Category Archive 4cities

Byvictor

Propunerea mea pentru reamenajarea străzilor din Chișinău

Joi, 31 mai, am susținut o prezentare publică la tema ”Reamenajarea străzilor din Chișinău: propunere de politică publică pentru Primăria Chișinău”. 

Mai jos puteți vedea înregistrarea evenimentului.

Timecodul este următorul:

0:03:26 – Despre Masterul 4Cities
0:08:20 – Despre orașele europene și străzile de acolo
0:11:30 – Orașe pentru oameni vs orașe pentru mașini
0:17:20 – Funcționalism și planificarea ”din cosmos”
0:23:00 – Noul Urbanism și designul urban
0:31:00 – Principii de design al străzilor confortabile
0:36:00 – Despre metalitate 
0:37:00 – Despre reconstrucția străzilor și copacii din oraș
0:39:00 – Parcarea pe trotuar
0:41:00 – Ghidul de Replanificare a Străzilor NACTO
0:43:50 – Problemele străzilor din Chișinău
1:02:10 – Propunerea de politici publice pentru Primăria Chișinău.
1:08:00 – Întrebări/Răspunsuri.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Urbanism balcanic I: Ljubljana

Săptămîna trecută, în cadrul masterului pe care îl fac,  am avut o excursie comparativă în trei capitale din Balcani – Ljubljana, Zagreb și Belgrad. Scopul excursiei a fost studierea unor aspecte de dezvoltare urbană specifice orașelor cu trecut socialist.
 
În cadrul întîlnirilor cu experți, reprezentanți ai autorităților și grupurilor civice locale am analizat probleme de guvernare locală, dezvoltare economică, planificare și infrastructură, demografie și dezvoltare urbană.
 
În spațiul ex-sovietic, de obicei, tindem să vedem drept modele de dezvoltare marile capitale europene. Însă capitalele balcanice ne pot oferi exemple de dezvoltare în condiții socio-economice mult mai asemănătoare cu ale noastre.
 
În acest articol o să descriu cîteva lucruri pe care orașul Chișinău le poate prelua de la capitala Sloveniei.
 
Ljubljana este un oraș de dimensiune medie cu aproximativ 280,000 de locuitori. Deși e un oraș mic, Ljubljana este un centru de atracție turistică și un model de dezvoltare urbană modernă.
 
 
Excursia noastră aici a început cu o întîlnire cu un reprezentant al Primăriei care ne-a povestit despre oraș și despre realizările municipalității din ultimii ani.  Am atras atenția la sala de ședințe a consiliului municipal. Este prevăzută pentru 45 de consilieri + locuri pentru presă și vizitatori. Însă arată mult mai frumos și mai comod decît sala de ședințe a CMC. 
 
 
 

Slovenska Cesta

În 2016 Ljubjana a cîștigat titlul ”European Green Capital” pentru care orașul s-a pregătit ultimii 10-15 ani.
 
În acest timp, dintr-un oraș dominat de automobile Ljubljana s-a transformat într-un oraș focusat pe transport public, rețele de piste pentru biciclete și străzi pietonale. Păstrarea și dezvoltarea zonelor verzi, valorificarea zonelor gri, managementul apei și al gunoiului și prevenirea și administrarea calamităților au fost și ele domenii în care orașul a investit foarte mult. Detalii puteți găsi aici și în video de mai jos.
 
 
 Cele mai radicale schimbări au avut loc pe strada principală a orașului, echivalentul bulevardului Ștefan cel Mare din Chișinău. Dar, spre deosebire de pseudorenovarea recentă a bulevardului nostru, strada Slovenska a fost renovată corect, conform principiilor moderne de amenajare urbană.
 
Detalii despre acest proiect am aflat de la unul dintre autorii săi, arhitectul Boris Matic, de la Scapelab Architecs, compania care s-a ocupat de elaborarea și implementarea proiectului de modernizare a străzii.
 
Dintr-o arteră majoră de transport, timp de un an Slovenska Cesta a fost eliberată în totalitate de automobile și acum e disponibilă doar pentru pietoni și transportul public.
 

source: scapelab.com

În primul rînd a fost anulat rolul de coridor de transport al acestei străzi. O porțiune de 400 de metri ai acestei străzi din centrul orașului a fost redimensionată. De la 6 benzi carosabilul a fost redus la două iar din contul benzilor eliminate a fost lărgit trotuarul.

Pe segmentul respectiv a fost interzis accesul automobilelor. Doar autobuzele transportului public pot circula pe aici. În fiecare zi, autobuzele circulă pe stradă de 16 mii de ori.

source: scapelab.com

Benzile rămase au fost ridicate la același nivel cu trotuarul, după principiul ”shared space”. Astfel pietonii pot traversa strada în orice loc pe acest segment. În pofida temerilor că asta va aduce la accidente, numărul acestora s-a redus la zero. Șoferii de autobuze pur și simplu merg mai incet pe acest perimetru și sunt mai atenți, la fel ca și pietonii.

 
 Design-ul mobilierului stradal a fost elaborat special pentru acest proiect. Stațiile de autobuz, panourile de publicitate, coșurile pentru gunoi, grilele de metal ale copacilor și alte elemente ale străzii au un design comun și conferă străzii o identitate unică.
 
 
De asemenea, trotuarele sunt pavate cu un pavaj unic după un pattern unic, special elaborat pentru această stradă, pentru a oferi o identitate atît străzii cît și orașului. 
 
Autorii proiectului cel mai mult se mîndresc cu calitatea amenajării pavajului. Strada are o curbă ușoară și pentru asta constructorii au calculat exact amenajarea pavelelor, astfel încît nicăieri nu găsești cioburi sau rosturi nepotrivite.
 
 
 Toate intrările în clădiri sunt la nivelul trotuarului. Nici o scară, nici o treaptă, nici un impediment nu strică linia fațadelor.
 
 Pavajul e plăcere pură pentru perfecționiști. Capacele fîntînilor de acces sunt și ele pavate fix conform patternului.
 
 
 Mai multe detalii despre această stradă puteți vedea în video:
 
Reamenajarea celor 400 de metri de stradă au costat bugetul orașului 4 milioane de euro. E o investiție care merită, ținînd cont de faptul că orașul a cîștigat în reducerea poluării, creșterea atractivității turistice și schimbarea ”mentalității” oamenilor care afirmau că astfel de transformări sunt imposibile.
 
În viitor orașul planifică să extindă această zonă pe toată lungimea străzii Slovenska.

 Pietoni și bicicliști

Însă aceste principii de amenajare nu se limitează doar la centrul orașului și la o stradă renovată. În majoritatea străzilor din centru accesul automobilelor este restricționat sau redus la o singură bandă.  Numai în centru suprafața pietonală acoperă peste 100 mii de metri pătrați.
 
 
Oamenii sunt stimulați să folosească bicicleta și pentru asta toate sectoarele orașului sunt împînzite de piste pentru biciclete. Bicicliștii au prioritate aproape peste tot iar șoferii țin cont de asta.
 
 
Practic fiecare familie are minimum o bicicletă, iar dimineața mai multă lume merge la lucru cu bicicleta decît cu automobilul personal.

Ljubljana are peste 220 km de piste pentru biciclete iar din 2011 a introdus un serviciu de bike-sharing care are 36 de stații de închiriere a bicicletelor. Doar cu bicicletele din acestă rețea locuitorii și turiștii au efectuat peste 3 milioane de călătorii în primii patru ani de la lansare.

Transportul public

Renunțarea la automobile este stiumulată și de un transport public foarte eficient și comod. Ljubljana nu are nici metro, nici tramvai și nici troleibuze. Însă are o rețea modernă de autobuze, cu benzi dedicate, cu stații dotate cu panouri de orar și cu plată electronică.
 
 
Nu poți plăti cash in autobuz sub nici o formă. Trebuie să îți cumperi un card special (Urbana Card) care costă 2 euro sau poți plăti prin intermediul unei aplicații mobile.
 
 
Fiecare călătorie se procură adițional și costă 1,2 euro. Timp de 90 min de la validare, poti schimba cîte autobuze vrei fără taxare suplimentară). Reîncărcarea cardului se face la orice chiosc sau la aparatele de reîncărcare speciale. Pentru utilizatorii frecvenți există abonamente lunare.
 
 
Cu acest card poti nu doar să călătorești în autobuz ci să parchezi mașina în parcările municipale să utilizezi funiculorul spre Ljubljana Castle și să închiriezi biciclete de la serviciul public Bicike.
 
Cardul încurajează utilizarea combinată a transportului. Poți veni din suburbie în oraș cu mașina, o lași în parcarea municipală cu plată și călătorești gratuit în transportul public toată ziua sau iei o bicicletă, în baza plății pentru parcare.
 
Deși nu toate autobuzele sunt noi, toate sunt confortabile și curate. Intrarea se face doar în stație și doar prin ușa din față.
 
 
Fiecare autobuz are navigator GPS și comuncă în regim nonstop cu dispeceratul.
 
 
Linia separată pentru transport public asigură respectarea orarului și evitarea ambuteiajelor.
 
 
În interior sunt 2-3 aparate de scanare a cardurilor. Fiecare pasager scanează cardul sau ecranul telefonului mobil la intrare. Fiecare autobuz are climatizor.
 
 
Stațiile de așteptare sunt simple, comode și identice. Doar cele de pe strada centrală sunt mai mari și cu mai multe panouri informative.
 
Aceste lucruri simple dar importante asigură confortul și eficiența transportului public. În rezultat, numărul de utilizatori ai transportului public crește în fiecare an iar numărul călătoriilor cu automobilul scade.

 Utilități

 Autoritățile orașului Ljubljana se gîndesc la confortul oamenilor. Și asta se vede în multitudinea de utilități din oraș.
 
Orașul e împînzit de fîntîni, izvoare și cișmele artificiale cu apă potabilă gratuita. Cu diferite stiluri și forme, ele servesc și drept decor al spațiilor publice. Apa este plătită de municipalitate.
 
 
Inscripție care atenționează posesorii de cîini că plimarea cîinilor fără zgardă în parc este interzisă.
 
 
 Bare mobile de blocare a străzii. Rezidenții zonelor cu circulație restricționată au un card cu care pot debloca barierele și intra cu mașina. Accesul automobilelor de livrare este permis doar între orele 6 și 10.
 
 
 Parcare sub parc. Parcarea a fost proiectată și construita așa încît copacii nu au avut de suferit. În interior este și veceu public gratuit.
 
 
 Ljubljana are 12 mini-car-uri electrice care lucrează pe post de taxi gratuit în zona centrală pietonală a orașului. Oamenii cu mobilitate redusă și cei cu necesități speciale pot chema un astfel de car pentru a se deplasa prin centrul orașului.
 
Pe străzile centrale tomberoanele pentru gunoi sunt ascunse sub pământ, ca să nu atragă animale și păsări și să nu miroase în jur. Gunoiul se colectează separat. 
 
 
 
Spațiile publice sunt amenajate cu bănci, locuri de șezut și havuzuri. 
 
***
Foarte multe din cele descrise mai sus nu necesită bugete cosmice sau cunoștințe speciale. Sunt lucruri simple, care se completează reciproc și care au un singur scop – să facă viața orășenilor mai bună, mai comodă, mai plăcută. Chișinăul are ce învăța în acest sens de la capitala Sloveniei. O capitală europeană se definește anume prin elementele descrise mai sus. 
 
Ljubljana este un oraș care arată că trecerea de la urbanismul dominat de automobile la urbanismul focusat pe oameni este posibilă și realizabilă. Trebuie doar să existe dorință. 
 
 
 
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Secretele unui parc urban confortabil. Lecții din Viena

Parcul Bruno Kreisky din Viena este un parc situat în Margareten, districtul 5 al Vienei.

Cu o suprafața de doar 10 mii m² (cam 100m x 100m) aces părculeț este o adevărată oază verde în zonă.

Așa cum locuiesc în preajmă, petrec aproape în fiecare zi ceva timp în acest parc, observînd detalii specifice de amenajare a unor astfel de zone urbane. Sunt lucruri simple și necostisitoare, dar care, spre regret, sunt omise în parcurile din Chișinău.

1. Navigația

Este foarte important ca un parc să aibă panouri informative. Ele ajută la crearea entității parcului și la respectarea ordinii. Oamenii trebuie să poată afla ușor un pic de istorie a locului și regulile specifice pentru acest loc.

Pentru asta se amenajează panouri informative la intrările principale în parc.

2. Utilități

Un parc oferă verdeață, umbră și aer curat prin definiție. Însă pentru un oraș asta nu e suficient. Ca un spațiu verde să fie util și atractiv pentru toată lumea, el trebuie să aibă utilități pentru diferite tipuri de orășeni.

Pentru tineri și amatori de sport

Pentru oamenii în vîrstă și pentru grupuri care vor să stea la o vorbă

Pentru copii


Pentru bicicliști

Pentru oricine vrea să stea un pic întins la umbră/soare dar se teme să se murdărească sau să răcească

3. Veceu

Un parc trebuie să aibă veceu public obligatoriu. Cu plată sau fără, un veceu public trebuie să existe în imedia apropiere a spațiilor care atrag oameni.

4. Alte aspecte

Mai există o serie de elemente care nu se observă la prima vedere, dar sunt foarte importante pentru a face un spațiu public urban comod și atractiv pentru oameni.

Protecție vizuală și sonoră. În cazul nostru, o parte a parcului se învecinează cu o stradă lată și foarte aglomerată de transport. Pentru a proteja parcul de sunet și prezența mașinilor, parcul este delimitat de stradă printr-un perete de protecție. Însă nu e un zid, e un scut semi-transparent din sticlă organică.

Prevenirea glodului. Pentru evitarea formării glodului, toate spațiile nepavate folosite intens sunt presurate cu rumefuș de lemn care este periodic reîmprospătat. Aminiți-vă cum arată zonele din preajma instalațiilor de sport din orașele noastre și comparați cu asta:

Acolo unde nu crește iarbă din cauza suprasolicitării solului, presărarea rumegușului este vitală. Altfel se formează glod care se extinde peste tot în jur. Asta e o boală serioasă a parcurilor din Chișinău.

 

Bănci. Un parc trebuie să fie plin de bănci, scaune și locuri amenajate pentru șezut. Altfel el nu își poate îndeplini rolul de spațiu de recreere.



Apă potabilă. Accesul la apă potabilă este o condiție primară a organizării spațiilor publice urbane. Viena e un model de urmat în acest sens. Peste tot sunt amenajate pompe/robinete/cișmele publice la care oamenii pot avea acces gratuit la apă.

Colectarea gunoiului. Un alt element important pentru parcuri este prezența coșurilor pentru gunoi. Așa cum astfel de locuri atrag foarte mulți oameni pe parcursul zilei, coșurile pentru stocarea gunoiului trebuie să fie suficiente de mari și suficient de multe.


Copacii și iarba. În orice parc copacii periodic trebuie să fie renovați. E ok să fie tăiat un copac bătrîn și bolnav. Dar în loc trebuie să fie plantat un copac suficient de puternic ca să poată rezista influenței inevitabile din partea oamenilor. Pentru protecție suplimentară copacii noi, primii ani sunt protejați cu suporturi speciale din lemn. Rădăcina este acoperită cu rumeguș de lemn. Iarba este semănată și tunsă la timp, fără irigare artificială.

Cărările. Deseori, în parcuri oamenii își crează cărări acolo unde ele nu au fost prevăzute. Astfel de cărări și tăieturi nu trebuie săpate, sădite cu flori sau îngrădite cu bariere fizice. Ele pur și simplu trebuie pavate și amenajate. Oamenii știu mai bine cum le este comod să meargă, chiar dacă asta nu coincide cu desenele din proiect.

Toate aceste elemente nu necesită nici bugete astronomice, nici tehnologii avansate și nici modificări legislative. Sunt detalii minore dar foarte importante pentru ca un parc să ofere maximum de confort și condiții oamenilor.

Unicul lucru necesar pentru ca aceste elemente urbane să existe și în parcurile din Chișinău este o administrare competentă a spațiilor publice din oraș.

 

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cum să dezvoltăm orașul fără a-l distruge?

Una din marile probleme ale orașelor moderne este supraconcentrarea. O dată cu dezvoltarea orașului și creșterea populației, oamenii au nevoie de mai mult spațiu locativ, spațiu pentru oficii și servicii.

Tendința naturală este de a amplasa noile clădiri în centrul orașului. Pentru că e cel mai ușor și mai comod. Rețele deja există, totul e aproape, concentrarea de oameni e mare, respectiv și prețul final per metru pătrat va fi destul de mare.

Unele orașe, precum Chișinăul, preferă să nu se gîndească tare mult la aspectele negative ale acestei ”strategii” de dezvoltare. Investitorii pur și simplu rad de pe fața pămîntului clădirile vechi și îndeasă acolo blocuri imense, cu multe etaje. Pentru că pot.

Cel mai relevant exemplu este clădirea din spatele fostei Ambasade a Franței. Argumentul general al acestor oameni este că ”orașul trebuie să se dezvolte”. 

Nu cred că trebuie să explic aici care sunt minusurile unei astfel de strategii de dezvoltare. De la creșterea presiunii pe rețele pînă la supraaglomerarea zonei sau de la pierderea centrului istoric și a patrimoniului arhitectonic pînă la gentrificare.

Toate aceste probleme au determinat orașele moderne să regîndească și să planifice procesul inevitabil de creștere a urbei.

Seestadt Aspern

Aspern Seestad este un proiect de dezvoltare urbană în nord-estul orașului Viena. Acest proiect prevede construcția de la zero a unui supercartier în districtul 22 al orașului, pe o suprafață de mărimea a 340 de terenuri de fotbal (240 hectare), care va crea condiții ”high-quality living” pentru peste 20 mii de locuitori și cam același număr de locuri de muncă.

În cadrul cursului de ”Urban Planning and Urbanism” pe care îl urmez la Viena, am vizitat acest cartier în devenire și am discutat cu unul dintre managerii proiectului.

Conceptul e simplu. Municipalitatea alocă, planifică și pregătește un spațiu pentru noul cartier iar investitorii și companiile de construcții își realizează proiectele în acest spațiu.

Primăria din Viena a alocat bani și a construit toate rețelele majore necesare: drumuri și transport care conectează Seestadt Aspern cu centrul Vienei, energie electrică, gaz, apă și canalizare și au amenajat spațiile publice. De asemenea autoritățile au construit o parte a zonei cu social housing – apartamente pe care le oferă la un preț accesibil familiilor tinere și persoanelor cu venituri mai mici.

Aici puteți vedea un timelapse de pe șantier:

Die Entstehung des Seeparks im Zeitraffer from aspern Die Seestadt Wiens. on Vimeo.

Cam așa arată cartierele construite deja:

Aici și-au găsit realizare cele mai curajoase proiecte ale arhitecților și cele mai moderne materiale și metode de construcție.

La prima vedere cartierul seamănă cu o imagine din Sim Sity.  Spațiile publice sunt foarte bine amenajate dar nu prea au umbră. Dar asta pînă vor crește copacii plantați.

În paralel, coordonatorii proiectului se ocupă cu atragerea investitorilor, oferindu-le condiții avantajoase: legături excelente de transport, facilități financiare și o mulțime de spațiu deschis unde investitorii pot dezvolta proiecte la scară largă.

Vrei să construiești blocuri de social sau elite housing? Sau centre de oficii? Sau un hub inovațional? Pur și simplu contactează persoana responsabilă pentru investiții și ei îți vor oferi toată asistența necesară. Nu trebuie să cheltui bani pe infrastructura și amenajare. Doar îți construiești clădirea respecînd cerințele proiectului.

Seestadt Aspern este planificat și construit țînînd cont de toate elementele moderne de dezvoltare urbană: eficiență energetică, environment friendly, smart city, spații publice, infrastructura socială și de educație.

Străzile și curțile sunt cam pustii pentru că vizita noastră a fost într-o zi de Sîmbătă dar și pentru că majoritatea apartamentelor încă sunt goale. Cele mai multe blocuri au fost inaugurate abia în 2015.

În mijlocul cartierului a fost creat un lac artificial și un spațiu public deschis și atractiv pentru locuitorii de toate vîrstele. Plajă:

Terenuri și instalații de joc pentru copii

Mobilier pe malul lacului

Linia și stația de metro (da, nu tot metroul e subteran 🙂 ) care face legătura cu orașul. În centru poți ajunge în 10-15 min.

Skate-park amenajat sub calea ferată

Terenuri de joacă pentru copii în curțile blocurilor

La nivel administrativ Seestadt este organizat și gestionat în bază de proiect. Există un coordonator din cadrul municipalității, funcționar public. În rest, proiectul are o echipă de management în care fiecare angajat are atribuții clare. La fiecare etapă în proiect sunt implicați specialiști cu profil necesar: arhitecți, urbaniști, sociologi, ecologi.

Finalizarea cartierului Seestadt este planificată pentru anul 2028, după cîteva faze de dezvoltare. Mai multe detalii despre Seestadt puteți vedea pe site-ul lor oficial.

***

Proiectul Seestadt Aspern este o soluție pentru construția haotică în oraș dar și un exemplu de planificare și prevenire a problemelor care apar în urma creșterii naturale a unui oraș.

Acest model ar putea fi adaptat și folosit în Chișinău, ca un instrument de control și gestionare a dezvoltării orașului. Așa am putea evita apariția de blocuri apărute acolo unde nu le este locul, am avea cartiere noi și moderne iar antreprenorii și companiile de construcție ar avea unde să își dezvolte proiectele, fără să fie nevoiți să mituiască funcționarii din primărie.

Iar orașul și-ar păstra centrul vechi și ar evita multe probleme cauzate de dezvoltarea haotică.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Observații urbane: Parcurile și zonele verzi

Am decis să public o serie de articole despre orașele în care locuiesc în timpul masterului pe care îl fac. Deja am reușit să adun suficiente materiale despre Bruxelles, care țin de amenajarea și dezvoltarea urbană, politicile publice ale orașului și alte aspecte interesante.

***

O să încep cu parcurile și spațiile verzi pentru că diferența dintre Bruxelles și Chișinău la acest capitol este una izbitoare.

Bruxelles este cea mai ”verde” capitală europeană, cu o medie de 27 m2 de spații verzi per locuilor.  Dacă nu luăm în considerație Forêt de Soignes (o pădure-parc imensă, în sud-estul orașului) capitala Belgiei nu are parcuri foarte mari. În schimb are o rețea de spații verzi mici, interconectate, care seamănă cu niște pori prin care orașul respiră.

bru-spatii-verzi

Eu locuiesc lîngă două parcuri apropiate între ele: Parc de Forest și Parc Duden. Primul este mai nou și are mai puțină vegetație și mai multe spații deschise. Parc Duden este un parc vechi, care pe alocuri seamănă a pădure.

forest-duden-parks

Deși nu pot să afirm că parcurile sunt foarte dotate, ambele parcuri asigură tot ce este necesar pentru vizitatori. Spații deschise cu iarbă pentru pictinc sau pentru jocurile copiilor, alei pentru primbări, cărărușe lungi și întortocheate pentru plimbarea cîinilor sau pentru alergat, bănci pentru odihnă, coșuri pentru gunoi, monumente și instalații artistice, panorame pentru fotografiat și alte elemente decorative.

Mobilierul din parcuri este simplu dar cu gust. Și nu, scîndurile băncilor nu sunt vopsite cu vopsea verde.


Aleile și cărările, deși nu sunt în stare ideală, sunt curate și comode.

Spațiile deschise sunt acoperite cu iarbă deasă și îngrijită.

În afară de bănci și urne de gunoi, parcurile sunt dotate cu utilități minime necesare.

Parcări pentru biciclete.

Mese pentru picnic și jocuri de masă.

Alei asfaltate pentru cărucioace.

Cărări pentru alergat.

Instalații artistice și monumente.

Panouri informative și anunțuri pentru utilizatori.

Deși se confruntă și ei cu probleme financiare, spațiile verzi din Bruxelles sunt curate și îngrijite la timp. De asta se ocupă ”L’administration de l’environnement et de l’énergie en Région de Bruxelles-Capitale” (Administrația de Mediu și Energie a Regiunii Bruxelles).

Defapt, curățarea și îngrijirea spațiilor verzi e doar o parte din lucrul acestei structuri. Ei se ocupă de problemele ce țin de calitatea aerului, energie, sol, poluarea sonoră, gestionarea deșeurilor, natură și biodiversitate, animalele de companie, gestionarea apelor nenavigabile și lupta cu schimbările climatice. Pe site-ul lor puteți vedea valorile, viziunea și obiectivele strategice dar și rapoartele de activitate.

Nu știu ce fac ei în birouri dar lucrul lor în oraș se vede la fiecare pas. În parcuri și spațiile verzi mereu poți vedea echipe de muncitori specializați, în uniforme și cu tehnica necesară care curăță, taie, plantează, strîng frunze sau repară mobilierul.

Dar chiar dacă nu-i vezi, se vede rezultatul lucrului lor.




Cu alte cuvinte, după starea parcurilor și spațiile verzi din Bruxelles este clar că acestea nu sunt lăsate în voia sorții. Idiferent de anotimp și starea vremii, ele sunt pline de viață și asigură balanța necesară dintre urbe și natură.

Lucru care nu îl putem spune despre zonele verzi din Chișinău. Uitate de autorități și abuzate de agenții economici, zonele verzi din capitala RM seamănă cu niște copii ai nimănui. Murdari, neîngrijiți, zdrențăroși și triști.

Da, există Valea Morilor, unde Primăria Chișinău încearcă să facă un ”țarc” verde în jurul lacului. Însă cît de bine nu ar fi amenajat un parc ele nu este decît unul.

Cît orașul investește în Valea Morilor, celelalte parcuri și zone verzi din oraș degradează. Parcul Valea Morilor e atacat din toate părțile de construcții semilegale. Pădurea-parc de la Ciocana e lăsată de izbeliște și sălbăticește. parcul de la Poșta Veche e transformat în gunoiște. Iar parcul Alunelul în genere e pe cale de dispariție.

Parcurile din Chișinău sunt bune pentru decorul filmelor de groază.

Trotuare sparte.

Țărînă și glod.


Șantiere abandonate.


Utilități.


Eu am obosit să vorbesc despre cum Primăria Chișinău nu are nici o viziune pentru spațiile verzi din oraș și despre cum Întreprinderea Municipală Spații Verzi este un anacronism ineficient. Rolul unei astfel de instituții nu ar trebui să se limiteze numai de a strînge frunzele și la măturat prin parcuri.

Și veșnica explicație că ”nu sunt bani” nu merge. Sunt sute de agenți economici care își dezvoltă proiectele imobiliare sau comerciale în parcurile din oraș sau chiar din contul acestora. Nu cred că nu se poate de găsit o formă de colaborare dintre autorități, agenții economici, societatea civilă și locuitorii orașului prin care să se găsească fonduri și proiecte pentru dezvoltarea parcurilor din Chișinău.

Periodic în oraș apar tentative de a curăți și îmbunătăți parcurile și zonele verzi. Proiectul Scuarul Cehov, proiectul Iarba Urbană, proiectul Parcurile Viitorului  sunt doar cîteva dintre ele. Sunt sigur că astfel de inițiative ar putea fi coordonate și susținute de Primărie. Iar începînd cu asta s-ar putea de elaborat un Program de dezvoltare a spațiilor urbane verzi din Chișinău.

Pentru că zonele verzi sunt de o importanță vitală pentru un oraș. Ele au nu doar un rol ecologic important. Ele stimulează viața socială, culturală și economică asigurînd confortul urban necesar. Despre asta am mai scris.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Răspunsuri la întrebări. Partea I.

Ultima perioadă m-au năvălit întrebările.

Despre mine, despre unde am plecat, de ce, cum, unde, cînd și în genere ce se întîmplă? Nu că aș fi un om tare important dar activitățile din ultimii ani m-au cam plasat în atenția publică.

Prietenii mă întreabă pe facebook. Cei care mă cunosc puțin sau deloc întreabă prietenii mei. Unii se întristează că am plecat, alții se bucură iar alții în genere inventează povești.

Pentru că îmi ia mult timp să răspund la fiecare în parte, am adunat aici cele mai frecvente întrebări și am încercat să răspund la ele cît mai explicit.

***
1. Unde ai plecat?

În 2014 am găsit un  curs de master care mi s-a părut interesant – ”4Cities”, Euromaster in Urban Studies. Timp de un an am pregătit actele necesare și în toamna lui 2015 am aplicat online. În urma evaluării aplicațiilor am fost unul dintre cei 12 norocoși care au beneficiat de o bursă Erasmus pentru acoperirea acestor studii.

Alde băieții care știu tot pe internet insinuează că am fost trimis la studii de Mîna Moskovei sau de GosDep. Băieți, credeți ce vreți, e dreptul vostru.

Însă le mulțumesc enorm lui Vitalie și Angelei  pentru susținere și pentru scrisorile de recomandare pe care mi le-au oferit. Numai nu știu care dintre ei e Mîna Moskovei și care e GosDep 🙂

Revenind la întrebare. Masterul se numește ”4 Cities” pentru că are loc în 4 orașe diferite: Bruxelles, Viena, Copenhaga și Madrid și este susținut de 6 universități din aceste orașe.

La moment sunt în Bruxelles pentru că aici e Headquarter-ul cursului, iar Vrije Universiteit Brussel (VUB) și Université Libre de Bruxelles (ULB) sunt gazdele de bază ale acestui curs.

2. Ce vei studia?

4Cities este un curs de master interdisciplinar cu o durată de doi ani care încorporează domenii ca geografie, sociologie, istorie, studii culturale și studii de management și administrație.

Masterul conține cursuri de studii urbane europene, geografie socială și economică urbană, analiză urbană, dezvoltare și planificare urbană, urbanism și arhitectură, administrare locală, managementul proiectelor.

În linii generale, acest master oferă o bază de cunoștințe și aptitudini petru cercetarea și predarea problemelor urbane și urbanismului, consultarea politicilor publice urbane, managementul proiectelor urbane, planificare urbană și design consulting.

3. De ce ai decis să pleci?

Pentru că orașele moderne sunt cele mai complicate lucruri pe care le-a creat civilizația umană.  Și ca să înțelegi cum să soluționezi problemele care apar într-un oraș nu este suficient nici un master la zi în APL în Moldova și nici un curs de două săptămîni de drept fără frecvență la Sorbona.

E foarte ușor de cîștigat alegeri și e foarte complicat de organizat un proces de soluționare a problemelor unui mușuroi de oameni cu specific, necesități, viziuni și păreri diferite.

Spre regret Republica Moldova nu are nici experință în buna administrare a orașelor și nici universități și profesori care ar putea preda acest lucru. Încă nu are 🙂

Ultimii 3-4 ani am fost un autodidact. Am încercat să caut prin cărți, internet și din călătorii să văd cum funcționează orașele și cum soluționează oamenii problemele de transport public, infrastructură pietonală, spații verzi, servicii publice și multe altele. Însă am simțit că asta nu e suficient și că e timpul de trecut la un alt nivel.

Dincolo de partea academică, eu cred că ieșitul în lume face bine la creier. Mai ieși din cutiuță, mai vezi lumea, mai faci cunoștințe, îți mai schimbi perspectivele și punctele de vedere.

4. Te mai întorci în Moldova?

Da. Mă mai întorc pentru că Moldova e casa mea. Chiar dacă e cam sărăcuță și cam jerpelită, e casa mea și e datoria mea să încerc să o fac mai bună, mai comodă.

O să fac tot posibilul să acumulez un bagaj cît mai mare de cunoștințe pe care o să le aduc acasă și o sa încerc să le împărtășesc și altor oameni și să le aplicăm în parctică împreună. Pentru că asta este una dintre căile pe care Europa poate veni în Moldova.

Trebuie doar niște timp și oleacă de lucru.

***

Următorul set de răspunsuri va fi despre referendum, scuarul Cehov și alte lucruri foarte importante.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post