Mahacikala – orașul înfrățit al Chișinăului

Orașe înfrățite sunt două orașe sau comune, care întrețin între ele legături strânse culturale și economice. De regulă orașele înfrățite aparțin de state diferite.

Chișinăul și capitala republicii autonome Daghestan, Federația Rusă nu au nici legături economice și nici culturale. În schimb seamănă ca două picături de apă.

Ca și Chișinăul, Mahacikala (ru. Махачкала) are o suprafață de circa 500 km² (cu tot cu suburbii), o populație de circa 600 mii de locuitori (oficial) și este capitală a unei republici (deși în componența FR).

Dar asemănările dintre aceste două orașe nu țin numai de date statistice. Ele arată exact la fel, din cauza acelorași probleme.

Bloggerul rus Varlamov călătorește prin orașele din Rusia și din afară și fiind pasionat de urbanism, realizează reportaje foto cu aspectele pozitive și cele negative ale orașelor. Acum cîțiva ani el a trecut și prin Chișinău.

Recent, Varlamov a publicat un reportaj din Mahacikala. Și în primele cîteva poze din articol am recunoscut… capitala Republicii Moldova. O să plasez aici doar cîteva poze care reflectă principalele probleme. Stânga – Mahacikala, dreapta – Chișinău.

1. Trotuare degradate din cauza construcțiilor ilegale

2. Zonele ”verzi” degradate de automobile și transformate în tranșee pentru pietoni

3. Acapararea trotuarelor de către automobile

4. Degradarea trotuarului din cauza parcărilor

5. Degradarea infrastructurii pietonale (guri de canalizare, treceri pietonale)

6. Drumuri murdare din cauza glodului transportat de roțile automobilelor de pe ”parcările” de pe zonele verzi

7. Parcări ilegale și pe alocuri porcești. ”My life – my rules”. De ce și nu?

Aceste probleme țin, în mare parte, de infrastructura pietonală. Dar nu lipsesc în Mahacikala nici construcțiile și pristroicile ilegale, nici clădirile moderne din ”steklopaket” și nici gunoiul aruncat la nimereală. Iar problema rutierelor în capitala Daghestanului e și mai gravă decît la noi.

Poze din Mahacikala:


***  

Ceea ce mi s-a părut mai interesant, este faptul că atît în Chișinău cît și în Mahacikala, nu doar problemele urbane sunt aceleași dar și sursele acestor probleme sunt similare.

 1. Orașul nu a fost planificat pentru 1 milion de oameni. Capacitatea de transportare a drumurilor, capacitatea masivelor locative, rețelele suberane, transportul public – toate au fost planificate în perioada sovietică pentru un număr de două ori mai mic de locuitori și de atunci nu a revenit nimeni asupra unei planificări strategice de dezvoltare. Iar astăzi ambele orașe suportă zilnic peste un milion de oameni, fapt care se răsfrînge asupra calității infrastructurii și asupra confortului urban. 

2. După destrămarea URSS, mulți locuitori ai ambelor capitale au plecat peste hotare, mai ales cei de alte naționalități (evreii, ruși, armeni, greci). Iar o dată cu ei a plecat și cultura vieții urbane. În locul acestora, în orașe au venit locuitorii provinciilor din preajmă, aducînd cu sine cultura și modul lor de trai. 

Astfel, locuitorii actuali ai acestor două capitale nu sunt orășeni decît în prima sau a doua generație. În rezultat avem fenomene tipice, de genul pristroicelor, săpării spațiilor verzi sau vopsirea cu var a copacilor.

3. În urma migrației de la sat la oraș, Chișinăul și Mahacikala au devenit suprapopulate. De aici și problemele cu parcările, cu construcțiile neautorizate și cu incultura în trafic. 

”Все горцы искали здесь лучшей жизни так, как умели. Хотели пробиться, взять от жизни всё. В итоге получился сумбур. Например, балконы самодельные лепят — просто на тебя подают в суд, платишь около 1000 рублей штрафа, и всё, экономия. А то, что это портит облик города, некрасиво и неправильно — никто здесь этого не понимают. Люди хотят уверенности и понятных правил, по которым можно играть, а пока здесь все живут по принципу «урви всё, что можешь”  Магомедрасул Магомедов – locuitor al orașului Mahacikala. 

4. Dar cea mai importantă cauză a acestor probleme de dezvoltare urbană este incapacitatea autorităților locale de a propune o alternativă, de a elabora o strategie de dezvoltare a orașului, de a mobiliza oamenii și de a îi incadra în niște norme comportamentale specifice unui oraș.

***

Orașe de genul capitalelor Moldovei și Daghestanului în spațiul post-sovietic sunt sute, poate chiar mii. Și toate au aceleași probleme. Dar unele dintre ele au reușit să facă primul pas: să le identifice și să propună soluții. Vezi exemplele din Vinnița, Lvov, Ivano-Frankovsk, Tallin, Riga sau Minsk la urma urmei. 

Toate orașele au probleme. Și nici unul niciodată nu are toți banii la dispoziție ca să le rezolve. Dar oamenii încearcă, schimbă, reformează, dezvoltă strategii, atrag investiții, luptă cu corupția și neprofesionalismul, implică comunitatea. 

Pentru că oamenii își iubesc orașele și pentru că le vor mai frumoase, mai comode și mai prietenoase locuitorilor și turiștilor. Și asta e cea mai mare motivație pentru a face o schimbare. 

P.S.
Am observat că articolul e foarte popular și că unii nu sunt de acord cu comparația făcută.

Eu vreau să concretizez, că textul de mai sus nu afirmă neapărat că Chișinăul e la fel de degradat ca și Mahacikala. Acolo situația e încă mai proastă ca în capitala Moldovei. 

Am subliniat, că orașele se asemănă mai mult după specificul și cauzalitatea problemelor cu care se confruntă. Dar dacă nu se vor lua măsuri în viitorul apropiat, Chișinăul riscă să se apropie și mai mult de capitala Daghestanului.

Deasemenea, acest articol nu este despre Chirtoacă. El e despre noi, despre chișinăuieni.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post