Proiectul Cosmos 2 și dopul de la Valea Morilor

Ce ai zice dacă ai avea posibilitatea să te deplasezi dintr-un capăt în altul al orașului Chișinău fără a ieși din parc?

Da, ai înțeles corect. Nu din mașină, ci din PARC.

Cum ar fi să poți intra pe jos sau cu bicicleta în parc la Ciocana și să ieși undeva la Buiucani, fără a intersecta străzi, trotuare, poduri și noduri rutiere?

Să pedalezi sau să mergi, singur sau cu un cărucior cu copil pe cărări asfaltate, fără praguri și denivelări. Să mergi prin oraș sub umbra răcoroasă a copacilor, ascultînd ciripitul păsărilor. Departe de gaze de eșapament, cloaxoane și mașini parcate pe trotuare. Ar fi fain, nu?

Deși sună a science-fiction, o astfel de posibilitate există.

Green crossing

Orașul Chișinău are foarte multe parcuri și zone verzi, amplasate destul de aproape una de alta. Tot ce lipsește sunt niște coridoare verzi între ele.

Practica organizării coridoarelor verzi în orașe vine din domeniul silviculturii și protecției animalelor sălbatice. În timpul migrației sau vînătorii, multe specii de animale erau omorîte de automobile, cînd încercau să traverseze autobanele și șoselele mari. Pentru asta au fost inventate pasajele verzi, care asigură trecerea sigură a animalelor (și plantelor) dintr-o zonă verde în alta.

Unul din principiile proiectării orașelor moderne care spune că ”Orașele sunt ecosisteme de oameni, natură și infrastructură”. Astfel, proiectanții se gîndesc la toate trei elemente atunci cînd lucrează la planificarea urbană.

De la coridoarele verzi din Holbaek…

Cîțiva ani în urmă, un grup de arhitecți danezi au realizat un astfel de proiect în orașul Holbaek, nu departe de Copenhaga. Ei au creat o serie de coridoare sau fîșii verzi între clădiri care trec chiar prin spațiile urbane dens populate.

La rețeaua verde din Barcelona

Credeți că orașul Barcelona este perfect? Încă nu.

Barcelona are un plan.  ”BCN2020_GreenInfraestructureBiodiversityPlan”.

Conform acestui plan, pînă în 2020 orașul urmează să creeze coridoare verzi (scuaruri, parcuri, alei, străzi verzi) care să unească toate spațiile verzi existente într-o adevărată pînză de spații verzi pe suprafața întregului oraș.

”Barcelona Green Infrastructure and Biodiversity Plan 2020 prevede crearea unui model de rețea verde într-un oraș unde elementele verzi nu au rol ornamental  dar mai degrabă un rol autentic de infrastructură.” spune Toni Pujol, Ofițer de Mediu în Consiliul Orășenesc.

Așa arată toate spațiile verzi din Barcelona la moment. Care acolo este cel mai verde oraș de pe planetă? 🙂

Toate aceste spații verzi se prevăd a fi unite prin niște coridoare verzi

care cu tot cu infrastructura adiacentă vor arăta cam așa

coridoarele verzi sunt arătate prin linii punctate. zona sură din jurul lor e spațiul adiacent, cu un grad sporit de înverzire.

”Coridoarele verzi sunt instrumente pentru realizarea conectivității, definite în cadrul țesutului urban ca centuri cu vegetație abundentă unde pietonii și cicliștii au prioritate totală. Aceste centuri trebuie să asigure conectarea diferitor ”pete” verzi din oraș, datorită structurii lor naturale, vegetației dense și suprafețelor permeabile.” se spune în BCN Green Infrastructure Biodiversity Plan 2020.

Această rețea are drept scop asigurarea unei infrastructuri ecologice durabile și funcționale. Coridoarele verzi ies în evidență prin calitatea vizuală cît și prin oportunitățile de plimbare sau de odihnă. Ele fac orașul mai plăcut, oferă habitate atrăgătoare pentru flora și fauna locală și stimulează beneficiile sociale și de mediu. În consecință, coridoarele verzi joacă un rol strategic în dezvoltarea unui oraș sănătos și ecologic.

Și alte orașe tind să implementeze practica împletirii infrastructurii tehnologice cu cea ecologică.

Orașul Lisabona, prin proiectul”Lisbon Biodiversity 2020″ își propune să protejeze și să consolideze biodiversitatea orașului. 18% din suprafața orașului sunt constituite din suprafețe seminaturale.

Orașul Melbourne, prin proiectul ”Melbourne Growth Cooridors” își propune să asigure suficientă infrastructură verde pentru o populație de peste 6 milioane de oameni, în următorii 30 de ani.

Așa vor arăta aceste spații de la înălțimea pietonului

Chișinau Green Infrastructure Plan 2200

Da, l-am numit ”2200” pentru că deși e relativ ușor de realizat, nu cred că acest oraș va avea parte de un asemenea plan mai devreme de anul 2200.

Cam așa arată harta spațiilor verzi mari din Chișinău

Toate parcurile și scuarurile mari ar putea fi conectate prin coridoare verzi realizate din contul unor străzi sau prin pasaje supra/subterane.

Parcurile mari de la Ciocana, Rîșcani, Buiucani, Botanica și Centru ar putea fi interconectate prin niște coridoare verzi cu trotuare, piste pentru bicicliști și infrastructură publică urbană.

Acest proiect ar putea începe acolo unde sunt cele mai populate și frecventate spații verzi din oraș (cercul roșu).

Trebuie să fii miop ca uitîndu-te la hartă să nu vezi că parcurile Valea Morilor și Dendrarium constituie un ecosistem integru, separat doar de str. Vasile Lupu.

Unirea acestor două spații ar însemna atit crearea unui mare spațiu verde în oraș cît și o cale alternativă de circulație dintre Buiucani și Centru.  Să construiești un pasaj verde deasupra sau sub carosabilul străzi este o chestiune tehnică. Trebuie doar să vrei.

De aici ar putea porni și extinde, cu timpul, o rețea de coridoare verzi care să unească toate spațiile verzi din oraș între ele.

Însă acest proiect deja e tare puțin probabil. Pentru că din lipsa de viziune și cunoștință, Primăria Chișinău deja a vîndut pe bănuți terenul care putea uni cele două parcuri.

Dopul

Recent,  în cadrul Consiliului Municipal Chișinău a fost votată în unanimitate acțiunea de privatizare a terenului din strada Vasile Lupu, în vecinătatea parcului „Valea Morilor” pentru construirea unui complex sportiv de tenis de către Asociația Obștească Tenis Club „PROFI-SPORT”.

Decizie CMC teren valea Morilor

În anul 2003, terenul respectiv a fost atribuit A.O. Tenis Club „PROFI-SPORT”, iar pe parcursul anilor, Primăria municipiului Chișinău a emis certificat de urbanism și autorizație de construire a complexului sportiv.

Deși, potrivit Ministerului Justiției, “scopul construcției este de a promova tenisul, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor între copii, adolescenţi, studenţi, profesori, veterani şi alte categorii de populaţie”, nimeni din jucătorii profesioniști sau amatori de tenis nu a auzit niciodată de această asociație.

Printre apărătorii proiectului se numără consilierul municipal din partea PCRM Vasile Chirtoca dar și consilierul neafiliat Ion Ștefăniță. Domnul Chirtoca chiar a făcut și un interviu în care ne spune și niște detalii despre acest complex sportiv:

”Președintele comisiei de profil care a propus această chestiune spre examinare și proprietarii proiectului care au investit în elaborarea lui 2 milioane de lei afirmă că complexul va include corturi de tenis, un bazin acoperit de 25 m cu tribune pentru a putea organiza competiții sportive (cu părere de rău, în Chișinău nu au rămas asemenea bazine), un hotel cu 25 de locuri, cu săli de conferință și restaurant. Acest edificiu nu va depăși patru niveluri cu mansarda, se potrivește bine cu peisajul și este inclus în Planul general.” spune Vasile Chirtoca.

Din cîte înțelegem, ceea ce urmează să apară în parcul public al orașului este un complex sportiv privat de elită, pentru că la astfel de instituții private, prețul abonamentelor se ridică de la 200 euro/lună în sus.

Care sunt beneficiile pe care le obțin chișinăuienii simpli din acest proiect nu e clar. De asemenea, nimeni din apărătorii proiectului nu ne explică de ce acest complex sportiv trebuie să fie construit anume la Valea Morilor. Mai ales că potențialii vizitatori ai viitorului complex nu vor veni acolo pe jos sau cu troleibuzul, iar asta înseamnă încă o presiune pe zonă, așa cum parcări subterante în Chișinău nu e la modă de construit.

După ce au apărut mai multe semne de întrebare, unii consilieru municipali au anunțat că își retrag voturile și cer reexaminarea subiectului. Știind cum au loc lucrurile cu justiția în această țară, se pară că retragerea voturilor nu va ajuta prea mult.

Detalii

Acesta este planul lotului acceptat pentru vinzare-cumpărare:

Așa arată el pe teren. Chestiilea alea pătrate îs ”obiectivul privat” iar pătratul albastru este ”terenul aferent”. În realitate acolo sunt niște blocuri de beton puse de formă, anume pentru a putea solicita privatizarea terenului aferent 🙂

Trebuie să menționăm că acea bucată albastră era unica porțiune de pământ din acel perimetru care încă nu era privată, conform datelor de la cadastru. Conform saitului geoportal.md, toate terenurile cu verde au statut de ”teren individual”.

Printr-o ”simplă coincidență” s-ar putea ca celelalte terenuri, din jurul complexului, să fie cumpărate de la proprietarii actuali, apoi consolidate într-un teren mare și frumos cu o suprafață de 1,3 hectare. Tare bun loc ar mai fi pentru un complex de blocuri locative cu denumirea gen ”Belle View Garden Lux House”  🙂

Acest gen de scheme lucrează simplu. Se ia certificat de urbanism pentru un proiect pe care e desenată o corabie cosmică de genul celei prezentate de dl. Chirtoca. Apoi se introduc niște modificări în proiect. Apoi se avizează. Apoi iar se mai fac niște modificări. Apoi iar se avizează.  Și tot așa, pînă din proiectul inițial nu mai rămîine nimic.

Dar chiar dacă prezicerea mea nu se va realiza, și acest complex va fi construit, el oricum nu va adăuga nimic acestui spațiu decît probleme. În schimb va fi un dop ideal care nu va mai permite niciodată reunirea celor două parcuri și dezvoltarea unei rețele de spații verzi în Chișinău. 

Prin construcția acestui complex, Lacul Valea Morilor va fi înconjurat definitiv și izolat de alte spații verzi, fapt care va face imposibilă nu numai migrarea animalelor și plantelor dar și circulația oamenilor fără automobile.

***

Coridoarele verzi ale Chișinăului sunt un proiect foarte real, foarte necesar dar utopic. Ca și proiectul lui Ion Grosu de valorificare a Chișinăului vechi sau ca și proiectul meu de valorificare a Stadionului Republican

Pentru că oamenii care administrează acum orașul și iau decizii trăiesc în altă lume. Iar între lumea lor și lumea noastră e un întreg cosmos. 

***

Acest material a fost scris pentru că cineva dintre consilieri a afirmat că ei au votat acest proiect pentru că ”nimeni nu a propus nimic mai bun” pentru spațiul respectiv.

Sigur că îmi dau seama că asta e doar o scuză. Însă noi ajungem în astfel de situații anume pentru că nimeni nu are o viziune asupra spațiilor nevalorificate din oraș, deși asta ar trebui să fie principala preocupare a Direcției de Arhitectură și a Arhitectului-Șef al orașului.

Anume din această cauză orașul pierde în fiecare an zeci de hectare de spații verzi, spații publice și terenuri municipale iar orașul se dezvoltă haotic. Pentru că nu există viziune. Și asta e foarte trist.

 

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post