Oamenii de cultură vs cultura spațiilor publice

Locuitorii orașului Chișinău sunt deprinși cu faptul că oamenii de afaceri în domeniul construcțiilor sistematic încearcă (și cel mai des le reușește) să pună mîna pe vre-un colț de parc sau scuar public ca să construiască acolo o benzinărie, niște oficii sau apartamente. 

Însă de la o vreme, și reprezentanții altor domenii de activitate nu se rușinează să atenteze la spațiile publice municipale. Astăzi vorbim despre oamenii de cultură.

Abia am reușit să salvăm Scuarul Ghibu de planurile directorului Muzeului Național de Arte, că Primăria Chișinău ne bucură cu încă un proiect de ”valorificare” a spațiului public din oraș. De această dată beneficiarii proiectului sunt  reprezentanții Asociației Obștești Cultural -Artistice ”LĂUTARII” (în frunte cu maestrul Nicolae Botgros). 

De la Feroviari la Lăutari

Conform saitului Primăriei Chișinău, la 24 august 2017, vor avea loc consultării publice asupra Proiectului „Planul Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral 0100104017 din str. Vorniceni”. 

Este vorba despre acest spațiu, în spatele Palatului de Cultură al Feroviarilor.

Conform informației publicate, AO ”Lăutarii”  își propune să  construiască două blocuri locative cu 9 etaje (S+P+7E) și un ”obiectiv cultural” de tip oficii cu 6 etaje  (D+P+4E). 

Din informația publicată în presă aflăm că în noiembrie 2007, în timpul guvernării conduse de Vasile Tarlev, Asociației Obștești Cultural -Artistice „Lăutarii” i-a fost atribuit, „în scopul promovării valorilor culturale, cu titlu gratuit, sectorul de teren, proprietate publică a statului, cu suprafaţa de 0,2754 ha (din terenul aparţinând Palatului de Cultură al Feroviarilor). Aici puteți vedea această minunată hotărâre de Guvern. 

Nu voi discuta aici despre rezonabilitatea deciziei de a lua o bucată de teren dintr-o proprietate a statului și de a o dona către o Asociație Obștească. Miniștrii și Premierii Republicii Moldova mereu au crezut și cred că funcțiile în care se află le dau dreptul să se comporte ca voievozii medievali, care puteau dona moșii și pământ după bunul lor plac. 

Nici nu voi pune în discuție meritele maestrului Botgros și a formației ”Lăutarii”. Cu siguranță că acești oameni merită mai mult decît atît, pentru cîte au făcut pentru țara noastră. 

Însă dacă analizăm lucrurile din perspectiva dezvoltării urbane, putem observa că o intenție bună s-a transformat într-un abuz asupra spațiului public urban. 

Ansamblul arhitectural sacrificat 

Dacă analizăm zona respectivă de la înălțime, putem observa ușor că spațiul cu pricina este parte componentă a ansamblului arhitectural a Palatului Feroviarilor. Orice arhitect sau urbanist vă poate spune că spațiul din jurul unei clădiri, mai ales a unui Palat de Cultură, este nu mai puțin important decît clădirea.

Ansamblurile arhitecturale sunt parte inseparabilă a imaginii unui oraș. Clădirile într-un ansamblu arhitectural sunt ca instrumentele într-un ansablu muzical, care sună împreună creând un întreg, o melodie. Aranjarea clădirilor într-un ansamblu cu infrastructura urbană și cu elementele de peisaj crează un mediu urban confortabil, frumos și armonios. 

Așa au planificat arhitecții și spațiul public din preajma Palatului Feroviarilor. Triunghiul format de strada Fîntînilor, bd. Decebal și str. Vorniceni forma un spațiu întreg și se afla în proprietate publică. 

În urma Hotărîrii Guvernului Nr. 1260 din 19.11.2007 scuarul dintre clădirea Palatului și str. Vorniceni este transmis în folosinţa Asociaţiei cultural-artistice “Lăutarii”, terenul din jurul Palatului Feroviarilor este parcelat, iar scuarului cu pricina i se atribuie număr cadastral aparte, cu schimbarea codtip-ului din ”industrial” în ”teren individual”.

”Ok, și ce probleme?” o să mă întrebați. Dacă tot li s-a alocat Lăutarilor spațiu pentru centru de cultură, de ce să nu îl construiasca? Formația merită să aibă un sediu administrativ sau o sală pentru repetiții. 

Sigur că merită. Însă sunt cîteva probleme cu acest proeict. 

Problema 1: Blocuri de locuit

Conform textului Hotărîrii, terenul este alocat ”pentru construcţia unui ”obiect de menire social-culturală” nu și a blocurilor locative. 

Însă, conform proiectului propus spre dezbateri publice, 2/3 din spațiul alocat este dedicat blocurilor de locuit cu 9 etaje (S+P+7E). În caz că AO ”Lăutarii” vor construi în acest spațiu blocuri de locuit, ei vor încălca normele stabilite prin PUG (Planul Urbanistic General) și Regulamentul Local de Urbanism al or. Chișinău. Pentru a evita acest lucru, autorii proiectului propun un nou PUZ (Plan Urbanistic Zonal) în care propun modificarea codului zonei respective.

Problema 2: Regimul de înălțime

De asemenea estet modificată și zonificarea funcțională a spațiului. Noul Plan de Urbanism Zonal (PUZ), elaborat și propus de SRL ”Prestigiu W Proeict” din ”spațiu verde/public” care este de facto, în noul PUZ terenul devine ”Zonă locativă cu regim ridicat de înălțime”.

Proiectul propune ca din zonă cu cod C3 (comercială generală) terenul să devină zona cu cod R6 (funcții rezidențiale cu densitate medie).

Conform Regulamentului Local de Urbanism al or. Chișinău, zona cu cod R6 permite construcția de clădiri locative cu 4-10 etaje. Modificarea codului permite automat schimbarea regimului de înălțime în acestă zonă. Iar așa cum proiectul propune construcția a 9 nivele, Palatul Feroviarilor va înceta să fie clădirea dominantă în zonă, fapt care va omorî definitiv ansamblul arhitectural al zonei. 

În rezultat vom avea ori un bloc locativ cu un Palat de Cultură în curte, ori un Palat de Cultură cu niște blocuri în curte. Ambele situații încalcă normele și principiile de planificare urbană și presupun un risc înalt de generare a conflictelor între locatari și administrația Palatului. 

Este interesant și faptul că fiind solicitat de JURNAL de Chișinău, maestrul Nicolae Botgros a negat că ar fi vorba de clădiri cu 9 etaje. Potrivit maestrului, noua construcție „va fi de până la patru etaje, nu mai mult”. Foarte stranie afirmație în situația cînd proiectul de PUZ este deja elaborat și propus de către Primărie spre dezbateri publice. 

Problema 3: Aglomerarea zonei

Conform Proeictului prezentat, întregul complex va conține 70 de apartamente. Dacă în fiecare apartement locuiesc, în medie 2 persoane, în final zona va fi populată adițional cu minimum150-200 de oameni. 

Marea majoritate din noii locuitori vor deține automobile, iar asta înseamnă o presiune sporită pe traficul din zonă cu 100-150 de automobile. Deși proiectul presupune construcția a 43 de locuri de parcare subterane, nu știm dacă locurile de parcare vor veni la pachet cu apartamentele. După practica acuală, locurile de parcare se vînd separat, iar oamenii preferă să parcheze mașinile pe trotuare, gazoane și în stradă decît să cumpere un loc de parcare subterană. 

Problema 4: Defrișarea spațiului verde

Spațiul verde existent în acest scuar face parte din coridorul verde care este prevăzut de Planului Urbanistic General al or. Chișinău. Construcția complexului propus în acest proiect înseamnă pur și simplu defrișarea copacilor și anihilarea spațiului verde. 

„Schema coridoarelor ecologice prezentată pentru orașul Chișinău, din start, exclude construcția acestor clădiri, pentru că acestea ar fi ca un zid pentru curenții de aer și ar împiedica circulația liberă a lor. Deja sunt clădiri lângă barajul lacului care împiedică curenții de aer, dar asta nu înseamnă că trebuie să înrăutățim situația și mai mult. Acest coridor ecologic trebuie să existe, nemaivorbind de faptul că acolo este și zona verde a Palatului Feroviarilor”.

Anatoli Gordeev, ex-arhitect-șef al Chișinăului, pentru Jurnal de Chișinau

Care ar fi soluția?

Ceea ce face Primăria Chișinău în ultimii ani se numește ”urban infill”  (Уплотнительная застройка) care înseamnă valorificarea terenului dintre construcțiile existente pentru construcția noilor clădiri.

Este o practică acceptată în dezvoltarea urbană și practicată în unele orașe care nu au posibilitatea de extindere din cauze geografice, administrative, sau economice. Însă, în mod normal, clădirile locative se inserează între clădiri locative iar cele comerciale/administrative în spațiul dintre clădiri cu aceleași destinații. În plus, aceasta este o operație foarte complicată, care presupune o planificare detaliată și un lucru minuțios de proiectare pentru a asigura încadrarea adecvată a noii construcții în ansamblul arhitectural existent. 

În cazul proiectului examinat, există mari dubii că acesta nu va afecta spațiul din jur și nu va genera problemele descrise mai sus. La ceastă etapă întreg proiectul seamănă cu o schemă de ”valorificare” ilegală a terenurilor din centrul orașului, cînd, sub pretextul construcției unui centrul cultural/centru se construiesc cîteva blocuri de locuit care ulterior se ”valorifică” sub formă de apartamente vîndute la preț de piață. 

Cît ține de construcția noilor blocuri locative, Planul Urbanistic General existent prevede extinderea orașului cu alocarea unor zone speciale la Buiucani, la Ciocana, la Poșta Veche și la Botanica. Însă Primăria preferă să acorde permisiuni de construcție în zona centrală a orașului în detrimentul spațiilor publice, spațiilor verzi, scuarurilor și a clădirilor administrative/culturale.

Dacă Primăria va permite construcția acestor blocuri în curtea Palatului Feroviarilor, aceasta va fi încă o decizie regretabilă a funcționarilor municipali și încă un pas spre degradarea infrastructurii și a spațiului public al capitalei. Fiecare arhitect înțelege foarte bine că  de adoptare a PUZ-uri care contravin prevederilor PUG-ului este una nocivă și generează foarte multe probleme în dezvoltarea sustenabilă a orașului. 

Nu spune nimeni că Lăutarii nu merită teren sau apartamente. Este important ca oamenii de cultură să fie remunerați conform meritelor. Însă decizia de a le acorda un teren din contul Paltului Feroviarilor este o greșeală iar construcția blocurilor de locuit e un abuz asupra spațiului public. Este regretabil faptul că acest ansamblu artistic încearcă să își rezolve problemele locative din contul spațiului public urban.

O soluție în această situație ar fi ca Guvernul RM să aloce un nou teren pentru AO ”Lăutarii”, cu permisiunea construcției blocurilor de locuit. Însă acest spațiu nu trebuie să fie sacrificat din contul spațiului public urban și să nu contravină cu prevederile PUG-ului.

Iar Primăria, dacă chiar dorește să valorifice acest spațiu, să revitalizeze spațiul verde, să amenajeze un teren de joc pentru copii și niște bănci urbane. 

După dezbaterile publice din 24 august, vom vedea ce este mai important pentru funcționarii din primărie și oamenii de cultură din AO ”Lăutarii”: apartamentele sau cultura spațiului public. 

***

P.S.

După publicarea articolului mi s-a comunicat că de construcția clădirilor se va ocupa una dintre companiile deputatului liberal Iurie Dîrda. Există un contract între Botgros și Dîrda care presupune că șeful Lăutarilor va primi cîteva apartamente și ”centrul cultural” iar restul apartamentelor vor reveni companiei de construcții.

Dacă această informație este adevărată, lucrurile sunt mult mai triste decît presupuneam inițial. Sper că organele abilitate se vor sesiza și vor clarifica această situație. 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post