Author Archive victor

Byvictor

Regulamentul privind parcajele cu plată. Partea a II a schemei de estorcare a banilor de la cetățeni

Acum un an, am scris un articol în care am explicat cu Primăria Chișinău pune la cale o nouă schemă de estorcare a banilor de la cetățeni, în beneficul unei firme private, cu fondatori din offshore. Chiar am  organizat o conferință de presă în care am explicat detaliile schemei și am făcut apel la organele de resort să se implice.

Era vorba de proiectul care prevede implementarea parcărilor cu plată în Chișinău. Pe scurt, schema pusă la cale de oamenii din Primărie constă în următoarele:

  1. Primăria amenajează parcaje din contul trotuarelor pe străzile principale ale orașului în cadrul proiectului de renovare a străzilor, realizat cu bani împrumutați de la BERD.
  2. Primăria transferă aceste parcaje către o companie dubioasă (EME Parkleitsystem) pentru o perioadă de 25 de ani și încă se obligă să le întrețină, implicînd serviciile municipale (adică tot din bani publici).
  3. Conform contractului semnat, municipalitatea va primi numai 10% din suma rulajului lunar, iar 90% vor merge in buzunarul proprietarilor EME Parkleitsystem.

Astfel, avem o situație în care Primăria, din bani împrumutați (publici) amenajează parcări din contul trotuarelor (publice), le transmite gratuit în gestiunea unei companii private iar chișinăuienii vor trebui să întoarcă creditul către BERD dar și să plătească taxe pentru parcare și suprataxe pentru eventuale încălcări are regimului de parcare.

Conferința noastră de presă a stîrnit o mică furtună. Chirtoacă s-a spălat pe mîini spunînd că el nu a semnat acest contract ci viceprimarul Grozavu. Acesta din urma a recunoscut faptul că acest contract e în defavoarea orașului și că el trebuie revizuit. Consilierii municipali nu au votat contractul și băieții cu scheme au bătut în retragere. Însă nu pe mult timp.

Primăria strikes back

Între timp, Dorin Chirtoacă s-a făcut cu atribuții extinse. Deputații liberali au reușit să împingă în Parlament adoptarea noului Statut al mun. Chișinău, care îi oferă Primarului General dreptul de a semna contracte de Parteneriat-Public-Privat de genul celui cu EME Parkleitsystem fără avizul Consiliului Municipal. Cel puțin contractul vechi nu a fost anulat și nici un alt concurs de selectare a operatorului parcărilor cu plată nu a fost organizat.

Recent, Direcția Transport a mun. Chișinău a înaintat pentru ședința CMC din 23.02.2017 proiectul noului ”Regulament privind funcționarea parcărilor și parcajelor auto cu plată din mun. Chișinău”. Consilierii l-au respins și nu l-au votat.

Pete o lună de la propunerea în CMC, la 24.03.2017  Primăria Chișinău, anunță ”dezbatere publică pe marginea proiectului”. Drept că din dezbatere e doar denumirea.  Direcția de Transport ne spune că ”Recomandările pe marginea proiectului” pot fi trimise prin mail sau scrise și duse la ei la sediu. Iată așa o dezbatere publică.

 

 Regulamentul neregulamentar

”Ok” o să ziceți voi (și unii consilieri municipali). ”Și care e problema? Regulament doar oricum trebuie”. Da, trebuie. Însă nu așa.

Scopul acestui Regulament este să asigure o bază de reglementare pentru  Contractul de PPP semnat de Primărie cu EME Parkleitsystem în 2015. În contract sunt o serie de trimiteri la Regulament – prevederi care pur și simplu nu există în Regulamentul vechi (p. 4.1; p. 5.1.1; p. 5.1.7; p. 5.1.14; p. 5.1.20 ). Asta ne face să presupunem că aceste două acte au fost elaborate ”la pachet”. Acest fapt este confirmat chiar de Igor Gamrețchi, în Nota Informativă la proiectul de Regulament (pagina 32).

Aici apar o serie de întrebări:

  1. Dacă Comisia a fost constitutită la 3 noiembrie 2015, de ce proiectul de Regulament a fost gata abia în februarie 2017? Așa de eficient lucrează Direcția de Transport?
  2. Dacă proiectul a fost gata mai devreme, de ce nu a fost înaintat spre discuții și dezbateri publice pînă acum?
  3. Dacă proiectul a fost finisat abia acum, în 2017, cum se face că Contractul de PPP din 2015 face trimitere la el?
  4. Dacă și Chirtoacă și Grozavu au recunoscut că acest contract este slab, în defavoarea interesului public, putem oare avea încredere într-un Regulament creat la pachet cu el?
  5. Și în final, de ce nu a fost elaborat și adoptat în primul rînd Regulamentul, apoi, în baza lui, să fie organizat concursul pentru identificarea operatorului, cum e și firesc în structura ierarhică a documentelor administrative.

În afară de aspectul credibilității, destul de dubios par și o serie de prevederi ale acestui Regulament. Iată doar cîteva:

1. Identificarea locațiilor exacte ale parcajelor cu plată este foarte vagă. 

Conform punctului 14. Parcajele auto vor fi amplasate în limitele Zonelor controlate. Conform Regulamentului Zona Controlată înseamnă:

Din punctul 27 aflăm că:

Am căutat pe google să văd ce înseamnă sintagma ”proiect de tehnologie a traficului” și nu prea am găsit nimic. Adică din regulament nu e clar unde exact vor fi amenajate aceste parcaje.  Din Anexa nr.1 e clar că ”în perimetrul”străzilor menționate:

 

Dar unde excat vor fi organizate parcaje nu e clar. Se pare că decizia finală va rămîine la discreția Operatorului. Mie mi se pare straniu ca un agent economic privat să poată decide locul amenajării parcajelor cu plată.

Să admitem că Operatorul vrea să organizeze parcare în scuarul Preturii Centru sau pe trotuarul din fața Casei Presei, pe trotuarul îngust de pe strada Pușkin sau chiar în PMAN. Conform acestui Regulament el are tot dreptul să o facă. Și dacă aceste parcaje intră în conflict cu proprietarii de terase/localuri sau cu pietonii?

2. Întreținerea parcajelor

Punctul 30 al Regulamentului prevede:

De ce? Conform Contractului de PPP, Operatorul primește 90% din suma rulajului lunar iar Municipalitatea doar 10%. De ce autoritățile publice trebuie să asigure curățenia spațiilor care generează profit unei companii private?

3. Autorizații de parcare

Conform articolului D, punctele 36-38  Operatorul poate elibera Autorizații de parcare

Iar conform punctului 50, Direcția Transport public poate acorda și ”permise speciale fără plată”

Înțelegem că șefii instituțiilor din perimetrul Zonelor controlate, liderii de partide, oamenii de afaceri ”serioși” și altă lume bună vor putea beneficia de eliberarea de plata pentru parcare a automobilelor private. Pentru că cele de serviciu se pare că vor primi automat permise. Și cine va decide cui i se eliberează Permis? Corect, domnul Igor Gamrețchi. În baza la ce?… Cred că răspunsul e clar.

4. Taxele și Penalitățile

Potrivit proiectului de Regulament prima zonă, amplasată în perimetrul străzilor Bănulescu-Bodoni – Ierusalim – Alexandru cel Bun – Nicolae Starostenco – Ismail, va avea un tarif de 15 lei/ora. Pentru vehiculele masa cărora depăşeşte 3,500 de kg (camioane, tractoare, autobuze şi altele), tariful va fi egal cu 45 lei/ora.
 
A doua zonă va avea în jur de 10,000 de locuri de parcare. Aici parcarea va costa 10 lei/ora şi, respectiv, 30 lei/ora. A treia zonă va avea aproximativ 20,000 de locuri de parcare. În această zonă o oră de parcare va costa 5 lei şi, respectiv, 15 lei.
 
Automobilelor parcate neregulamentar le vor fi blocate roţile, iar deblocarea îi va costa pe şoferi 750 de lei, dacă taxa va fi achitată în aceeaşi zi sau 950 de lei, dacă aceasta va fi achitată în zilele următoare.  Pentru automobilele evacuate, şoferii vor trebui să achite 1,600 de lei, iar fiecare zi de neachitare îi va costa suplimentar 150 de lei.
 
Dacă şoferii vor încerca să utilizeze un tichet vechi de parcare, aceştea vor trebui să achite o amendă care va fi de 300 de ori mai mare, decât taxa pentru parcare – 4,500 lei, 3,000 lei sau, respectiv, 1,500 de lei, în dependenţă de zona de parcare.
 
De unde s-au luat aceste cifre? Care sunt calculele care demonstrează că parcarea trebuie să coste 15 lei pe oră și nu 10 sau 5? Probabil a fost realizată vreo cercetare?
 
Da, conform aceleiași note informative ale lui Gamrețchi, acest Regulament a fost elaborat în baza unui studiu realizat de o companie din Marea Britanie în 2013.
 
Aici puteți vedea acest studiu. Este un document destul de bun, elaborat de specialiștii de la WSP. Însă din acest document, băieții șmecheri de la Direcția de Transport au luat doar anumite părți și au omis altele.
 
Dacă ne uităm la secțiunea ”Evaluarea economică a parcărilor auto” (pag.8-24 din PDF) putem vedea niște cifre foate interesante.  Modelul de referință creat în cercetare include următoarele date de bază:
Tariful pentru parcare = 4 lei pe oră; Media de ocupare = 60%
 
Și iată rezultatele obținute (VAN – Valoare Actuală Netă; RIR – Rata Internă de Rentabilitate)

Cum s-a ajuns de la 4 lei/ora la 15? Vă las să vă faceți concluziile singuri.

În afară de diferența de tarife, Regulamentul omite și sugestiile Cercetării privind amenajarea parcajelor. Strategia sugerează că parcajele pot fi amenajate pe carosabil, în paralel cu carosabilul și nu pe trotuar, în spic. 

***

Am enumărat aici doar cîteva prevederi majore ale acestui Regulament care pun sub îndoială buna intenție dar și profesionismul celor care l-au elaborat. 

Pentru mine e clar că acest Regulament nu este decît o încercare de a legitimiza Contractul de PPP semnat de Primărie cu EME Parkleitsystem. Acest proiect pune mulți, foarte mulți bani în joc și băieții șmecheri se vor face luntre și punte pentru a-l realiza în viață. Pentru că asta le va asigura o bătrînețe fără griji chiar dacă ei vor pleca din Primărie. 

Ce trebuie de făcut?

  1. Consiliul Municipal Chișinău trebuie să respingă acest Regulament și să nu voteze un astfel de Regulament pînă Primăria nu anulează contractul de PPP cu EME Parkleitsystem. 
  2. Noul Regulament privind funcționarea parcărilor și parcajelor auto cu plată din mun. Chișinău trebuie elaborat și dezbătut ținînd cont de sugestiile Sudiului cu privire la Strategia pe termen lung de parcare în mun. Chișinău realizat de WSP UK Limited. Iar tarifele trebuie revizuite și adaptate la realitățile anului 2017. 
  3. Ulterior, după adoptarea noului Regulament, Primăria trebuie să organizeze un concurs nou, în baza unui caiet de sarcini public iar în comisia de concurs să fie incluși consilieri municipali și reprezentanți ai societății civile
  4. Toate parcajele cu plată noi-create să fie amenajate din contul carosabilului, în paralel cu acesta, iar trotuarele să fie eliberate de parcaje. 

Numai așa vom putea fi siguri că proiectul Parcărilor cu plată va lucra în favoarea orașului și nu a companiilor offshore.  

În următorul articol voi veni cu propuneri despre cum ar trebui organizat sitemul de parcări cu plată în Chișinău în mod ideal. 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Noile atribuții ale lui Dorin Chirtoacă despre care el nu vrea ca noi să știm

Disclaimer: Acest articol conține foarte multă juridică și vă poate provoca o stare de plictiseală! Dar el explică de ce Dorin Chirtoacă nu se mai poate eschiva de la soluționarea problemelor comerțului stradal și construcțiilor neautorizate și de ce el vrea ca voi să nu știți nimic despre asta. Dacă chiar e prea greu de citit tot articolul, puteți citi doar ultima parte. 

*************

Începînd cu 16 martie 2017, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Contravențional care oferă autorităților locale mai multă putere.

Despre istoria acestor modificări am scris în articolul precedent. În acest articol vom analiza care sunt noile atribuții ale primăriilor și cum ar putea ele fi aplicate în Chișinău.

1. Constatarea încălcărilor

În primul rînd, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, autorităților locale li s-a oferit rolul de Agent Constatator (Cod Contravențional, Articolul 42310). Asta înseamnă că reprezentații Primăriilor deja pot întocmi procese-verbale cu privire la o serie de încălcări de lege și pot înainta aceste procese verbale în instanță.

Acest lucru este foarte important, pentru că pînă acum, Primăriile trebuiau să sesizeze Poliția sau Inspecția de Stat în Construcții sau alte instituții ale statului care aveau atribuții de constatare. Asta era foarte ineficient, pentru că aceste instituții au domeniile lor de reglementare și nu reușeau fizic să proceseze și încălcările din domeniul administrației publice locale.

Cel mai mult această situație afecta orașul Chișinău. Spre exemplu, foarte multe din procesele-verbale înaintate de Inspecția de Stat în Construcții pe subiectul construcțiilor neautorizate erau respinse de judecători pe motiv că ele depășeau termenul de prescripție. Iar Poliția nu are suficienți angajați care ar putea monitoriza zilnic parcările neregulamentare din oraș sau comerțul stradal ilegal.

2. Aplicarea amenzilor

Pînă acum autoritățile locale nu puteau aplica amenzi. Mai exact, există un organism al autorității locale care putea aplica amenzi doar pe o serie de articole care reglementează probleme minore.

Această structură se numește ”Comisia administrativă” (Cod Contravențional, Art.398) și este formată  de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) în componenţa preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului responsabil şi a 4–7 membri. Comisia activează în baza unui Regulament adoptat de Parlament în 2010.

Consiliul decide cine să facă parte din aceste comisii (de exemplu: primarul, viceprimarul, consilierii, cetățeni din localitate, membri ai asociațiilor obștești etc.). Deciziile comisiei administrative se iau cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei. Acestea se citesc imediat în ședință publică și se înmânează contra semnătură celui care a înfăptuit acțiunea ilegală. În cazul în care autorul faptei ilegale nu este prezent la ședință, comisia administrativă o expediază la adresa lui în maxim 3 zile. Persoana sancționată poate să se adreseze în instanța de judecată pentru a contesta sancțiunea primită.

Nu am reușit să găsesc dacă există astfel de comisii la nivel municipal, dar am găsit o astfel de comisie la Pretura Rîșcani, fapt care indică organizarea lor la nivel de sector. Deși, conform Regulamentului, Comisiile administrative   examinează cauzele în şedinţă publică, verbal, nemijlocit şi în contradictoriu (Art. 5, al. 1) și sunt obligate să întocmească procese-verbale, nu am găsit nicăieri un raport sau o evență publică a acestor ședințe. Nu știm cine face parte din ele, cîte cauze examinează, cîte amenzi aplică și care este finalitatea lor.

Pînă acum aceste comisii putea examina contravenţiile prevăzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161–168, 170–175, 180, 181, 227 (care țin de întreținerea drumurilor, tăinuirea informaţiei despre fondul funciar disponibil, Conectarea neautorizată la sursele de energie electrică, termică sau la sursele de gaze, încălcarea dreptului de acces la echipamentele de măsurare, ncălcarea regulilor de asigurare a curăţeniei în localităţile urbane şi rurale, încălcarea legislaţiei cu privire la locuinţe). Despre noile atribuții o să explic mai jos.

Atribuții pentru rezolvarea problemelor mari ale orașelor

Primarul General al mun. Chișinău, pe parcursul celor 3 mandate ale sale nu a reușit să oprească extinderea a două mari probleme urbane: construcțiile neautorizate și comerțul neautorizat. Explicația sa întotdeauna se limita la lipsa de competențe și pîrghii:

„Legea trebuie să stabilească clar atribuţiile fiecărei instituţii, inclusiv cine aplică sancţiuni pentru comerţul stradal. Oamenii cer Primăriei soluţionarea problemei, iar Primăria nu are nicio pârghie legală pentru a rezolva situaţia. Nici Poliţia nu are împuternicirile necesare pentru a aplica amenzi pentru comerţul stradal. Ceea ce avem la ziua de azi este o încercare nereuşită de a pasa responsabilităţile de la o instituţie la alta” spunea Dorin Chirtoacă.

Sursa: chisinau.md

Ei iată că s-a rezolvat. Începînd cu 16 martie 2017, reprezentanții Primăriei pot constata și, prin intermediul Comisiilor Administrative, pot aplica amenzi pentru următoarele încălcări:

Art. 126 – pășunatul ilegal al animalelor (pentru unele regiuni o problemă ecologică gravă)

Art. 154 – Încălcarea regulilor de gestionare a deşeurilor (colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, inclusiv în obiectivele acvatice, în subsol etc., a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură).

Art. 157 – Cruzimea faţă de animale, și anume:

  • alin. (7) – Neasigurarea curăţirii deşeurilor provenite de la animalul plimbat de proprietar în afara locuinţei. (Salutări proprietarilor de cîini și pisici care nu știu că rahatul animalelor de companie trebuie strîns în pachețel și aruncat la gunoi).
  • alin. (8) –  Vînzarea, participarea la expoziţii, transportarea animalului de companie în alte localităţi fără carnetul de sănătate al animalului  se sancţionează cu amendă de pînă la 5 unităţi convenţionale. (Salutări celor care vînd motănași cu 10 lei căldarea în intersecții).

Sursa: squarespace.com

Art. 273 – Încălcarea regulilor de comerţ, și anume:

  • pct. 9) – desfășurarea activităţii de comerţ fără notificarea autorităţii administraţiei publice locale.
  • pct. 91) – organizarea sau desfăşurarea comerțului în alt loc decît cel notificat autorității administrației publice locale, inclusiv aflat pe teritoriul pieței.
  • pct. 11) – desfăşurarea oricărei activităţi comerciale în perioada suspendării activităţii comerciale.
  • pct. 15) – desfăşurarea activităţii de comerţ în locuri sau în zone în cadrul cărora, conform legislaţiei şi/sau regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local, aceasta este interzisă.
  • pct. 16) – necorespunderea unității comerciale cu datele indicate în notificarea depusă privind  inițierea  activității de comerț.

Sursa: moldovenii.md

Încălcările constatate în domeniul construcțiilor nu pot fi examinate de Comisia Administrativă ci se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente. Dar oamenii Primăriei deja pot constata încălcarea și pot începe procesul de judecată fără a apela la Inspecția de Stat în Construcții pe urmtoarele articole:

Art. 178 – Încălcarea regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale şi a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole. (Orașul Chișinău are cîteva mini-sate construite ilegal pe loturile întovărășirilor pomicole (”дача”) care se vor a fi legalizate).

Art.179. Construcţii neautorizate şi intervenţii  neautorizate la construcţiile existente.
(Executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor ce cad sub incidenţa legislaţiei privind calitatea în construcţii fără licenţă eliberată în modul stabilit.)

Sursa: diez.md

Măsurile de constrîngere și măsurile speciale

În afară de aplicarea amenzilor, la dispoziția autorităților locale stau încă două instrumente care, folosite cu cap, pot crește considerabil eficiența și impactul luptei cu problemele comețului și construcțiilor neautorizate. Acestea sunt:

Măsurile procesuale de constrîngere (Art. 5, al. 432) – sunt măsuri pe care agentul constatator (în cazul nostru Primăria) este în drept să aplice, în limitele competenţei. Și încazul nostru aceasta este punerea sub sechestru.

Conform articolului 4393.
(1) Punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrîngere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată, la solicitarea agentului constatator (Primăria) sau a procurorului, pentru a asigura eventuala confiscare specială, precum şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii, conform art. 203–210 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător.
(2) Punerea sub sechestru a bunurilor pentru a asigura eventuala confiscare specială şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii poate fi aplicată asupra bunurilor persoanei în privința căreia s-a pornit proces contravențional.

Măsurile de siguranță

Conform articolului 439în procesul contravențional, în scopul înlăturării consecințelor faptei, a unui pericol ori pentru prevenirea săvîrşirii faptelor contravenționale prevăzute de prezentul cod, chiar dacă nu sînt întrunite condițiile de tragere la răspundere contravențională, se poate aplica una sau mai multe din următoarele măsuri de siguranță:
    b) demolarea construcțiilor neautorizate şi/sau defrişarea arborilor şi arbuştilor;
    c) confiscarea specială.

Articolul 4396. Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor
(1) Demolarea construcțiilor neautorizate se aplică în cazul faptelor prevăzute la art. 116, 134, 168, 178, 179 şi 226 şi atrage, după caz, remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.
(2) Defrişarea arborilor şi arbuştilor se aplică în cazul contravenției prevăzute la art. 168.
(3) Demolarea construcțiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor se dispun de către instanța de judecată şi pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată răspunderea contravențională în temeiul art. 26 sau procesul contravențional a încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f).

Articolul 4397. Confiscarea specială
(1) Confiscarea specială constă în trecerea forțată şi gratuită în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.
(2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile:
a) utilizate sau destinate pentru săvîrşirea unei contravenții;
(3) Confiscarea specială se aplică de către instanța de judecată la demersul agentului constatator.

Sursa: Unimedia

Feel the power… or not

După cum putem vedea, noile prevederi ale Codului Contravențional oferă autorităților locale suficientă putere ca să poată lupta eficient cu marile probleme urbane: construcțiile și comerțul neautorizat.

Dacă pînă acum Poliția putea doar să amendeze comercianții ilegali, acum Primăria îi poate amenda și, mai important, le poate confisca și sechestra marfa și tarabele.

Dacă pînă acum Inspecția de Stat în Construcții putea doar pune niște amenzi neînsemnate pentru construcțiile ilegale, acum Primăria poate pune amenzi usturătoare și, mai important, poate dispune sistarea lucrărilor de construcție și demolarea construcțiilor respective.

În mod normal, dacă Dorin Chirtoacă și subalternii săi ar vrea cu adevărat să scape orașul de haosul în construcții, de mizeria comerțului ambulant, de gunoi și de rahat de cîine, ei ar trebui să înceapă o campanie serioasă de aplicare a noilor prevederi legale în practică.

Nu. Din contra. Ei vor ca noile prevederi să fie trecute cu vedere și noi să nu ne punem prea multe întrebări. La 17.03.2017 pe saitul oficial al Primăriei Chișinău nu există nici o informație despre noile atribuții ale Primăriei, nici un manifest contra comerțului sau construcției ilegale, nici un avertisment către cei care încalcă legea. Doar baloane, mărțișoare și feerie.

De ce? Pentru că e foarte simplu.

În urma intervenției deputaților PL în proiectul de lege, toată această putere nouă a fost concetrată în mîinile Primarului.

Conform articolul 42310 :
(1) Contravențiile prevăzute la art. 1261, 154, art. 157 alin. (7) și (8), art. 178, 179, art. 273 pct. 9), 91), 11), 15) și 16) se constată de către organele specializate ale administrației publice locale.
    (2) Sînt în drept să constate contravenții şi să încheie procese-verbale primarul, viceprimarul, arhitectul-şef, şefii și șefii adjuncți ai subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale, specialiştii principali şi specialiștii coordonatori din cadrul acestora desemnați de către primar.

Adică nu poate fiecare viceprimar, șef de direcție sau specialist principal să aplice legea, în virtutea funcției deținute, ci doar acei viceprimari, șefi de direcție și specialiști care vor fi desemnați de primar.

Nu știu cum a trecut această lege expertiza anticorupție, dar există o mare probabilitate ca ea să amplifice corupția care domnește în Primăria Chișinău. Acum funcționarii de acolo vor decide cine a încălcat legea și cine nu. Care construcție o demolăm și pe care ne facem că nu o vedem. Cui îi sechestrăm marfa și cui nu. Iar decizia finală o va avea Dorin Chirtoacă.

Pînă acum el decidea, prin semnătura sa, cine primește certificat de urbanism, autorizație de construcție sau permis de activitate comercială. Acum el va putea decide și cine primește amendă, confiscare, demolare. Conform celor mai europene și democratice principii.

Așadar, dacă o să vedeți că în Chișinău, în continuare, înflorește comerțul stradal și construcțiile ilegale iar Primăria se face că plouă, să știți că ”vinovatul” în cel mai direct sens al acestui cuvînt, e Primarul General Dorin Chirtoacă.

Iar dacă aveți o construcție neautorizată, sau niște tarabe pe str. Armenească și vă temeți să rămîneți fără ele, deja știți în care cabinet vă adresați.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Dorin Chirtoacă față în față cu atribuțiile

La 11 martie curent, Pretura Sectorului Rîșcani publică pe pagina sa oficială de facebook următoarele:

Evenimentul a fost reflectat pe larg și în presă. Prima reacție a fost una de bucurie pentru că acesta este primul caz cînd o construcție ilegală este demolată de autoritățile locale. Mai ales în contextul comentariului pus de pretură la postare.

Însă citind mai atent acest comentariu mi-am dat seama că ceva nu e curat la mijloc. Fraza ”Proiectul… își face efectele” mi s-a părut foarte stranie. Cum își poate face efectele un proiect de lege? Ori e lege care se aplică, ori e proiect care încă nu e lege și nu are putere juridică. Am încercat să cercetez un pic această situație și iată ce am descoperit:

Proiectul de lege misterios

Conform saitului oficial al Parlamentului RM, la 30.10.2015, Fracțiunea Partidului Liberal înaintează spre examinareProiectul legii privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 (art.30, 33, 177, 398, 180, 400’1)”. Proiectul primeșt numărul 417.

Proiectul prevede modificarea unor articole din Codul Contravențional care prevăd, în linii generale, constatarea și pedepsirea fenomenului construcțiilor neautorizate.

În nota informativă se argumentează că, la moment, construcțiile neautorizate sunt constatate de către Inspecția de Stat în Construcții care întocmește procese-verbale și le înaintează în instanță. Însă cele mai dese ori, aceste procese-verbale se anulează de către instanță în temeiul omiterii termenului de prescripție.

Pentru asta, autorii proiectului de lege solicită împuternicirea autorităților publice locale cu dreptul de a constata și sancționa construcțiile neautorizate.

Construcţiile neautorizate recepţionate final apar din cauza ne acoperirii cu măsuri de constatare a contravenţiei de construcţie neautorizată în termenul de prescripţie, trei luni, ce ulterior rămân neacoperite de prevederile legislaţiei. se argumentează în nota informativă.

Este interesant faptul că semnatarul acestei note informative este dl. Iurie Dîrda, deputat  PL și, prin coincidență, proprietarul unei companii de construcții de succes.

În aceeași zi, fracțiunea PL mai introduce un Proiect similar, dedicat constatării și sancționării de către APL a comerțului stradal neautorizat. 

Este clar că aceste două proiecte vin să ofere atribuții Primăriei Municipiului Chișinău pentru a face ordine în comerțul și construcțiile neautorizate. Lăudabilă inițiativă ar spune cititorul, ”Bravo PL” pentru că își susține Primarul General.

Nu e clar un singur lucru. Fenomenul construcțiilor ilegale și a comerțului stradal neautorizat a fost constatat de Dorin Chirtoacă încă la începutul primului mandat, în 2007-2008, iar din 2009 Partidul Liberal are fracțiune în Parlament și este, cum mici pauze, la guvernare.

De ce abia în 2015, în al treilea mandat al primarului, deputații liberali își dau seama că trebuie de modificat legea ca Dorin Chirtoacă să poată face regulă în Chișinău? 🙂

Dar să revenim la proiectul misterios. Conform datelor de pe parlament.md, proiectul de lege nr. 417 a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului din 22.07.2016 spre examinare, peste aproape un an (!) de la înaintare. Asta vorbește despre capacitatea PL de a promova legi de care orașul Chișinău are nevoie urgentă.

Pentru comparație, Proiectul Legii cu privire la statutul municipiului Chișinău, care îi oferă lui Dorin Chirtoacă atribuții speciale și care este mult mai complex ca domeniu de influiență și impact, a fost înaintat de deputații liberali la 04 aprilie 2016 iar la 17 noiembrie 2016 deja este votat în două lecturi concomitent. Se vede că urgențele Partidului Liberal sunt mai urgente decît urgențele chișinăuienilor.

Dar conform stenogramei ședinței, la propunerea dnei Violeta Ivanov, examinarea proiectului este amînată pentru ”săptămîna viitoare”.

Ședința Parlamentului din 22.06.2016, p.5

Însă proiectul 418, cel cu comerțul neautorizat, a fost prezentat în plen și chiar a apărut o mică dezbatere referitor la unele prevederi. Puteți citi aici, la paginile 41-50. În cadrul acestei ședințe, după pauză, deputații votează în primă lectură acest proiect dar și comasarea lui cu proiectul nr. 137.

Ședința Parlamentului din 22.06.2016, p.59

 

Proiectul nr. 137

Proiectul nr. 137 este un proiect de modificare a mai multor articole și prevederi ale Codului Contravențional, elaborat și înaintat de Guvernul RM la 04.04.2016.

Peste o săptămînă, la ședința Parlamentului din 27.07.2016 se dezbate Moțiunea de Cenzură împotriva Guvernului, iar proiectul nostru este examinat a doua zi, pe 28.07.2016. În stenograma ședinței puteți citi dezbaterea pe proiect (p.80-85).

Este interesant că în cadrul dezbaterii, deputatul PCRM Elena Bondarenco întreabă de ce nu se examinează și proiectul nr.159 din 23.04.2015 care prevede, printre altele, și împuternicirea primăriilor cu constatarea încălcărilor legislației. Astfel aflăm că deputații comuniști au propus un proiect similar cu jumătate de an înaintea liberalilor, fapt care iarăși, ne indică gradul de grijă al deputaților PL pentru problemele administrațiilor locale.

Spre finalul ședinței, proiectul nr. 417 al liberalilor este votat în primă lectură și, la fel ca și proiectul 418 (cu comerțul neautorizat), este comasat cu proiectul nr. 137 al Guvernului.

Proiectul înaintat de Guvern conținea deja prevederi precum:

  1. Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor (Punctul 239, Art 4395)
  2. Confiscarea bunurilor utilizate sau destinate pentru comerțul neautorizat (Punctul 239, Art. 4397, al. (2))
  3. Oferirea atribuțiilor constatatoare către Administrația Publică Locală (Punctul 223)

Așa că deputații liberali nu au venit cu prevederi noi, decît să aibă grijă să concentreze în mîinile Primarului și atribuțiile de Agent Constatator al autorității locale.

Dacă în Propunerea Guvernului de spunea:

atunci în legea finală vedem o mică modificare:

Cam asta e soarta eroicului ”Proiect 417 din 30.10.2015 înaintat de Fracțiunea Partidului Liberal” care ”își face efectul” la Pretura Rîșcani. După ce comuniștii și Guvernul au venit cu propuneri de modificări legislative, s-au trezit și liberalii să rezolve problemele autorităților locale.

Însă partea cea mai interesantă este că Proiectul nr. 137 al Guvernului este votat în a doua lectură la 17.11.2016, este publicat în MO la 16.12.2016 și prevede că ”intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării”. Adică noile prevedere vor putea fi aplicate începînd cu Vineri, 17 martie 2017.

Iar la 11 martie 2017 Pretura Rîșcani, eroic și cu tam-tam în presă, deja demolează o clădire. Cu o săptămînă înainte de intrarea în vigoare a legii care i-ar permite acest lucru. Nu mai zicem de faptul că oricum este nevoie de o decizie a instanței de judecată.

Cel mai probabil clădirea a fost demolată în baza unei decizii de judecată emisă în urma unui dosar înaintat mai devreme de către Inspecția de Stat în Construcții, care avea atribuții de agent constatator. Dar asta nu-i împiedică pe liberali să se laude cu lupta împotriva construcțiilor ilegale.

Ce va face Primarul?

Dincolo de jocurile de-a PR-ul ale Partidului Liberal, noile prevederi ale legii oferă Primăriei Chișinău instrumente și pîrghii legale suficiente să înceapă, de la 17.03.2017 o luptă serioasă cu construcțiile ilegale și comerțul stradal neautorizat.

Combinate cu atribuțiile extinse pe care i le ofără Legea privind Statutul Municipiului Chișinău, noile prevederi ale Codului Contravențional îi oferă lui Dorin Chirtoacă posibilitatea de a face ordine în orașul Chișinău într-un an de zile. Deja scuza că ”legea nu ne permite” nu mai merge.

Acum el ar trebui să formeze o structură interdepartamentală cu oameni din Direcția Arhitectură și Urbanism, Direcția Juridică, Direcția Transport Public, Direcția Comerț, Alimentație Publică și Servici, Direcția Locativ-Comunală, Direcția de poliție a municipiului Chișinău și să înceapă o cruciadă împotriva haosului și dezmățului comerțului stradal și al construcțiilor neautorizate.

Știind că va obține asemenea atribuții, Dorin Chirtoacă deja trebuia să își pună oamenii să îi pregătească dosarele cu sutele de cazuri și adrese unde au loc comerț și/sau construcții neautorizate. Și vineri, la ora 8:00 să vină în birou și să înceapă  a semna procese-verbale pe care la ora 9:00, juriștii primăriei să le depună la judecătoriile de sector.

Cît de corupt nu ar fi sistemul judecătoresc, ei nu vor întrăzni să respingă toate adresările și Primăria Chișinău va obține cîștig de cauză pe cel puțin 50% din cazuri. Și atunci să pornească buldozerele și confiscațiile iar orașul să poată scăpa măcar de o parte din construcțiile și comerțul stradal în care se sufocă.

Să vedem cum își va utiliza Primarul atribuțiile.

***

Fotocolaj: Viorel Mardare, posmotrel.eu.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Cum să dezvoltăm orașul fără a-l distruge?

Una din marile probleme ale orașelor moderne este supraconcentrarea. O dată cu dezvoltarea orașului și creșterea populației, oamenii au nevoie de mai mult spațiu locativ, spațiu pentru oficii și servicii.

Tendința naturală este de a amplasa noile clădiri în centrul orașului. Pentru că e cel mai ușor și mai comod. Rețele deja există, totul e aproape, concentrarea de oameni e mare, respectiv și prețul final per metru pătrat va fi destul de mare.

Unele orașe, precum Chișinăul, preferă să nu se gîndească tare mult la aspectele negative ale acestei ”strategii” de dezvoltare. Investitorii pur și simplu rad de pe fața pămîntului clădirile vechi și îndeasă acolo blocuri imense, cu multe etaje. Pentru că pot.

Cel mai relevant exemplu este clădirea din spatele fostei Ambasade a Franței. Argumentul general al acestor oameni este că ”orașul trebuie să se dezvolte”. 

Nu cred că trebuie să explic aici care sunt minusurile unei astfel de strategii de dezvoltare. De la creșterea presiunii pe rețele pînă la supraaglomerarea zonei sau de la pierderea centrului istoric și a patrimoniului arhitectonic pînă la gentrificare.

Toate aceste probleme au determinat orașele moderne să regîndească și să planifice procesul inevitabil de creștere a urbei.

Seestadt Aspern

Aspern Seestad este un proiect de dezvoltare urbană în nord-estul orașului Viena. Acest proiect prevede construcția de la zero a unui supercartier în districtul 22 al orașului, pe o suprafață de mărimea a 340 de terenuri de fotbal (240 hectare), care va crea condiții ”high-quality living” pentru peste 20 mii de locuitori și cam același număr de locuri de muncă.

În cadrul cursului de ”Urban Planning and Urbanism” pe care îl urmez la Viena, am vizitat acest cartier în devenire și am discutat cu unul dintre managerii proiectului.

Conceptul e simplu. Municipalitatea alocă, planifică și pregătește un spațiu pentru noul cartier iar investitorii și companiile de construcții își realizează proiectele în acest spațiu.

Primăria din Viena a alocat bani și a construit toate rețelele majore necesare: drumuri și transport care conectează Seestadt Aspern cu centrul Vienei, energie electrică, gaz, apă și canalizare și au amenajat spațiile publice. De asemenea autoritățile au construit o parte a zonei cu social housing – apartamente pe care le oferă la un preț accesibil familiilor tinere și persoanelor cu venituri mai mici.

Aici puteți vedea un timelapse de pe șantier:

Die Entstehung des Seeparks im Zeitraffer from aspern Die Seestadt Wiens. on Vimeo.

Cam așa arată cartierele construite deja:

Aici și-au găsit realizare cele mai curajoase proiecte ale arhitecților și cele mai moderne materiale și metode de construcție.

La prima vedere cartierul seamănă cu o imagine din Sim Sity.  Spațiile publice sunt foarte bine amenajate dar nu prea au umbră. Dar asta pînă vor crește copacii plantați.

În paralel, coordonatorii proiectului se ocupă cu atragerea investitorilor, oferindu-le condiții avantajoase: legături excelente de transport, facilități financiare și o mulțime de spațiu deschis unde investitorii pot dezvolta proiecte la scară largă.

Vrei să construiești blocuri de social sau elite housing? Sau centre de oficii? Sau un hub inovațional? Pur și simplu contactează persoana responsabilă pentru investiții și ei îți vor oferi toată asistența necesară. Nu trebuie să cheltui bani pe infrastructura și amenajare. Doar îți construiești clădirea respecînd cerințele proiectului.

Seestadt Aspern este planificat și construit țînînd cont de toate elementele moderne de dezvoltare urbană: eficiență energetică, environment friendly, smart city, spații publice, infrastructura socială și de educație.

Străzile și curțile sunt cam pustii pentru că vizita noastră a fost într-o zi de Sîmbătă dar și pentru că majoritatea apartamentelor încă sunt goale. Cele mai multe blocuri au fost inaugurate abia în 2015.

În mijlocul cartierului a fost creat un lac artificial și un spațiu public deschis și atractiv pentru locuitorii de toate vîrstele. Plajă:

Terenuri și instalații de joc pentru copii

Mobilier pe malul lacului

Linia și stația de metro (da, nu tot metroul e subteran 🙂 ) care face legătura cu orașul. În centru poți ajunge în 10-15 min.

Skate-park amenajat sub calea ferată

Terenuri de joacă pentru copii în curțile blocurilor

La nivel administrativ Seestadt este organizat și gestionat în bază de proiect. Există un coordonator din cadrul municipalității, funcționar public. În rest, proiectul are o echipă de management în care fiecare angajat are atribuții clare. La fiecare etapă în proiect sunt implicați specialiști cu profil necesar: arhitecți, urbaniști, sociologi, ecologi.

Finalizarea cartierului Seestadt este planificată pentru anul 2028, după cîteva faze de dezvoltare. Mai multe detalii despre Seestadt puteți vedea pe site-ul lor oficial.

***

Proiectul Seestadt Aspern este o soluție pentru construția haotică în oraș dar și un exemplu de planificare și prevenire a problemelor care apar în urma creșterii naturale a unui oraș.

Acest model ar putea fi adaptat și folosit în Chișinău, ca un instrument de control și gestionare a dezvoltării orașului. Așa am putea evita apariția de blocuri apărute acolo unde nu le este locul, am avea cartiere noi și moderne iar antreprenorii și companiile de construcție ar avea unde să își dezvolte proiectele, fără să fie nevoiți să mituiască funcționarii din primărie.

Iar orașul și-ar păstra centrul vechi și ar evita multe probleme cauzate de dezvoltarea haotică.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Observații urbane: Parcurile și zonele verzi

Am decis să public o serie de articole despre orașele în care locuiesc în timpul masterului pe care îl fac. Deja am reușit să adun suficiente materiale despre Bruxelles, care țin de amenajarea și dezvoltarea urbană, politicile publice ale orașului și alte aspecte interesante.

***

O să încep cu parcurile și spațiile verzi pentru că diferența dintre Bruxelles și Chișinău la acest capitol este una izbitoare.

Bruxelles este cea mai ”verde” capitală europeană, cu o medie de 27 m2 de spații verzi per locuilor.  Dacă nu luăm în considerație Forêt de Soignes (o pădure-parc imensă, în sud-estul orașului) capitala Belgiei nu are parcuri foarte mari. În schimb are o rețea de spații verzi mici, interconectate, care seamănă cu niște pori prin care orașul respiră.

bru-spatii-verzi

Eu locuiesc lîngă două parcuri apropiate între ele: Parc de Forest și Parc Duden. Primul este mai nou și are mai puțină vegetație și mai multe spații deschise. Parc Duden este un parc vechi, care pe alocuri seamănă a pădure.

forest-duden-parks

Deși nu pot să afirm că parcurile sunt foarte dotate, ambele parcuri asigură tot ce este necesar pentru vizitatori. Spații deschise cu iarbă pentru pictinc sau pentru jocurile copiilor, alei pentru primbări, cărărușe lungi și întortocheate pentru plimbarea cîinilor sau pentru alergat, bănci pentru odihnă, coșuri pentru gunoi, monumente și instalații artistice, panorame pentru fotografiat și alte elemente decorative.

Mobilierul din parcuri este simplu dar cu gust. Și nu, scîndurile băncilor nu sunt vopsite cu vopsea verde.


Aleile și cărările, deși nu sunt în stare ideală, sunt curate și comode.

Spațiile deschise sunt acoperite cu iarbă deasă și îngrijită.

În afară de bănci și urne de gunoi, parcurile sunt dotate cu utilități minime necesare.

Parcări pentru biciclete.

Mese pentru picnic și jocuri de masă.

Alei asfaltate pentru cărucioace.

Cărări pentru alergat.

Instalații artistice și monumente.

Panouri informative și anunțuri pentru utilizatori.

Deși se confruntă și ei cu probleme financiare, spațiile verzi din Bruxelles sunt curate și îngrijite la timp. De asta se ocupă ”L’administration de l’environnement et de l’énergie en Région de Bruxelles-Capitale” (Administrația de Mediu și Energie a Regiunii Bruxelles).

Defapt, curățarea și îngrijirea spațiilor verzi e doar o parte din lucrul acestei structuri. Ei se ocupă de problemele ce țin de calitatea aerului, energie, sol, poluarea sonoră, gestionarea deșeurilor, natură și biodiversitate, animalele de companie, gestionarea apelor nenavigabile și lupta cu schimbările climatice. Pe site-ul lor puteți vedea valorile, viziunea și obiectivele strategice dar și rapoartele de activitate.

Nu știu ce fac ei în birouri dar lucrul lor în oraș se vede la fiecare pas. În parcuri și spațiile verzi mereu poți vedea echipe de muncitori specializați, în uniforme și cu tehnica necesară care curăță, taie, plantează, strîng frunze sau repară mobilierul.

Dar chiar dacă nu-i vezi, se vede rezultatul lucrului lor.




Cu alte cuvinte, după starea parcurilor și spațiile verzi din Bruxelles este clar că acestea nu sunt lăsate în voia sorții. Idiferent de anotimp și starea vremii, ele sunt pline de viață și asigură balanța necesară dintre urbe și natură.

Lucru care nu îl putem spune despre zonele verzi din Chișinău. Uitate de autorități și abuzate de agenții economici, zonele verzi din capitala RM seamănă cu niște copii ai nimănui. Murdari, neîngrijiți, zdrențăroși și triști.

Da, există Valea Morilor, unde Primăria Chișinău încearcă să facă un ”țarc” verde în jurul lacului. Însă cît de bine nu ar fi amenajat un parc ele nu este decît unul.

Cît orașul investește în Valea Morilor, celelalte parcuri și zone verzi din oraș degradează. Parcul Valea Morilor e atacat din toate părțile de construcții semilegale. Pădurea-parc de la Ciocana e lăsată de izbeliște și sălbăticește. parcul de la Poșta Veche e transformat în gunoiște. Iar parcul Alunelul în genere e pe cale de dispariție.

Parcurile din Chișinău sunt bune pentru decorul filmelor de groază.

Trotuare sparte.

Țărînă și glod.


Șantiere abandonate.


Utilități.


Eu am obosit să vorbesc despre cum Primăria Chișinău nu are nici o viziune pentru spațiile verzi din oraș și despre cum Întreprinderea Municipală Spații Verzi este un anacronism ineficient. Rolul unei astfel de instituții nu ar trebui să se limiteze numai de a strînge frunzele și la măturat prin parcuri.

Și veșnica explicație că ”nu sunt bani” nu merge. Sunt sute de agenți economici care își dezvoltă proiectele imobiliare sau comerciale în parcurile din oraș sau chiar din contul acestora. Nu cred că nu se poate de găsit o formă de colaborare dintre autorități, agenții economici, societatea civilă și locuitorii orașului prin care să se găsească fonduri și proiecte pentru dezvoltarea parcurilor din Chișinău.

Periodic în oraș apar tentative de a curăți și îmbunătăți parcurile și zonele verzi. Proiectul Scuarul Cehov, proiectul Iarba Urbană, proiectul Parcurile Viitorului  sunt doar cîteva dintre ele. Sunt sigur că astfel de inițiative ar putea fi coordonate și susținute de Primărie. Iar începînd cu asta s-ar putea de elaborat un Program de dezvoltare a spațiilor urbane verzi din Chișinău.

Pentru că zonele verzi sunt de o importanță vitală pentru un oraș. Ele au nu doar un rol ecologic important. Ele stimulează viața socială, culturală și economică asigurînd confortul urban necesar. Despre asta am mai scris.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Răspunsuri la întrebări. Partea I.

Ultima perioadă m-au năvălit întrebările.

Despre mine, despre unde am plecat, de ce, cum, unde, cînd și în genere ce se întîmplă? Nu că aș fi un om tare important dar activitățile din ultimii ani m-au cam plasat în atenția publică.

Prietenii mă întreabă pe facebook. Cei care mă cunosc puțin sau deloc întreabă prietenii mei. Unii se întristează că am plecat, alții se bucură iar alții în genere inventează povești.

Pentru că îmi ia mult timp să răspund la fiecare în parte, am adunat aici cele mai frecvente întrebări și am încercat să răspund la ele cît mai explicit.

***
1. Unde ai plecat?

În 2014 am găsit un  curs de master care mi s-a părut interesant – ”4Cities”, Euromaster in Urban Studies. Timp de un an am pregătit actele necesare și în toamna lui 2015 am aplicat online. În urma evaluării aplicațiilor am fost unul dintre cei 12 norocoși care au beneficiat de o bursă Erasmus pentru acoperirea acestor studii.

Alde băieții care știu tot pe internet insinuează că am fost trimis la studii de Mîna Moskovei sau de GosDep. Băieți, credeți ce vreți, e dreptul vostru.

Însă le mulțumesc enorm lui Vitalie și Angelei  pentru susținere și pentru scrisorile de recomandare pe care mi le-au oferit. Numai nu știu care dintre ei e Mîna Moskovei și care e GosDep 🙂

Revenind la întrebare. Masterul se numește ”4 Cities” pentru că are loc în 4 orașe diferite: Bruxelles, Viena, Copenhaga și Madrid și este susținut de 6 universități din aceste orașe.

La moment sunt în Bruxelles pentru că aici e Headquarter-ul cursului, iar Vrije Universiteit Brussel (VUB) și Université Libre de Bruxelles (ULB) sunt gazdele de bază ale acestui curs.

2. Ce vei studia?

4Cities este un curs de master interdisciplinar cu o durată de doi ani care încorporează domenii ca geografie, sociologie, istorie, studii culturale și studii de management și administrație.

Masterul conține cursuri de studii urbane europene, geografie socială și economică urbană, analiză urbană, dezvoltare și planificare urbană, urbanism și arhitectură, administrare locală, managementul proiectelor.

În linii generale, acest master oferă o bază de cunoștințe și aptitudini petru cercetarea și predarea problemelor urbane și urbanismului, consultarea politicilor publice urbane, managementul proiectelor urbane, planificare urbană și design consulting.

3. De ce ai decis să pleci?

Pentru că orașele moderne sunt cele mai complicate lucruri pe care le-a creat civilizația umană.  Și ca să înțelegi cum să soluționezi problemele care apar într-un oraș nu este suficient nici un master la zi în APL în Moldova și nici un curs de două săptămîni de drept fără frecvență la Sorbona.

E foarte ușor de cîștigat alegeri și e foarte complicat de organizat un proces de soluționare a problemelor unui mușuroi de oameni cu specific, necesități, viziuni și păreri diferite.

Spre regret Republica Moldova nu are nici experință în buna administrare a orașelor și nici universități și profesori care ar putea preda acest lucru. Încă nu are 🙂

Ultimii 3-4 ani am fost un autodidact. Am încercat să caut prin cărți, internet și din călătorii să văd cum funcționează orașele și cum soluționează oamenii problemele de transport public, infrastructură pietonală, spații verzi, servicii publice și multe altele. Însă am simțit că asta nu e suficient și că e timpul de trecut la un alt nivel.

Dincolo de partea academică, eu cred că ieșitul în lume face bine la creier. Mai ieși din cutiuță, mai vezi lumea, mai faci cunoștințe, îți mai schimbi perspectivele și punctele de vedere.

4. Te mai întorci în Moldova?

Da. Mă mai întorc pentru că Moldova e casa mea. Chiar dacă e cam sărăcuță și cam jerpelită, e casa mea și e datoria mea să încerc să o fac mai bună, mai comodă.

O să fac tot posibilul să acumulez un bagaj cît mai mare de cunoștințe pe care o să le aduc acasă și o sa încerc să le împărtășesc și altor oameni și să le aplicăm în parctică împreună. Pentru că asta este una dintre căile pe care Europa poate veni în Moldova.

Trebuie doar niște timp și oleacă de lucru.

***

Următorul set de răspunsuri va fi despre referendum, scuarul Cehov și alte lucruri foarte importante.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Scrisoare deschisă către Dorin Chirtoacă

Dragă Dorin, 
 
Vin cu această adresare către tine pentru că nu am ocazia să te întîlnesc în emisiunile de dezbateri, de la care erai nelipsit cîndva și nici nu imi răspunzi la cometariile și mesajele pe facebook. Sper că vei afla de ea prin intermediul presei, așa cum faci tu de obicei cînd ești impus să recunoști că știi ceva ce nu îți convine. 
 
Dragă Dorin, 
 
Prin intermediul acestei scrisori, vreau să îți spun că eu cred că tu ești un fricos și un laș. Acum, în aceste zile, se confirmă faptul că Dorin Chirtoacă, marele politician al politicii moldovenești, marele Primar al capitalei europene nu este decît un laș jalnic, un fricos care se ascunde dupa fusta lui Mihai Ghimpu și pantalonii lui Vlad Plahotniuc.
 
În loc sa ieși și să răspunzi în fața cetățenilor orașului pe care îl conduci, în loc să lupți într-o campanie de referendum și să învingi prin dezbateri și întîlniri cu cetățenii, așa cum a făcut-o cîndva Traian Băsescu, tu  umbli cu recursuri și recuzări în instanțe și te milogești la sediul PD ca să fie schimbat completul de judecători sau măcar sa se mai tragă de timp, ca noi să nu reușim să colectăm semnăturile în termenul necesar pentru organizarea acestuia la 30 octombrie. 
 
Dragă Dorin,
 
Acum se confirmă că imaginea ta de mare lider politic cu care ai amăgit cîndva tineretul, inclusiv și pe mine, nu era decît o mască. O mască după care se ascundea și se mai ascunde încă un tînăr complexat și atît de frustrat încît a decis că poate conduce un municipiu de aproape 1 milion de oameni, fără a avea nici experiență de muncă, nici practică de viață și nici cunoștințe în domeniu.
 
Din acest motiv Dorine, vreau să recunosc public că îmi pare rău pentru fiecare zi pierdută în cele 5 campanii electorale, cînd împreună cu sute și mii de alți tineri, rupeam ghetele prin  satele Moldovei ca să te aducem pe tine în fruntea capitalei și a țării. 
 
Îmi pare rău pentru miile de tineri dezamăgiți definitiv în politică din cauza ta. Tineri care au crezut în tine și în noua generație de politicieni. Tineri care au plecat din partid și din viața politică cu o tristețe în ochi și o mare dezamăgire în suflet.
 
13988051_10154568509148949_5800657808952257354_o
 
Dar cel mai mult imi pare rău că noi toți ți-am încredințat orașul Chișinău. Orașul în care trebuia să renască elita intelectuală a Moldovei, dar care a devenit un mare coșmar pentru tinerii inteligenți și cu perspectivă. În 9 ani de administrare a acestui oraș ai făcut tot posibilul ca ei să plece de aici.
 
Ai ruinat definitiv spațiile publice și infrastructura pietonală, ca tinerii părinți să nu iși mai poată plimba copii cu căruciorul prin oraș.
Ai permis degradarea și defrișarea zonelor verzi și demolarea centrului istoric, pentru ca prietenii tăi de partid să își poată dezvolta afacerile imobiliare.
Ai compromis toate proiectele de dezvoltare urbană de la Lacul Valea Morilor pînă la strada pietonală și de la reparația străzilor din oraș pînă la programul ”Prima Casă”.
Ai degradat și, pe alocuri, falimentat marile întreprinderi municipale care puteau aduce bani în bugetul acestui oraș: Parcul Urban de Autobuze, RTEC, Edilitate, Exdrupo, Semafor Service, Ziarul municipal ”Capitala”.
Ai permis înghițirea aparatului Primăriei de către caracatița corupției condusă din biroul unchiului și șefului de partid Mihai Ghimpu și ai compromis definitiv Primăria în ochii cetățenilor.
Ai permis înstrăinarea patrimoniului municipal: terenuri, clădiri, încăperi, parcuri, lacuri au încăput pe mîna clientelei de partid și a familiei.
Ai alungat definitiv din primărie transparența, participativitatea cetățenilor și colaborarea cu societatea civilă.
Ai transformat Primăria Chișinău în cea mai coruptă, ineficientă și incompetentă instituție publică din Republica Moldova și ascunzi toată această mizerie după perdeaua de fum a ”capitalei europene”, concept pe care l-ai compromis definitiv în ochii chișinăuienilor, așa cum întreg partidul vostru a compromis conceptul de ”liberalism” în ochii moldovenilor.
 
 
Știi ce, Dorin, o să îți spun un lucru pe care îl știe întreg Partidul Liberal. Toți în afară de tine. Ultimile două scrutine tu nici măcar nu le-ai cîștigat. În 2011 te-au ajutat colegii credincioși falsificînd buletine pe la Durlești și Rîșcani iar în 2015 colegii de alianță ”democratică” ți-au desenat niște voturi, ca să salveze ”cursul eruropean”. Iar toată campania ta s-a construit nu pe succesele și meritele de la Primărie ci pe frica pe care ați băgat-o în oameni că ”vine Putin”. 
 
IMAG2030
 
 
Și acum, cînd noi, cei nemulțumiți, dezamăgiți, supărați, obijduiți și necăjiți de tot ce faci tu cu acest oraș, ne-am revendicat dreptul nostru cetățenesc de a organiza un referendum local, tu vii și spui că înregistrarea unui grup de inițiativă de către judecată este ilegală și nefondată?
 
Cînd noi încercăm să supunem unui vot democratic de blam toată activitatea ta și a echipei tale în oraș, tu vii și ne spui că nu avem dreptul?
 
Cînd noi vrem să organizăm referendumul în ziua alegerilor prezidențiale ca să economisim bani, tu faci tot posibilul să nu ne încadrăm în termeni și să îl organizăm la primăvară, separat?
 
Cînd știi că Apelul nu va accepta recursul tău pentru că e nefondat și neargumentat, ceri recuzarea judecătorului și mergi la sediul PD să ceri un alt complet de judecători?
 
Cum se numește așa comportament Dorine? Cine ești tu după asta? 
 
Dacă ai avea măcar pic de respect de sine și măcar un strop de bărbăție, ai accepta acest referendum și ai ieși să răspunzi pentru propriile decizii. Însă se pare că nu au mai rămas bărbați politicieni în Partidul Liberal.  Femeile-politicieni din Partidul Liberal sunt mai curajoase decît politicienii-bărbați de acolo (această frază nu pretinde o conotație sexistă).
 
Să știi, dragă Dorin, că timpurile vor trece, lucrurile se vor schimba, umbrelele vor dispărea cum au și apărut și va veni o vreme cînd va trebui să răspunzi pentru tot, în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu.
 
Succes și putere îți doresc. Pentru că vei avea nevoie de ele. 
Victor Chironda,
Președintele Grupului de Inițiativă
pentru organizarea referendumului local
de revocare a Primarului mun. Chișinău. 
 
****
 
P.S
Dacă nu ești de acord cu cele expuse și ai o replică, te invit la o dezbatere publică, să discutăm civilizat despre orașul Chișinău.
Dacă nu  – ne vedem la referendum.
 
 
Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post

Byvictor

Teoria pistelor pentru biciclete și tragedia pavajului rectangular

Am observat ieri că chișinăuienii au descoperit pentru sine fenomenul ”pistelor pentru biciclete” iar facebookul moldovenesc este puternic zguduit de argumentele ”specialiștilor” în amenajare urbană care, prin coincidență, sunt membri sau simpatizanți ai Partidului Liberal și ai primarului Dorin Chirtoacă.

Ca să nu le răspund la fiecare în parte în comentarii am scris această postare.

***

Ca să înțelegem cum trebuie să arate o pistă pentru bicicliști trebuie în primul rînd să înțelegem care este sensul și predestinația acesteia.

Pentru ce avem nevoie de biciclete?

Călătoria cu bicicleta are nu doar funcție distractiv-sportivă. Orașele moderne au înțeles că bicicleta este un mijloc de transport foarte comod și eficient în condițiile urbane, care poate asigura pînă la 40% din traficul urban, determinînd astfel o scădere serioasă a presiunii pe rețelele rutiere.

În oraș, pe distanțe scurte și medii, bicicleta este mijlocul ideal de transport. În state precum Olanda mai mult de 31% de locuitori folosesc bicicleta în calitate de mijloc principal de deplasare. Iar în orașe ca  Amsterdam sau Copenhaga (Danemarca) această cifră trece de 40%.

Bicicleta este mai ieftină decît automobilul, ocupă mult mai puțin spațiu, nu emană gaze de eșapament și îmbunătățește starea fizică a celui ce o folosește.  Astfel, în orașele europene, bicicleta devine un concurent serios al transportului privat, ba chiar și a celui public.

Pentru orașele aglomerate, cu probleme ecologice, cu probleme de trafic și cu bugete limitate, folosirea masivă a bicicletelor de către populație e o adevărată scăpare.

Dar pentru asta bicicliștii au nevoie de două condiții: comoditate și securitate.

Care e sensul pistelor pentru bicicliști?

În lume există două feluri de utilizare a biciletei în calitate de transport:

Vehicular cycling (bicycle driving) care presupune conducerea bicicletei pe carosabil, în conformitate cu regulile de circulație rutieră. În acest tip de conducere, bicicliștii sunt parte a fluxului de transport rutier și se conformează acelorași reguli de trafic.

Această abordare nu necesită investiții în infrastructura rutieră și nu presupune condiții speciale pentru bicicliști.

Partea slabă a metodei este că ea necesită o pregătire fizică bună a biciclistului (ca să se încadreze în viteza medie de 30-40 km/h de circulație pe carosabil și  nu asigură deloc securitatea bicicliștilor în trafic.

Foarte des bicicliștii ajung în așa situație:

13164228_895676783876389_4628137243072073433_n

Biciclistul Victor Bunescu după o intersecție nereușită cu un automobil

O altă metodă de utilizare a bicicletei în oraș este Segregated cycling care nu presupune ca bicicliștii și transportul motorizat să împartă același carosabil ci prevede o infrastructură specială pentru bicicliști.

Cycling infrastructure se referă la toată infrastructura pe care o pot folosi bicicliștii în oraș: rețeaua de străzi, trotuare, benzi și mai ales de piste separate pentru biciclete unde transportul motorizat nu are acces fizic.

Acum, că ne-am clarificat cu teoria, să trecem la partea tehnică.

Cum se face corect o pistă separată pentru biciclete?

Principiile de bază pentru amenajarea pistelor separate pentru biciclete (cycle tracks sau protected bike lanes) sunt următoarele:

 

  • Pistele sunt desemnate printr-o dungă albă, simbolul bicicletei și semne rutiere care atenționează că porțiunea respectivă de carosabil este destinată exclusiv bicicletelor.
  • Pistele pentru biciclete permit bicicliștilor să călătorească cu viteza preferată și facilitează o circulație și un comportament predictibil în interacțiunea dintre bicicliști, automobiliști și pietoni.
  • O pistă pentru biciclete este poziționată adiacent liniilor de carosabil pentru transportul motorizat și urmează aceeași direcție a fluxului de transport.
  • Pista pentru bicicliști are tradițional între 1,2 m și 1,8 m lățime (întro direcție) și e separată prin bariere fizice de transportul parcat sau aflat în circulație, pentru a crește senzația de confort și securitate a bicicliștilor și a asigura imposibilitatea parcării automobilelor pe pistă.
  • Pistele separate pentru biciclete reprezintă porțiuni de carosabil sau trotuar care sunt separate prin bariere fizice precum automobile parcate, stîlpi sau pavele.
  • Pistele separate pentru bicicliști sunt distincte de trotuar și pot avea sens unic sau sens dublu.
  • Folosirea marcajului sau a materialelor de altă culoare sau structură pentru accentuarea pistei asigură creșterea vizibilității pistei însă, fără barierele de separare fizică nu asigură securitatea necesară.

Aceasta este cea mai maree greșeală a autorităților care se apucă de amenajat piste pentru biciclete. Fie că le traseză cu vopsea, fie că le delimitează cu pavaj de altă culoare, uită de delimitarea fizică (asta se întîmplă și în orașe europene).

Acest fapt pune bicicliștii în conflict cu șoferii sau cu pietonii, din cauza diferențelor de viteză.

Iată un caz cînd utilizatorii de transport alternativ (penny board) nu au împărțit pista pentru bicicliști (da, ei tot au dreptul sa o folosească) cu pietonii:

În varianta ideală pistele pentru bicicliști arată așa:

Observați cum pista pentru biciclete este separată fizic, prin spații verzi de transportul motorizat, de automobile parcate dar și de trotuarele pentru pietoni.

În unele cazuri separarea de fluxul de transport se face prin intermediul benzii pentru parcarea automobilelor iar de pietoni printr-un rînd de arbori:

6964719043_8681c45a82_b

 

Pentru proiectarea și construcția pistelor separate pentru bicicliști există ghiduri speciale, elaborate de specialiști în colaborare cu asociații de  bicicliști. E suficient să știi limba engleză și să ai acces la internet (da, stimați colaboratori ai primăriei, internetul poate fi folosit nu numai pentru a comenta pe facebook ci și pentru a afla mai multe despre lumea înconjurătoare).

Urban Street Design Guide” spre exemplu, ne arată cum pot fi reconstruite bulevardele centrale, în conformitate cu principiile moderne de urbanism și arhitectură urbană:

Screenshot

Mai multe detalii despre cum arată diferite tipuri de piste și cum NU trebuie de amenajat acete piste puteți citi la Varlamov.

***

Spre regret, Primăria Chișinău refuză categoric să înțeleagă că afară e anul 2016 iar sintagma ”oraș european” presupune nu doar credite luate de la structurile europene ci  și standarde europene de construcție și amenajare urbană.

În viziunea lor o pistă pentru bicicliști arată cam așa:

1

Iar la reproșurile noastre Pretorul Sectorului Centru răspunde următoarele:

Domnule Pretor,  nu doar pavajul e rectangular. Aceeași formă au capurile oamenilor care gestionază renovarea bul. Ștefan cel Mare și mîinile celor care realizează lucrările.

Chiar dacă o să găsiți formula de a face curbe din pavaj rectangular asta nu o să schimbe cu nimic situația.

Pista voastră nu va fi decît o fîșie de pavaj de altă culoare, care va asigura internetul moldovenesc cu un nou val de poze și glume pe seama incompetenței de care dă dovadă Primăria Chișinău.

Dacă strada pietonală nu v-o fost de învățătură.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post