Author Archive victor

Byvictor

Pufoșenia din Chișinău

În fiecare an, după ninsorile de iarnă Chișinăul este acoperit de ninsorile de vară. Puful de plop care pune stăpînire pe oraș este o problemă pe cît de simplă pe atît de complicată.

BIOLOGIE

Plopul tremurător (Populus tremula) este un arbore, varianta europeană care face parte din genul taxonomic Populus. Plopul tremurător este răspândit în Asia de Vest, Africa de Nord și în Europa mai ales în Europa Centrală, Delta Dunării, lipsind în Portugalia, Spania de sud și Sicilia.

Acest copac are o tulpină sub formă de coloană și poate atinge 35 metri în înălțime și 2 metri lățime. Plopul trăiește 80-100 de ani. Crește foarte repede dar e supus bolilor care îi afectează lemnul. Plopii bătrîni și sănătoși sunt o mare raritate.

Este o plantă unisexuat-dioică (exemplare cu flori masculine și exemplare cu flori – femele). Fructele se coc în mai și eliberează semințe numeroase și mici prevăzute cu smocuri de perișori lungi, asemănători cu vata, ce sunt preluați și purtați de vînt cu ușurință.

PROBLEME

Aceste semințe singure nu provoacă alergie. Dar în călătoria lor, ele preiau pe perișoarele lor polen de pe alte plante, care sunt alergice. De asemenea, odată ce a atins solul, puful poate prelua particule microsopice de substanțe nocive, care sunt din belșug pe asfaltul din orașe.

În plus, abundența de puf de plop în spațiul urban generează mai multe tipuri de probleme:

1. Disconfort – puful gîdilă nările, provocînd strănut des, se lipește de haine și de păr, intră în ochi, în mașini, în apartamente.

2. Probleme tehnice –  puful pătrunde în aparate electronice (climatizoare, frigidere) și în filtrele și climatizoarele automobilelor. El poate cauza supraîncălzire și se poate aprinde.

3. Inflamabilitatea – puful este foarte inflamabil. Iar cînd se adună prin colțuri și unghere în cantități mari, poate genera un pojar.

4. Estetic –  puful se lipește de orice suprafețe care nu sunt foarte netede, de frunzele altor copaci, se adună pe gazoane și pe marginea carosabilului și a trotuarului. Frumusețea acestui peisaj este dubioasă.

Din aceste cauze se recomandă înmulțirea și utilizarea ornamentală numai a exemplarelor mascule.

ISTORIE

Plopul a apărut în orașele sovietice după al doilea război mondial. În cadrul reconstruirii țării, Stalin a ordonat transformarea cît mai rapidă a orașelor industriale distruse în orașe-model: cu bulevarde largi, verzi și umbroase. Pentru aceasta a fost ales popul tremurător – un copac care crește repede, are o coroană ramificată și sistem de rădăcini adinci (pentru a nu deteriora suprafața de asfalt).

După război, când complexe de blocuri locative creșteau ca ciupercile în orașele mari din republicile sovietice, plopii au fost cea mai ieftină și cea mai ușoară modalitate de amenajare a teritoriului.

Astfel, peisagiștii mediului urban au rezolvat o problemă pe termen scurt și au creat o adevărată pacoste pe termen lung. Majoritatea orașelor din fosta URSS, de la Chișinău la Omsk și de la Moscova la Vladivostok – toate au fost plantate cu plopi. Și toate au acum problema pufului.

CHIȘINĂU

În anii 60 ai secolului trecut, orașul Chișinău a cunoscut o dezvoltare nenaturală: planificată, dinamică și standartizată. Atunci au apărut marile sectoare ”moderne”: Botanica, Ciocana, Buiucani. Și toate au fost umplute cu plopi.

Acum, cînd plopii au ajuns în fază de maximă activitate, în fiecare an, în luna mai-iunie are loc asta:

Plopii arată frumos, țin umbră și absorb gazele nocive din aer. Dar în schimb ne oferă asta:

MG 6174

MG 6185

MG 6264

MG 6286

IMG 6254

Tiiii, ce pufoșenie!

MG 6280

Sursa acestei ninsori e asta:

MG 6176

Un copac frumos și umbros de departe…

MG 6266

de aproape ascunde asta:

MG 6183

IMG 6154

IMG 6209

Deși ține umbră și filtrează aerul, acest frumos copac are o surpriză pentru noi:

IMG 6240

IMG 6305

Oamenii se apără cum pot:

IMG 6202

IMG 6206

IMG 6211

IMG 6212

URBANISM

Se știe că puf produc doar exemplarele de sex feminin. Din acest motiv se încearcă a evita plantarea în orașe a copacilor-femele. Dar plopul are o proprietate interesantă: el își poate schimba sexul în funcție de cisrcumstanțe (pe unele crenguțe ale plopilor-masculi încep a apărea cerceluși de femelă). Acest fenomen se întîlnește mai des în orașele cu mediu ecologic poluat. Din acest motiv, evitarea totală a exemplarelor feminine este imposibilă.

Ca să ajungă la maturitate și să înceapă a produce puf, plopii au nevoie de 15-20 de ani. Cu cît copacul este mai bătrîn cu atît mai mult puf el produce, ca să-și asigure continuitatea.

Copacii de plop bătrîni mai generează o problemă: căderea crengilor. Lemnul de plop este destul de fraged și la o furtună sau vînt mai puternic, cele mai slabe crengi se pot rupe. Ținînd cont că plopii au o înălțime de 25-30 de metri, crengile căzute de la asemenea înălțime pot provoca daune considerabile: cabluri rupte, stîlpi doborîți, automobile deteriorate, balcoane, ferestre stricate și multe alte neplăceri.

Astăzi, cînt copacii de plopi din orașele post-sovietice sunt la cea mai înfloritoare perioadă a vîrstei lor – 40-50 de ani, ei generează cantități enorme de puf care dau bătăi de cap tuturor locuitorilor orașului.

Și în orașele americane și canadiene este cunoscută problema plopilor. Mike Allen, arborist și ”pădurar urban” (n-ar strica și la noi așa profesie) se pronunță sceptic față de plantarea plopului tremurător în orașe. El pune semnul egalității între cuvintele ”copac mare” și ”periculos”. Iubitorilor de plopi nu le-ar strica să citească părerea unui expert în domeniu.

SOLUȚII

Potrivit ”specialiștilor” de la Spații verzi in Chisinau sunt 6 mii de plopi iar de 15 ani in oras nu se mai planteaza astfel de arbori. Asta înseamnă că abia acum toți 6 mii de copaci vor atinge maturitatea și vor începe să genereze puf. Așa că ninsorile de vară se vor înteți.

Pentru problema pufului autoritățile locale adoptă diferite strategii:

1. Canadiană: toți plopii sunt treptat tăiați și sunt sădite alte specii de copaci.

2. Rusească: copacii mai bătrîni sunt tăiați iar cei mai tineri sunt ”tunși” – li se taie crengile superioare și crenguțele pe care apar cele mai multe semințe. Dacă se mai plantează plopi, se alge din speciile care nu fac puf (plopul negru sau argintiu).

3. Moldovenească: ne facem că nu vedem și ne doare în cot.

***

Eu înțeleg că natura trebuie ocrotită iar spațiile verzi sunt importante. Dar orașul e un mediu al civilizației și nu al naturii. Natura în oraș este doar un element al spațiului urban. Noi astupăm pămîntul cu asfalt pentru că așa ne este mai comod, noi nu acceptăm animale sălbatice pe străzi  pentru că așa ne e mai sigur. Noi plantăm anumiți copaci pentru că ei au o utilitate decorativ-ecologică dar nu le permitem să crească haotic și să se transforme în junglă sau taiga.

Problema copacilor în Chișinău e una sensibilă. Pe de o parte ei sunt mari, frumoși, curăță aerul și țin umbră. Deși eu cred că principala lor funcție este să ascundă de ochii noștri mizeria arhitecturală pe care am edificat-o în acest oraș. Noi ascundem urîțenia orașului după paravanul verde și ne autoamăgim cu ideea că avem un oraș verde.

În același timp, majoritatea arborilor din Chișinău sunt prea bătrîni ca să nu fie tăiați. Noi evităm să începem a soluționa o problemă și o lăsăm pe umerii copiilor noștri. În următorii 20-30 de ani mîndria verde a Capitalei va ajunge într-o bătrînețe adîncă. Arborii vor începe a se usca și a se prăbuși peste case, linii de curent, automobile și oameni. Iar puful de plopi ne va scoate din minți în fiecare vară.

așa tip de ”gestiune” a spațiilor verzi este inacceptabilă

Trebuie să elaborăm și să începem a realiza un plan de renovare treptată a parcurilor și aleelor din Chișinău. Nu ar strica deloc să fie consultați ecologiștii, urbaniștii, silvicultorii și biologii ca să putem planta acele specii de arbori care vor asigura optim necesitățile orașului.

Cum să facem să transmitem copiilor și nepoților noștri un oraș verde? Dar de dorit fără puf 🙂

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Lijbă #1: strașnica istorie a Liniei Galbene: UPDATE

Ieri am mai găsit o parte de Linie Galebenă. Lîngă USM. Iar lumea spune că a mai văzut astfel de linii la Telecentru și Ciocana. Se pare că e un complot general! Chișinăul e plin de Linii Galbene!

IMG 20140511 01184

Liniile îs curajoase, merg pe muchie de cuțit!

IMG 20140511 01185

Și se termină la fel de brusc cum încep. Un mister total, dom’le!

IMG 20140511 01186

*******

Merg eu azi pe drum cînd colo, hopa! Pe strada București, în fața ambasadei României mai să calc pe o Linie Galbenă.

”Interensant, ce-i cu linia asta și oare unde duce ea?” mi-am zis și am pornit pe urmele proaspete ale liniei.

IMG 5912

Linia Galbenă mă conducea pe trotuar, de-a lungul clădirii ambasadei, pe strada Pușkin.

IMG 5913

Numai am început să merg mai la pas, cînd colo… Linia s-a terminat la fel de brusc cum a început sub o mașină parcată de-a oaia pe trotuar.

IMG 5914

Am verificat, poate Linia continuă după mașină dar…

IMG 5915

nici urmă de Linie. Doar trotuar deteriorat și mașini parcate. Fix ca într-o capitală europeană.

IMG 5916

Am căutat în scuarul Palatului Național, pe la Casa Presei, dar nici urmă de Linia Galbenă. Am continuat să merg pe strada Pușkin în vale pînă am ajuns în Piața Marii Adunări Naționale.

De acolo – surpiză! Se vede Linia Galbenă trecînd prin parcul Catedralei, de-a lungul străzii Pușkin.

IMG 5918

Pe alee, pe lîngă ziare…

IMG 5920

depășind denivelări…

IMG 5923

și înconjurînd obstacole…

IMG 5924

La intersecție Pușkin cu Columna Linia Galbenă a prins la curaj și a ieșit pe carosabil.

IMG 5925

Pe sub parcări ilegale,

IMG 5926

pe lîngă rămășițe de treceri pietonale, Linia noastră curajoasă își continua calea.

IMG 5927

IMG 5929

IMG 5930

La intersecția cu strada Alexandru cel Bun Linia Galbenă își continua drumul indiferent de obstacole.

IMG 5934

Și iar, parcă își lua avînt să zboare mai departe, spre sectorul Rîșcani dar…

IMG 5936

VNEZAPNO! Linia Galbenă iar se termină în mijlocul trotuarului. Eram disperat. Credeam că nu o mai găsesc.

IMG 5937

Dar am decis să merg pe urme!

IMG 5938

Și am găsit-o mai la vale, la intersecția străzilor Pușkin și Cosmonauților. O luase brusc la stînga.

IMG 5940

De la automobilele parcate și pînă aici Linia Galbenă merge pe sub pămînt, probabil.

IMG 5941

Pe strada Cosmonauților Linia mergea voios pe lîngă Ministerul de Finanțe.

IMG 5942

Apoi, în drept cu Strada Pietonală (eroina altei povești, la fel de strașnice) Linia Galbenă iar iese pe carosabil. IMG 5947

IMG 5943

Linia traversează strada regulamentar, la trecerea de pietoni.

IMG 5944

Nu, aici Linia nu se scufundă sub apă. Ea se întrerupe pentru 50 cm…

IMG 5948

Și în celălalt mal de Ocean renaște și intră în scuarul de pe bul. Renașterii.

IMG 5949

IMG 5950

Mergînd frumos pe bulevard Linia Galbenă e nevoită să înconjoare tot felul de stupidități cum ar fi parcele de glod cu floricele în ele – culmea măiestriei și a gustului urbaniștilor sovietici.

IMG 5951

Ajungînd în regiunea hotelului Turist, Linia Galbenă se aruncă sub roțile nemiloase ale automobilelor care traversează piața.

IMG 5954

IMG 5955

Și în fața monumentului Eroilor Comsomolului Leninist (facepalm) Linia Galbenă iar dispare.

IMG 5956

IMG 5958

Ca să renască în spatele monumentului!

IMG 5959

Dar înainte de a ajunge la ea trebuie să cobori scările. Bine că eram pe jos. Nuștiu ce m-aș fi făcut dacă eram cu bicicleta, spre exemplu.

IMG 5960

Iar Linia noastră își continue calea în pofida tuturor greutăților…

IMG 5961

evită iar o bucată de sote urbane și…

IMG 5962

SE TERMINĂ!

Da. Am verificat peste tot în jur. ia chiar se termină în fața acestui frumos monument. Poate ea special vroia să mă aducă aici? Ca să onorez nușcare olimpiadă?… asta va rămîine în veci o taină a istoriei.

IMG 5965

După un minut de reculegere în memoria Liniei Galbene, am decis să văd ce urmează. Unde ar putea să ducă Linia Galbenă dacă ar exista continuarea ei?

Probabil ea ar merge pe lîngă această frumoasă Groapă cu pietriș…

IMG 5967

ar înconjura acest minunat Cub de verdeață… (apropo, spuneți-le cineva celor de la Jurnal că li so cam ofilit cubul)

IMG 5968

ar trece prin intersecție bul. Grigore Vieru cu str. Romană…

IMG 5971

și ar ieși spre piața de la intersecția bul. Grigore Vieru cu str. Albișoara.

IMG 5974

Mai departe probabil s-ar uni cu linia dublă continuă de pe bul. Grigore Vieru și ar duce la Rîșcani, apoi la CIocana, apoi la Colonița.

Cam așa arată pe hartă Linia Galbenă:

Nu știm dacă așa și a fost gîndită sau poate există careva motive de ce Linia Galbenă arată așa și nu altfel. Primăria nu ne comunică nimic în acest sens.

Dar se pare că ultima vreme, Regia EXDRUPO, care asigură efectuarea lucrărilor în domeniul construcţiei, reparaţiei şi exploatării infrastructurii drumurilor şi podurilor se ocupă de o activitate pe care ei o numesc ”Amenajarea pistelor pentru ciclişti”.

Wikipedia ne spune că o pistă pentru cicliști este o parte de drum de utilitate publică sau un drum aparte, destinat prioritar pentru circulația bicicletelor. Circulația unităților de transport cu motor pe aceste drumuri sau este interzisă sau este strict limitată.

Convenția Internațională privind Circulația Rutieră ne spune că ”Pistele pentru bicicliști sunt delimitate de alte drumuri sau alte elemente ale unui drum.”

Mai multe la temă citim aici și aici.

Deci o pistă pentru bicicliști ar arăta cam așa:

Prin urmare, Linia Galbenă pe care o desenează acum alde rebiata prin Chișinău nu e o pistă pentru biciclete ci doar o biată Linie Galbenă, care se va șterge după prima iarnă. O bifă în lista de promisiuni electorale și încă un lucru făcut de mîntuială pentru a închide gurile chișinăuienilor care vor și ei să trăiască într-un oraș pentru oameni, nesimțiții.

Iar Capitala Europeană continuă să se apropie cu pași gigantici de Europa.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Chișinăul fără trotuare. Studiu de caz.

În timp ce primele pietre de pavaj sunt așezate pe Strada Pietonală a capitalei europene (o dat bojika!), 500 de metri mai la deal se întîmplă zilnic o catastrofă urbană și o rușine pentru această capitală. 

Este vorba despre intersecția străzilor Mitropolit Varlaam cu Vlaicu Pîrcălab. Lîngă grandomanul hotel ”Leogrand”, pretențiosul mall ”Sun Sity”, glamourosul restaurant ”Velgar” și prestigioasa universitate ”ULIM” și teatrul ”Cehov”. Tote fiind locuri de maximă atracție pentru chișinăuieni, dar mai ales pentru străini: turiști, oameni de afaceri, diplomați și alți oaspeți ai capitalei noastre. 

Să zicem că iese un străin deista din hotelul Leogrand și vrea să facă o plimbare pe jos, să vadă și el de aproape ”orașul alb” dîn cîntecel. Cînd dă să iasă pe trotuar – nu-i nici un fel de trotuar! 

Este numai asta:

și asta..

și asta…

Și asta incă e ok. Pozele sunt făcute după ora 15:00, cînd circulația de automobile și microbuze pe strada Mitropolit Varlaam e minimă. În orele de vîrf lipsa de trotuar e combinată cu un ambuteiaj de toată frumusețea.  

***

În această regiune, care se vroia odată stradă pietonală, există patru zone care reprezintă un model clasic de lipsă de viziune și strategie urbanistică. 

Zona 1: este scuarul care ține de Teatrul Cehov. Este cea mai mare zonă, cu cel mai mare potențial și cel mai simplu de amenajat. Aici este loc pentru un loc de interacțiune publică, pentru parcare (chiar și subterană).  Dar la moment avem un exemplu ideal de bătaie de joc de spațiul urban:

Zona 2: este a doua după mărime dar prima după nivelul de prostie din care a apărut. Feericul grup ”Poștașii Chișinăului” au salvat eroic un perete istoric și au stricat planurile turcilor de la Leogrand de a construi acolo un business-centru cu 7 etaje si parcare subterană (!).

Primarul Etern și-a făcut oleacă de PR, poștarii au cam dispărut, băieții de la Leogrand umblă prin judecăți. Toți brusc au uitat de ”Chișinăul istoric” iar zona a rămas ”suspendată” și reprezintă o cicatrice pe fața orașului și o durere de cap pentru miile de pietoni care circulă zilnic prin zonă:

Zona 3 și 4 reprezintă exemple tipice de construcții semilegale în scopuri de extindere a suprafeței comerciale. Cei de la Sun Sity nu au loc în parcarea subterană și fac parcări la intrare iar cei de la Velgar pur și simplu au decis să izoleze glamurul de muritorii de rînd și au zdrobit o ”terasă” cu steklopaket:

Fix alături, este cafeneaua OPA, care are o terasă tare bună. Dar am auzit de la noul proprietar al cafenelei că și ei au în plan să facă la fel ca la Velgar. Se vede că prostia urbanistică e contagioasă.

Trotuarul nu e locul unde mașinile parcate se unesc cu pristroicile ilegale. Într-un oraș construit pentru oameni, trotuarul este un loc unde se desfășoară viața socială. Trotuarul trebuie să găzduiască cît mai multe puncte de activitate: cafenele, măsuțe, bănci, vitrine de magazine, locuri de socializare ca să devină un loc plăcut și atractiv pentru pietoni. Oamenii nu merg pe trotuar. Ei acolo trăiesc.

Zonele 1, 2, 3, 4 din această postare ar putea fi regîndite, amenajate și ar putea îmbunătăți atmosfera pietonală pe strada Varlaam. Dar în Chișinău, cretinismul urbanistic și tot ce decurge din el (parcările ilegale, pristroicile, șantierele veșnice, ambuteiajele, fațadele urîte și lipsa infrastructurii de socializare) omoară trotuarele și orice alt tip de zone publice de socializare. Anume asta face ca orașul să fie urît și neatractiv.

***

Asta e viața capitalei europene, doamnelor și domnilor. E greu, nu-s bani, adevărul istoric e în pericol, amuș vin rușii cu tancurile și multe alte probleme nu ne permit să ne gîndim cum să amenajăm frumos orașul în care locuim. 

Iar cînd vom merge prin parijuri și barcelone și vom vedea trotuare ca în imaginea de mai jos vom spune tînguitor: ”ar fi bine și la noi așa ceva” și vom reveni acasă să votăm la alegeri primarul și echipa ”adevărului istoric”. 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Mișcările subterane ale Adevărului Istoric

«Мы с первого класса вместе, и за все, что мы делаем, отвечаем тоже вместе» Бригада

În timp ce domnul Primar General ne întreabă cînd vom scăpa de Yanukovicii noștri, Yanukovicii lui muncesc din greu. 

”Așa s-a primit” că la următoarea ședință a Consiliului Municipal Chișinău, colegul de clasă al primarului va propune primarului să-i dea în locațiune fratelui primarului cinci pasaje subterane (cele mai mari). Radi uvajănia, probabil. 

***

ORDINEA DE ZI
a şedinţei extraordinare a Consiliului municipal Chişinău

Punctul 60. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune intrărilor-ieşirilor din pasajele subterane

1. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Iurie Gagarin – Gara feroviară de către S.R.L. “ALDORA ART”.
2. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Dacia – str. Teilor de către S.R.L. “ALDORA ART”.
3. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din str. Alecu Russo – str. Mihail Sadoveanu de către S.R.L. “ALDORA ART”.
4. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt – str. Ciuflea de către S.R.L. “ALDORA ART”.
5. Cu privire la stabilirea relaţiilor contractuale de locaţiune pentru amenajarea intrărilor-ieşirilor amlasate în pasajul subteran din bd. Dacia – Centrul comercial “Malldova” de către S.R.L. “ALDORA ART”.

RAPORTOR: Igor Gamreţki,
şef interimar al Direcţiei generale
transport public şi căi de cominicaţie

***
Despre SRL ”ALDORA ART” ne povestește google.

La ședință, liberalii se vor jura probabil că această firmă a cîștigat vre-un tender sau a arătat cea mai mare eficiență de plasări de panouri în oraș sau a propus cel mai bun preț. Să zicem. 

Doar că eu aș vrea să văd caietul de sarcini al acestui proiect, proiectul de ”amenajare” și prețurile stabilite pentru locațiune. Așa, ca să știe lumea по чем нынче adevărul istoric. 

Aici putem vedea cum se descurcă la moment Primăria cu gestionarea pasajelor subterane. Deși vedem asta în fiecare zi.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Ospitalitate, Tradiţie, Mizerie

Îţi faci impresia despre o ţară după capitala sa. Percepem Franţa prin Paris, Marea Britanie prin Londra, Rusia prin Moscova şi tot aşa. Şi cu cît e mai mică ţara cu atît e mai importantă capitala pentru promovarea imaginii acestei ţări.

Orice străin îşi face impresia despre Moldova după Chişinău. Nu după spoturi feerice despre plai-gură de rai, nu după GDP-ul ţării ci după oraşul în care el poposeşte.

Şi în acest caz şansele Moldovei să fie o  destinaţie atractivă pentru turişti sunt egale cu zero. Pentru că în Chişinău e jopa. Da-da. Anume acea mare și expresivă jopă rusească care exprimă nu atît o înjurătură cît reflectă o stare de lucruri.

În acest post vom vorbi doar despre un aspect a jopei chișinăuiene – mizeria.

***

Mizeria nu este gunoiul sau oamenii nesimțiți din Primărie. Mizeria este totalitatea acestora. DEX-ul ne spune că este un aspect exterior care arată o mare sărăcie, murdărie ori dezordine.  Și are dreptate.

Pentru că orașul de cîteva săptămîni arată așa:

Eu înțeleg că Primarului și ”echipei” le este complicat să repare drumurile și rețelele de apă, că le e greu să scoată rutierele din oraș, că e complicat să scoată gheretele pe care singuri le-au pus.

Dar elementara evacuare a grămezilor de omăt îmbibat cu glod și mucuri de țigară e chiar o operație atît de complicată? Oare chiar nu se găsesc 10 tractoare și 100 de muncitori cu lopeți pentru a curăța măcar centru orașului? Pentru că nu cred că vom ajunge vre-o dată la așa ceva.

Oare e ok ca la 1 metru de CENTRUL ȚĂRII (însemnat frumos cu o placă pe  trotuar) vizavi de Primăria Municipiului Chișinău, să stea stea o grămadă de rapăn timp de cîteva săptămîni?

Cam ce impresie ar avea turiștii despre Moldova după ce văd asta:

Și treaba asta se repetă în fiecare primăvară în Capitala Europeană a Moldovei.

***

”Pune mîna pe lopată!”,  ”Primăria n-are bani!” ar striga floarea tineretului liberal, susținătorii docili ai Haosului de la Primărie. Dar stați oleacă!

Lunar, în Chișinău, mii de agenți economici (printre care și eu) plătesc așa numita Taxă de amenajare a teritoriului care se duce în bugetul local. Plus o sumedenie de alte taxe, pe care oamenii care au de lucru în acest oraș le plătesc fără întrebări. Chiar nu ajung acești bani pentru curățirea străzilor de mizerie? Sau așa e mai frumos?

Mizeria de pe străzi reflectă mizeria din capurile și sufletele ”gospodarilor” din Primărie și Preturi. Acești oameni își rezolvă problemele personale și de partid și le este fix în cot de acest oraș.

1939546_589622421122996_1395634377_o

foto de pe interneturi

Mulțumim, domnule Primar!

***

Între timp, un consilier local probabil se jăluie presei despre niște oameni răi care construiesc ilegal 🙂 ceva deasupra teatrului său.

Încă un strigăt de disperare de la Andrei Haret.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post