Direcția de Arhitectură a Primăriei. Iar consilierii din CMC au promis că vor aloca bugetul necesar pentru realizarea proiectului din bugetul municipal pentru anul 2018.
Prin acest proiect transmitem un mesaj tuturor celor care cred că e normal să își rezolve problema lipsei de spațiu din contul spațiilor publice, a scuarurilor și a spațiilor verzi. Chișinăuienii au demonstrat încă o dată că înțeleg importanța spațiilor publice urbane și sunt gata să le apere.
Astăzi noi am restabilit dreptul oamenilor la spațiul public din Scuarul Ghibu. Și, cu timpul, vom proceda la fel cu toate spațiile publice degradate din oraș.
***
Aducem sincere mulțumiri Primăriei Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău pentru suport în apărarea acestui spațiu. Mulțumim Direcției Locativ-Comunale și Î.M. Spații Verzi pentru implicare și ajutor în lucrările realizate. Mulțumim mult lui Ion Ștefăniță și AIRM pentru ajutor în protecția și curățirea monumentului din scuar.
De asemenea mulțumim reprezentanților mass-media care ne susțin cu acoperire media: unimedia.info, diez.md, tv8.md, protv.md, prime.md, newsmaker.md, orașulmeu.md, zugo.md. Mulțumim tuturor participanților la evenimentul de azi, tuturor semnatarilor Petiției pentru salvarea scuarului Ghibu și tuturor celor care ne susțin.
Photo credit: Cristian Saulea, Victor Bunescu.
Byvictor
Ce ai zice dacă ai avea posibilitatea să te deplasezi dintr-un capăt în altul al orașului Chișinău fără a ieși din parc?
Da, ai înțeles corect. Nu din mașină, ci din PARC.
Cum ar fi să poți intra pe jos sau cu bicicleta în parc la Ciocana și să ieși undeva la Buiucani, fără a intersecta străzi, trotuare, poduri și noduri rutiere?
Să pedalezi sau să mergi, singur sau cu un cărucior cu copil pe cărări asfaltate, fără praguri și denivelări. Să mergi prin oraș sub umbra răcoroasă a copacilor, ascultînd ciripitul păsărilor. Departe de gaze de eșapament, cloaxoane și mașini parcate pe trotuare. Ar fi fain, nu?
Deși sună a science-fiction, o astfel de posibilitate există.
Orașul Chișinău are foarte multe parcuri și zone verzi, amplasate destul de aproape una de alta. Tot ce lipsește sunt niște coridoare verzi între ele.
Practica organizării coridoarelor verzi în orașe vine din domeniul silviculturii și protecției animalelor sălbatice. În timpul migrației sau vînătorii, multe specii de animale erau omorîte de automobile, cînd încercau să traverseze autobanele și șoselele mari. Pentru asta au fost inventate pasajele verzi, care asigură trecerea sigură a animalelor (și plantelor) dintr-o zonă verde în alta.
Unul din principiile proiectării orașelor moderne care spune că ”Orașele sunt ecosisteme de oameni, natură și infrastructură”. Astfel, proiectanții se gîndesc la toate trei elemente atunci cînd lucrează la planificarea urbană.
Cîțiva ani în urmă, un grup de arhitecți danezi au realizat un astfel de proiect în orașul Holbaek, nu departe de Copenhaga. Ei au creat o serie de coridoare sau fîșii verzi între clădiri care trec chiar prin spațiile urbane dens populate.
Credeți că orașul Barcelona este perfect? Încă nu.
Barcelona are un plan. ”BCN2020_GreenInfraestructureBiodiversityPlan”.
Conform acestui plan, pînă în 2020 orașul urmează să creeze coridoare verzi (scuaruri, parcuri, alei, străzi verzi) care să unească toate spațiile verzi existente într-o adevărată pînză de spații verzi pe suprafața întregului oraș.
”Barcelona Green Infrastructure and Biodiversity Plan 2020 prevede crearea unui model de rețea verde într-un oraș unde elementele verzi nu au rol ornamental dar mai degrabă un rol autentic de infrastructură.” spune Toni Pujol, Ofițer de Mediu în Consiliul Orășenesc.
Așa arată toate spațiile verzi din Barcelona la moment. Care acolo este cel mai verde oraș de pe planetă? 🙂
Toate aceste spații verzi se prevăd a fi unite prin niște coridoare verzi
care cu tot cu infrastructura adiacentă vor arăta cam așa
coridoarele verzi sunt arătate prin linii punctate. zona sură din jurul lor e spațiul adiacent, cu un grad sporit de înverzire.
”Coridoarele verzi sunt instrumente pentru realizarea conectivității, definite în cadrul țesutului urban ca centuri cu vegetație abundentă unde pietonii și cicliștii au prioritate totală. Aceste centuri trebuie să asigure conectarea diferitor ”pete” verzi din oraș, datorită structurii lor naturale, vegetației dense și suprafețelor permeabile.” se spune în BCN Green Infrastructure Biodiversity Plan 2020.
Această rețea are drept scop asigurarea unei infrastructuri ecologice durabile și funcționale. Coridoarele verzi ies în evidență prin calitatea vizuală cît și prin oportunitățile de plimbare sau de odihnă. Ele fac orașul mai plăcut, oferă habitate atrăgătoare pentru flora și fauna locală și stimulează beneficiile sociale și de mediu. În consecință, coridoarele verzi joacă un rol strategic în dezvoltarea unui oraș sănătos și ecologic.
Și alte orașe tind să implementeze practica împletirii infrastructurii tehnologice cu cea ecologică.
Orașul Lisabona, prin proiectul”Lisbon Biodiversity 2020″ își propune să protejeze și să consolideze biodiversitatea orașului. 18% din suprafața orașului sunt constituite din suprafețe seminaturale.
Orașul Melbourne, prin proiectul ”Melbourne Growth Cooridors” își propune să asigure suficientă infrastructură verde pentru o populație de peste 6 milioane de oameni, în următorii 30 de ani.
Așa vor arăta aceste spații de la înălțimea pietonului
Da, l-am numit ”2200” pentru că deși e relativ ușor de realizat, nu cred că acest oraș va avea parte de un asemenea plan mai devreme de anul 2200.
Cam așa arată harta spațiilor verzi mari din Chișinău
Toate parcurile și scuarurile mari ar putea fi conectate prin coridoare verzi realizate din contul unor străzi sau prin pasaje supra/subterane.
Parcurile mari de la Ciocana, Rîșcani, Buiucani, Botanica și Centru ar putea fi interconectate prin niște coridoare verzi cu trotuare, piste pentru bicicliști și infrastructură publică urbană.
Acest proiect ar putea începe acolo unde sunt cele mai populate și frecventate spații verzi din oraș (cercul roșu).
Trebuie să fii miop ca uitîndu-te la hartă să nu vezi că parcurile Valea Morilor și Dendrarium constituie un ecosistem integru, separat doar de str. Vasile Lupu.
Unirea acestor două spații ar însemna atit crearea unui mare spațiu verde în oraș cît și o cale alternativă de circulație dintre Buiucani și Centru. Să construiești un pasaj verde deasupra sau sub carosabilul străzi este o chestiune tehnică. Trebuie doar să vrei.
De aici ar putea porni și extinde, cu timpul, o rețea de coridoare verzi care să unească toate spațiile verzi din oraș între ele.
Însă acest proiect deja e tare puțin probabil. Pentru că din lipsa de viziune și cunoștință, Primăria Chișinău deja a vîndut pe bănuți terenul care putea uni cele două parcuri.
Recent, în cadrul Consiliului Municipal Chișinău a fost votată în unanimitate acțiunea de privatizare a terenului din strada Vasile Lupu, în vecinătatea parcului „Valea Morilor” pentru construirea unui complex sportiv de tenis de către Asociația Obștească Tenis Club „PROFI-SPORT”.
Decizie CMC teren valea Morilor
În anul 2003, terenul respectiv a fost atribuit A.O. Tenis Club „PROFI-SPORT”, iar pe parcursul anilor, Primăria municipiului Chișinău a emis certificat de urbanism și autorizație de construire a complexului sportiv.
Deși, potrivit Ministerului Justiției, “scopul construcției este de a promova tenisul, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor între copii, adolescenţi, studenţi, profesori, veterani şi alte categorii de populaţie”, nimeni din jucătorii profesioniști sau amatori de tenis nu a auzit niciodată de această asociație.
Printre apărătorii proiectului se numără consilierul municipal din partea PCRM Vasile Chirtoca dar și consilierul neafiliat Ion Ștefăniță. Domnul Chirtoca chiar a făcut și un interviu în care ne spune și niște detalii despre acest complex sportiv:
”Președintele comisiei de profil care a propus această chestiune spre examinare și proprietarii proiectului care au investit în elaborarea lui 2 milioane de lei afirmă că complexul va include corturi de tenis, un bazin acoperit de 25 m cu tribune pentru a putea organiza competiții sportive (cu părere de rău, în Chișinău nu au rămas asemenea bazine), un hotel cu 25 de locuri, cu săli de conferință și restaurant. Acest edificiu nu va depăși patru niveluri cu mansarda, se potrivește bine cu peisajul și este inclus în Planul general.” spune Vasile Chirtoca.
Din cîte înțelegem, ceea ce urmează să apară în parcul public al orașului este un complex sportiv privat de elită, pentru că la astfel de instituții private, prețul abonamentelor se ridică de la 200 euro/lună în sus.
Care sunt beneficiile pe care le obțin chișinăuienii simpli din acest proiect nu e clar. De asemenea, nimeni din apărătorii proiectului nu ne explică de ce acest complex sportiv trebuie să fie construit anume la Valea Morilor. Mai ales că potențialii vizitatori ai viitorului complex nu vor veni acolo pe jos sau cu troleibuzul, iar asta înseamnă încă o presiune pe zonă, așa cum parcări subterante în Chișinău nu e la modă de construit.
După ce au apărut mai multe semne de întrebare, unii consilieru municipali au anunțat că își retrag voturile și cer reexaminarea subiectului. Știind cum au loc lucrurile cu justiția în această țară, se pară că retragerea voturilor nu va ajuta prea mult.
Acesta este planul lotului acceptat pentru vinzare-cumpărare:
Așa arată el pe teren. Chestiilea alea pătrate îs ”obiectivul privat” iar pătratul albastru este ”terenul aferent”. În realitate acolo sunt niște blocuri de beton puse de formă, anume pentru a putea solicita privatizarea terenului aferent 🙂
Trebuie să menționăm că acea bucată albastră era unica porțiune de pământ din acel perimetru care încă nu era privată, conform datelor de la cadastru. Conform saitului geoportal.md, toate terenurile cu verde au statut de ”teren individual”.
Printr-o ”simplă coincidență” s-ar putea ca celelalte terenuri, din jurul complexului, să fie cumpărate de la proprietarii actuali, apoi consolidate într-un teren mare și frumos cu o suprafață de 1,3 hectare. Tare bun loc ar mai fi pentru un complex de blocuri locative cu denumirea gen ”Belle View Garden Lux House” 🙂
Acest gen de scheme lucrează simplu. Se ia certificat de urbanism pentru un proiect pe care e desenată o corabie cosmică de genul celei prezentate de dl. Chirtoca. Apoi se introduc niște modificări în proiect. Apoi se avizează. Apoi iar se mai fac niște modificări. Apoi iar se avizează. Și tot așa, pînă din proiectul inițial nu mai rămîine nimic.
Dar chiar dacă prezicerea mea nu se va realiza, și acest complex va fi construit, el oricum nu va adăuga nimic acestui spațiu decît probleme. În schimb va fi un dop ideal care nu va mai permite niciodată reunirea celor două parcuri și dezvoltarea unei rețele de spații verzi în Chișinău.
Prin construcția acestui complex, Lacul Valea Morilor va fi înconjurat definitiv și izolat de alte spații verzi, fapt care va face imposibilă nu numai migrarea animalelor și plantelor dar și circulația oamenilor fără automobile.
***
Coridoarele verzi ale Chișinăului sunt un proiect foarte real, foarte necesar dar utopic. Ca și proiectul lui Ion Grosu de valorificare a Chișinăului vechi sau ca și proiectul meu de valorificare a Stadionului Republican.
Pentru că oamenii care administrează acum orașul și iau decizii trăiesc în altă lume. Iar între lumea lor și lumea noastră e un întreg cosmos.
***
Acest material a fost scris pentru că cineva dintre consilieri a afirmat că ei au votat acest proiect pentru că ”nimeni nu a propus nimic mai bun” pentru spațiul respectiv.
Sigur că îmi dau seama că asta e doar o scuză. Însă noi ajungem în astfel de situații anume pentru că nimeni nu are o viziune asupra spațiilor nevalorificate din oraș, deși asta ar trebui să fie principala preocupare a Direcției de Arhitectură și a Arhitectului-Șef al orașului.
Anume din această cauză orașul pierde în fiecare an zeci de hectare de spații verzi, spații publice și terenuri municipale iar orașul se dezvoltă haotic. Pentru că nu există viziune. Și asta e foarte trist.
Byvictor
Se cam duce acest an și se cere o totalizare și o planificare pentru anul care vine. De asta o să trag o linie și o să încerc să fac o evidență a realizărilor și o desciere a lucrului care mai urmează de făcut.
1. Branding
Noi am reușit să transformăm un spațiu părăsit și degradat din oraș într-un brand, cu personalitate, logo și mulți-mulți prieteni. Dintr-un loc ”al nimănui” scuarul a devenit un loc ”al nostru”. Și asta e cel mai important, pentru că astfel scuarul a devenit un spațiu cu sens și cu mulți prieteni și susținători. Acum orice încercare de a-l ”prelua” va întilni protestul și opunerea noastră dar și a instituțiilor de stat care ne susțin.
2. Bani
Suma de 15 mii de dolari adunată pe indiegogo este o realizare majoră. Este pentru prima dată cînd s-a colectat o asemenea sumă pentru un proiect de dezvoltare și valorificare a unui spațiu urban. Cei peste 2000 de oameni care au făcut donații în susținerea aceastui proiect au demonstrat că încă nu e totul pierdut și că oamenii sunt deschiși spre asemenea proiecte.
3. Lucrări
La această etapă au fost realizate două din cele 4 obiective stabilite inițial: amenajarea sistemului de irigare și sistemului de iluminare. De asemenea au fost procurate, turnate și livrate confecțiile din fontă de la uzina din Bulgaria.
3.1 Montarea rețelei de iluminare și a felinarelor a fost realizată ”pro bono” de Artiom Butuc și compania sa ”Montelus” fapt petru care îi mulțumim din suflet 🙂
3.2 Sistemul de irigare a fost amenajat de compania ”Movidesign” și directorul acesteia, Oleg Todorov. Primăvara va fi semănat și amenajat însăși gazonul. Lucrările au fost finanțate din cei 100 mii lei alocați de către Consiliul Municipal Chișinău către Pretura Centru pentru lucrări de amenajare a scuarului.
3.3 În această perioadă am reușit să comandăm și mobilierul urban din fontă pentru scuar. Confecțiile deja au fost livrate și așteaptă cu nerăbdare să fie despachetate. Acum au fost instalate doar felinarele. Restul mobilierului va fi amenajat la primăvară, cînd vor fi finisate lucrările de pavare.
Cam asta e ceea ce am reușit să facem în patru luni, de la lansarea proiectului. Acum să vorbim despre ce urmează.
Poate s-au dezamăgit unii analiști politici și cititori în boabe, dar ”Scuarul Cehov” nu a fost, nu este și nici nu va fi o farsă, un proiect politic, sau un model de afacere.
El nu este decît un proiect de amenajare a unui spațiu public, care s-a născut oarecum întîmplător și care a prins rădăcini datorită susținerii voastre.
De la simpla propunere de a amenaja niște bănci, prin discuții, dezbateri, propuneri și alte circumstanțe obiective am ajuns la un proiect mai complex, care își propune să schimbe întreaga zonă din jurul său.
Nu neapărat deodată. Nu numaidecît pînă la finele anului viitor. Dar cel puțin să existe o viziune și o perspectivă de dezvoltare a acestui spațiu urban.
Astfel, în perioada imediat următoare după sărbători vom definitiva și propune spre discuție schița de proiect de reamenajare a întregii zone, așa ca scuarul să se integreze arhitectural în anturajul clădirilor și străzilor alăturate. În baza schiței vom solicita Primăriei un certificat de urbanism și vom face estimările lucrărilor și costurilor necesare.
Necesitatea elaborării unei documentați bine puse la punct vine din mai multe circumstanțe. În primul rînd, datorită faptului că nu foarte demult au existat tentative de a acapara, prin diferite scheme, acest spațiu în scopul construcției unui bloc.
Eu personal am primit toate asigurările atît din partea Administrației teatrului ”A.P.Cehov” cît și a conducerii Ministerului Culturii că deși a existat la un moment dat un contract de cedare în arendă a acestui spațiu, acesta a fost reziliat iar dosarul cu acest caz a fost înaintat spre cercetare la CNA.
Dar știm cu toții cum se fac schemele în Chișinău și cum lucrează justiția moldovenească. Așa că pentru a preveni eventuale pretenții asupra scuarului Cehov din partea ”oamenilor de afaceri”, noi vom perfecta toate actele și vom pune punct definitiv oricăror scheme dubioase.
În baza proiectului avizat vom realiza lucrările de pavare a zonelor pietonale din scuar iar după ce pavajul va fi așezat, va fi posibilă amplasarea băncilor, coșurilor pentru gunoi și a stâlpilor de delimitare a trotuarului.
Așa că deja în această primăvară vom putea să ne bucurăm de un spațiu public amenajat, util și prietenos oamenilor. Nu plecați departe, totul abia urmează 🙂
Byvictor
De ziua orașului Chișinău am reușit să adunăm cele 15 mii de dolari care constituiau obiectivul campaniei noastre de colectare de fonduri pentru reamenajarea scuarului Cehov.
Această campanie a fost o premieră pentru Republica Moldova și pentru Chișinău. Pentru prima dată a fost colectată așa o sumă pentru un asemenea scop. La fel și numărul de oameni care s-au implicat în campanie este unul impresionant.
Numai pe platforma de colectare indiegogo au făcut donații 274 de persoane. Iar pe contul bancar și mai ales în boxele de colectare au făcut donații peste 700 de oameni. Astfel, circa o mie de persoane au demonstrat că ”se poate!”. Le mulțumim din suflet tuturor donatorilor și susținătorilor acestei campanii!
Din cele 15 mii de dolari, peste 10 mii constituie contribuțiile oamenilor, care au fost colectate pe platforma indiegogo, pe contul bancar și in boxele de colectare. Cele 5 mii de dolari care nu ajungeau, a fost oferite de Centrul Cultural Rus din Chișinău și de reprezentanța ”Rossotrudnicesvo” în Republica Moldova, în cadrul programului lor de susținere a teatrului Cehov, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la fondarea teatrului.
Lucrările
După cum am anunțat, acești 15 mii de dolari sunt destinați pentru dotarea scuarului cu utilități: bănci cu spetează, bănci fără spetează, felinare, coșuri pentru gunoi, piloni de delimitare a trotuarului dar și pentru reamenajarea havuzului în amfiteatru.
Conform regulilor indiegogo, această sumă ne va fi transferată timp de maximum 2 săptămîni. Iar transportarea mobilierului de la uzina din Bulgaria va mai dura o săptămînă. Noi vom încerca să restrîngem la maximum acești termeni, dar oricum, este nevoie de ceva timp ca elementele de mobilier să ajungă în scuar.
Dacă Consiliul Municipal Chișinău va acorda, în ședința din 16 octombrie, cei 200 mii lei promiși – vom putea pava trotuarul (550 m²) și vom reabilita gazonul (410 m²). Iar acest lucrări pot începe deja din 27 octombrie.
Oricum, noi ne propunem ca până la finele lunii noiembrie, marea parte a lucrărilor să fie finisate iar mobilierul instalat. Trebuie să facem tot posibilul ca să ne încadrăm în acest termen.
Noi vrem ca procesul de cheltuire a banilor și de efectuare a lucrărilor să fie cît mai transparent. De asta vom publica toate actele, contractele, cecurile și facturile pe saitul proiectului, care va fi lansat curînd.
De asemenea, vom reflecta la maxim mersul lucrărilor iar fiecare orășean va putea veni la fața locului să se convingă de calitatea lucrărilor.
***
Eu vreau să reamintesc tuturor că aceasta este doar prima etapă a valorificării scuarului teatrului Cehov. Banii colectați nu sunt suficienți pentru o restaurare completă a zonei. Dar cu ei putem transforma acest spațiu în unul prietenos și util oamenilor.
De asta grupul nostru de inițiativă rămâne deschis spre discuții, propuneri, parteneriate, donații și sponsorizări pentru dezvoltarea scuarului Cehov 🙂
Pentru contacte: 068133092 sau chironda.victor@gmail.com
Byvictor
Campania de colectare a fondurilor pentru reamenajarea Scuarului Cehov e pe ultima sută de metri.
În cele trei săptămâni de campanie care au trecut am reușit să colectăm 7400 USD pe indiegogo, 10 mii de lei pe contul bancar și aproape 8 mii lei în boxele de colectare. Mai avem la dispoziție fix o săptămână în care trebuie să adunăm încă circa 7 000 USD ca să completăm suma colectată pe indiegogo.
De ce este important să ne încadrăm în acest timp? Pentru că așa sunt condițiile platformei de colectare. Dacă reușești să aduni suma stabilită în termenii stabiliți la începutul campaniei, platforma își reține 4%din sumă pentru servicii. Dacă nu reușești să te încadrezi în termenii respectivi – platforma își reține 9%. În cazul nostru, acestă diferență de 5% înseamnă circa 500 USD.
Asta se face pentru a determina organizatorii campaniilor să își aleagă termeni și sume rezonabile. Noi am crezut că 15 mii de dolari pentru un astfel de scop, într-un oraș de aproape 1 milion de locuitori este o sumă rezonabilă. Și tare sper să nu fi greșit.
Inițial, ne-am gîndit că dacă 15 mii de oameni vor dona cîte un dolar – deja avem suma adunată. Dacă o mie de oameni donează cîte 10 dolari – adunăm 10 mii… Ce e 15 mii de oameni pentru Chișinău? Dar 10 mii? Dar o mie? E mult?… se pare că e cam mult.
Pînă acum (miercuri, 08 oct), pe platforma indiegogo au donat 190 persoane sume cuprinse între 1 și 1500 de dolari. Să zicem că alte cîteva sute de persoane au făcut donații în boxele de colectare (în care am adunat circa 8 mii de lei). În total, avem maximum 500 de oameni.
Cinci sute de persoane au susținut o idee de reamenajare a unui spațiu public. E o cifră impunătoare. E un caz fără precedent în Chișinău. Deja suntem 500 de oameni cărora ne pasă de cum arată acest oraș și care vrem să îl facem mai bun.
Cinci sute de persoane care nu au primit ceva, dar au dat de la ei. Pentru o cauză, pentru o idee. Pentru orașul în care locuiesc sau din care se trag.
Acești 8 mii de dolari valorează mult mai mult decît miliardele de lei adunați în bugetul municipal din taxe și impozite. Pentru că sunt donați benevol. Din suflet. Pentru asta le mulțumesc tuturor acestor oameni.
Dar eu sunt absolut sigur că în Chișinău mai există încă cinci sute sau o mie, sau 10 mii de oameni care vor un oraș mai frumos. Oameni care își doresc cît mai multe spații publice prietenoase și o infrastructură pietonală cît mai dezvoltată.
Astfel, ei pot susține proiectul nostru prin următoarele metode:
1. Pe platforma de colectare Indiegogo.com pe acest link: https://www.indiegogo.com/projects/o-via-a-noua-pentru-scuarul-cehov/x/8623988
2. Prin cont bancar:
”ProCredit Bank” SA IDNO banca: 1007600059183 B.C. ””ProCredit Bank” SA” Cod swift: PRCBMD22 cont: 2251163125001498 în MDL Asociația Obștească Centrul pentru Politici Europene IDNO/cod fiscal: 10116200037633. Prin boxe de colectare:
Boxele se vor afla în incinta Propaganda Cafe și în Scuarul Cehov. Boxa din scuar este însoțită de voluntari cu materiale promoționale.
Dacă încă nu ați donat – aveți o săptămână la dispoziție să o faceți!
Dacă aveți prieteni care încă nu au donat – amintiți-le că pot să contribuie și ei!
Dacă sunteți vedetă sau politician – e o ocazie bună pentru niște PR 🙂
Dacă sunteți agent economic sau om de afaceri – puteți să demonstrați că aveți o companie social-responsabilă!
Dacă nu aveți card sau nu aveți bani pe el sau a expirat sau oricealtceva – sunați-mă la 068133092 și rezolvăm! 😉
****
Reamenajarea scuarului Cehov nu este doar un proiect de valorificare a unui spațiu public din oraș. Este un precedent care poate demonstra că ”se poate!”. Un model care îi poate însufleți și pe alții să se apuce de reabilitarea și valorificarea spațiilor publice cu care interacționează zilnic, lîngă casă sau lîngă serviciu.
De asemenea este un model de colaborare între societatea civilă din oraș și autoritățile publice. Eu am fost foarte mirat și impresionat de deschiderea și căldura cu care Pretura, Primăria și Consiliul Municial au acceptat această colaborare.
Primarul a acceptat și a semnat demersul nostru, Pretorul sectorului Centru ne ajută cu organizarea lucrărilor, Întreprinderile municipale de profil s-au implicat și au efectuat lucrările specifice (curățirea copacilor, schimbarea felinarelor de iluminare stradală, plombarea trotuarului). Consiliul Municipal, în ședința din 16 octombrie urmează să acorde Preturii Centru circa 200 mii lei concret pentru reamenajarea scuarului Cehov. Banii vor fi utilizați pentru pavarea trotuarului și amenajarea gazonului.
Asta m-a făcut să înțeleg cum stau lucrurile în acest oraș. Există două grupuri de oameni: cei care fac totul pentru sine (pentru bani) și cei care fac și susțin proiecte pentru comunitate. Prima categorie sunt cei care demolează monumentele istorice, construiesc monștri de sticlă și beton, își parchează mașinile pe trotuare, ”privatizează” loturi de teren, mituiesc funcționarii publici și nu îi interesează nimic în afară de cîștigul personal. A doua categorie organizează festivaluri și yard-sale-uri, amenajează spațiile publice, sădesc copaci, fac curat în parcuri, vor infrastructură pietonală și o capitală europeană.
Așa cum prima categorie e mai motivată, mai activă și nu se sinchisește să bată la ușele funcționarilor publici, aceștia sunt nevoite să colaboreze cu ei. Deși cu mai mare plăcere ar colabora cu a doua categorie. Dar aceștia sunt cam pasivi și tratează autoritățile ca pe niște dușmani ai acestui oraș, în loc să îi atragă de partea lor.
Reamenajarea scuarului Cehov este un prim pas spre schimbarea acestei situații. Succesul acestui proiect va crea un precedent pozitiv în Chișinău, și poate va genera un nou tip de abordare a problemelor de dezvoltare urbană Chișinăului.
Pentru asta avem nevoie de mobilizare și implicare. Chiar dacă pare imposibil. Chiar dacă e campanie electorală. Chiar dacă vine iarna și ”avem probleme mai serioase”. Eu și întreaga echipă care lucrează la acest proiect suntem ferm convinși că, mai devreme sau mai tîrziu, a doua categorie de chișinăuieni va învinge. Și atît scuarul Cehov, cît și întreg Chișinăul, va avea o nouă viață.
***
Pentru a afla mai multe detalii despre proiect, campanie și răspunsuri la întrebările frecvente întrăm aici, aici și aici.
Și un reportaj simpatic pentru emisiunea ”Istorii Urbane”
Byvictor
Duminica trecută a fost dat startul campaniei de colectare a fondurilor pentru reamenajarea Scuarului Cehov. După cum am promis, am prezentat tuturor echipa care lucrează la proiect, metodele de colectare a banilor, viziunea de reamenajare a scuarului și partenerii.
Victor Chironda, Vlada Ciobanu, Serge Kino, Victor Buzu, Sergiu Tofilat, Artur Gurău, Valeriu Pașa, Natalia Cojocaru, Catalina Bucos și Victoria Nonii sunt cei care s-au implicat pînă acum în activitățile proiectului. Dar echipa se poate oricînd mări dacă mai sunt doritori.
Pentru reamenajarea scuarului avem nevoie de 15 000 de dolari. banii vor fi direcționați spre procurarea mobilierului necesar dar și pentru lucrările de amenajare și costurile de promovare ale proiectului.
1. Pe platforma de colectare Indiegogo.com pe acest link: https://www.indiegogo.com/projects/o-via-a-noua-pentru-scuarul-cehov/x/8623988
Am les sa facem colectarea de baza aici din mai multe motive. E mai ușor sa faci donația (ai nevoie doar de un card și bani în cont), evidența donațiilor și a perks-urilor (cadouri de mulțumire) se duce automat, putem urmări statistica donațiilor și putem ușor promova pagina pe internet.
2. Prin cont bancar:
”ProCredit Bank” SA IDNO banca: 1007600059183 B.C. ””ProCredit Bank” SA” Cod swift: PRCBMD22 cont: 2251163125001498 în MDL Asociația Obștească Centrul pentru Politici Europene IDNO/cod fiscal: 10116200037633. Prin boxe de colectare:
Boxele se vor afla în incinta Propaganda Cafe și în Scuarul Cehov. Boxa din scuar va fi însoțită de voluntari cu materiale promoționale.
Astfel de comentarii mi-au creat impresia că oamenii nu prea au înțeles ce ne propunem să facem.
Din acest motiv, țin să subliniez următoarele:
1. Ideea de reamenajare a scuarului a pornit de la problemele existente acolo : parcări ilegale, trotuar spart, lipsa băncilor și a coșurilor de gunoi, lipsa felinarelor. De asta obiectivul primar al proiectului nostru este să înlăturăm aceste probleme.
2. 15 mii de dolari sunt o sumă calculată pentru procurarea mobilierului urban și realizarea lucrărilor de reabilitare a spațiului (plombarea trotuarului, curățirea copacilor, schimbarea gazonului).
3. Atît suma colectată acum cît și lucrările menționate reprezintă PRIMA ETAPĂ a reabilitării acestui scuar: REAMENAJAREA.
Adică noi, pînă în iarnă nu vom realiza lucrări de construcție sau demolare și nu vom face lucrări care să determine schimbarea aspectului arhitectonic al acestei zone. Detalii puteți vedea aici.
Ceea cea ne propunem să facem este înlăturarea obstacolelor care nu permit oamenilor să populeze acest spațiu și dotarea lui cu utilități ca el să fie util și atractiv pentru oameni.
Ulterior, vom organiza împreună cu autoritățile un concurs, cu cerințe clare și condiții fixe, în care mai mulți arhitecți să vină cu proiecte arhitecturale de reconstruire a zonei. În baza unui proiect cîștigător va fi realizat caietul de sarcini, vor fi estimate costurile și atunci vom căuta să găsim finanțare pentru lucrări (atît din bugetul municipal cît și din sponsorizări).
Atunci o sa fie și schițe pe hîrtie milimetrică, și desene in 3D și plan de lucrări și poate ceva ”mai îndăzneț și mai memorabil”. Sorry, dragi prieteni, dar lucrurile memorabile nu se fac peste noapte, cu 15 mii de dolari.
***
Dar la moment situația este destul de îmbucurătoare. În doar 5 zile decampanie am reușit să colectăm peste 2500 de dolari, ceea ce reprezintă cam 17% din total.
1. Acești bani au fost donați de 76 de persoane, cu o medie de 32,8 dolari de om. Desigur că unii au dat 1$ iar alții 250$ sau chiar 500$. Dar totuși e o medie destul de încurajatoare.
2. Orice campanie de colectare a resurselor decurge pe valuri. Valul 1, generat de evenimentul de lansare se stinge, de asta avem tot mai puține donații pe zi. Dar vor urma alte valuri pe care le pregătim, generate de evenimente, emisiuni TV, publicitate web și alte instrumente care vor fi folosite pentru promovarea campaniei.
3. Este foarte important să colectăm acești bani de la oameni simpli și nu de la companii și agenți economici. Pentru o companie mare 1 mie de dolari îs bani mici. Pentru o cetățean simplu 100 de dolari sunt bani mari. Compania donează pentru publicitate și promovare. Orășenii donează pentru că țin la acest oraș și îl vor frumos și prietenos pentru ei. Plus la asta vrem să demonstrăm că în acest oraș contează nu numai autoritățile și agenții economici, dar și cetățenii. Ei tot sunt o forță care poate schimba starea de lucruri în oraș. De asta, la moment, nu punem accent pe colaborarea cu agenții economici ci mizăm pe contribuțiile mici dar din suflet 🙂
Vreau să accentuez faptul că acest proiect NU are drept scop demonstrarea faptului că ”primăria nu face nimic” sau că ”primarul e rău”. Și nici NU vine să lanseze un nou proiect politic sau mișcare socială! Cu asta se ocupă alții.
Acest proiect are drept scop reamenajarea scuarului în scopul transformării lui într-un spațiu urban util și atractiv pentru oameni. Sorry, dar cam atît 🙂
În acest sens, colaborarea cu autoritățile este nu numai normală, dar și necesară. Noi vrem ca proiectul nostru să fie un exemplu pentru alte grupuri de orășeni. Iar într-o societate normală colaborarea societății civile cu autoritățile e o chestiune normală și necesară din ambele părți. Mai ales că o serie de lucrări le pot realiza numai instituțiile municipale de profil (Spații verzi, Exdrupo, Lumteh).
Astfel, am înaintat un demers oficial pe numele Primarului General în care am solicitat ajutorul Primăriei în ceea ce privește realizarea lucrărilor de reabilitare a scuarului Cehov. Acest demers a fost semnat de Primar, iar împuternicit pentru organizarea și executarea lucrărilor a fost Pretorul sectorului Centru, dl. Oleg Poiată. Pentru asta nu ezit să îi mulțumesc lui Dorin Chirtoacă pentru deschidere și implicare 🙂
Astăzi am avut o discuție cu Pretorul în care am stabilit ce și cum trebuie să facem. Marțea viitoarea vom avea o ședința la fața locului cu șefii întreprinderilor de profil și timp de o săptămînă trebuie să înceapă lucrările.
Sper că mai sus am răspuns și la astfel de întrebări:
Atît timp cît nu se construiește, nu se demolează și nu se schimba aspectul zonei, nu este necesară coordonarea cu Consiliul Municipal.
La moment avem următorii parteneri:
Resursele media care au reflectat campania: Canal3, Diez, Prime, Moldova.org, Ziarul de Gardă, Yupi.md
Bloggerii care au scris despre eveniment: Bunelul. Iaka așa o situație, dragi colegi din blogosferă. Poate mai lăsați politica și mai reveniți la viața reală 🙂
În imaginile prezentate, copacii au fost omiși pentru o buna vizualizare. În realitate copacii vor fi curățiți și lăsați în pace. Ba chiar vo fi sădiți și alții noi.
Cu timpul gheretele vor fi eliminate de acolo. Oricum în zonă trebuie să existe niște gherete dar cu alt profil: ceai, cafea, apă, sandwish-uri, fructe care pot fi consumate de oamenii care ar sta în acest spațiu.
Eu nu zic că Primăria nu ar trebui să amenajeze acest scuar. Dar noi avem două variante: să stăm și să așteptăm sau să încercăm să facem ceva cu forțele proprii. Plus la asta, întreprinderile municipale de profil se vor implica și vor face lucrările prealabile necesare. Iar ei tot din impozite lucrează 🙂
***
Cam asta la moment. Promit să vă țin la curent cu desfășurarea campaniei și a proiectului. Pentru update-uri și noutăți abonați-vă la pagina de facebook a proiectului.
****
Ah da, și nu uităm să facem donații! 🙂
Byvictor
Ieri a avut loc prima întrunire a grupului de implimentare a proiectului de reamenajare a scuarului Cehov.
S-au discutat mai multe aspecte care țin atît de ”ce vrem să facem?” cît și de ”cum să facem?”. După cum am mai scris, dilema principală în proiect constă în gradul de intervenție în acest spațiu:
1. Varianta soft: Facem mici schimbări, pas cu pas, începând de acum și continuând la primăvară. Partea slabă a acestei variante este că nu va exista o schimbare radicală a situației (nu va exista momentul ”tăierii panglicii”) și nu avem un punct final stabilit, așa cum pe parcursul modificărilor făcute pot apărea alte idei și viziuni.
2. Varianta hard: Pină în iarnă lucrăm la o schiță complexă de reamenajare totală a zonei, iar lucrările el facem la anul. Se propune petrecerea unui concurs de schițe a mai multor arhitecți>selectarea celei mai bune>colectarea fondurilor>avizarea proiectului>realizarea lucrărilor.
Punctele slabe ale acestui model constau în faptul că o astfel de abordare va întinde proiectul în timp iar pînă la începerea lucrărilor (primăvara-vara) în scuar nu se va întîmpla nimic. Plus la asta, ne asumăm un proiect cu costuri foarte mari fără să avem garanția că banii investiți vor atrage oamenii în zonă.
Discutînd aceste două modele de acțiune, grupul de lucru a identificat și cîteva puncte care au fost acceptat de toți:
1. Este necesar să știm ce necesități/așteptări/păreri au oamenii din preajma acestui scuar față de acest spațiu. Ca să știm ce să facem acolo și pentru cine. Pentru asta trebuie realizată o cercetare sociologică ca să putem realiza ”Îmbunatațirea spațiului public ținînd cont de necesitățile locuitorilor și trecătorilor din zonă”.
2. Indiferent care ar fi costurile pentru amenajare trebuie să implicăm agenții economici din preajmă. Mai ales cei mari: Leogrand, Jazz Hotel și SunCity. Astfel, trebuie să ne întâlnim cu directorii, să le prezentăm proiectul și să le propunem să se implice, inclusiv financiar.
3. În scuar trebuie să existe o sursă de apă. Au fost discutate variantele de havuz, instalație de pulverizare sau izvor cu apă potabilă. Trebuie să alegem una din variante și să o includem în proiectul final de reamenajare.
Eu sunt absolut de acord cu faptul că ar fi minunat să avem în centru un scuar amenajat conform unui proiect arhitectonic avizat de toți factorii, coordonat cu sociatatea civilă și finanțat pe deplin pentru a face lucrări calitative.
Dar țin să reamintesc că scopul inițial al acestui proiect de reamenajare a fost unul mai modest: eliminarea celor trei mari probleme care nu le permite oamenilor să populeze acest spațiu: parcările pe trotuare, lipsa utilităților (bănci, urne, wi-fi) și lipsa iluminării.
Eu cred că delimitarea trotuarelor cu piloni, amenjarea trecerilor de pietoni denivelate, amplasarea cîtorva bănci, urne de gunoi, felinare și a unei gherete cu ceai/cafea/înghețată sunt posibile și în afara unui proiect complex de reamenajare. Și asta poate fi realizat acum, pînă în iarnă. Mai ales că aceste acțiuni coincid și cu una din obiectivele Preturii Centru – amenajarea spațiilor – care a promis că ne va ajuta cu realizarea acestor lucrări.
Iar în paralel poate fi desfășurat și un concurs de proiecte pentru reconstrucția generală a zonei, care să fie realizat în vara-toamna viitoare.
1. Cercetare: Săptămâna viitoare, în perioada 18-24 august, va fi realizată o chestionare a locuitorilor, a persoanelor care lucrează sau care pur și simplu trec prin această zonă. În calitate de antropolog, eu voi coordona această acțiune. Pentru realizarea chestionarelor și prelucrarea datelor am nevoie de încă două persoane – voluntari.
2. Negociere: Vom discuta cu conducerea Leogrand, Jazz Hotel și SunCity și îi vom îndemna să se implice în proiect în calitate de parteneri și sponsori. De asemenea vom coordona activitatea noastră cu Primăria și Pretura Centru și cu toate instituțiile municipale de profil (Lumteh, Exdrupo, Spații verzi, Edilitate).
3. Informare: vom colecta informație și date despre companii, agenți economici specializați pe producerea sau importul de mobilier urban. Vom analiza calitatea produselor și prețurile. Ar fi ideal să găsim un partener ca acesta, care să ne ofere un mobilier în același stil, la prețuri reduse 🙂
Pentru început, avem nevoie de:
1. Piloni de delimitare a spațiului – 90 buc.
2. Bănci fără speteze sub formă de П , pentru zona verde – 3 buc.
4. Bănci cu spetează, liniare, pentru zona asfaltată – 5 buc
3. Felinare – 5 buc.
4. Urne pentru gunoi – 10 buc.
4. Fundraising: Vom face un deviz de cheltuieli prealabil și vom stabili metodele și instrumentele de promovare și de colectare a banilor.
Între timp toți doritorii pot să se implice în grupul de lucru și să contribuie la realizarea acestei idei 🙂
Ne puteți găsi pe pagina de faceebook sau în grupul de inițiativă.
De asemenea vă invităm să participați la acest concurs:
***
Pentru orice eventualitate (implicare, informație sau ajutor financiar 🙂 ) sunați aici: 068133092
****
Panorama scuarului:
