Spațiul care schimbă mentalitatea

Am participat recent la emisiunea Avangaraj de la Moldova1 unde am discutat despre pistele pentru biciclete, liniile galbene și alte fenomene interesante care se petrec în Chișinău.

Emisiunea integrală poate fi văzută aici:

***

Fotoarticolul meu despre Linia Galbenă a fost preluat și sharuit într-o veselie și probabil de asta lumea mă consideră versat în domeniu. Într-adevăr, problematica dezvoltării urbane mă interesează. Dar menționez că nu sunt nici expert, nici specialist în arhitectură, urbanism, inginerie sau design. Eu doar încerc să găsesc niște explicații la întrebările care imi apar de fiecare dată cînd merg prin oraș.

Eu sunt antropolog. Iar această știință are o ramură: antropologia urbană. Antropologia urbană crede că între cum trăiesc oamenii și cum acționează și gîndesc este o strînsă legătură. Cu alte cuvinte omul face spațiul iar spațiul face omul.

Eu cred în faptul că spațiile urbane amenajate corect ar stimula creșterea nivelului de cultură și civilizație a chișinăuienilor. Pentru că moldovanul nu își permite să arunce mucul de țigară pe o stradă din Roma sau Lisabona dar cu o plăcere sadică o face în Chișinău. Fix așa cu parcările, construcțiile ilegale și restul.

Amenajînd un spațiu, setînd niște reguli de comportament și avînd grijă ca oamenii să le respecte poți ”educa” oamenii care îl populează. Psihologii numesc asta ”Influenţele situaţionale în transformarea comportamentală a individului.” Știți voi, teoria ferestrelor sparte.

Cînd pui bare între carosabil și trotuar oamenii nu parchează pe trotuar. Pentru că nu au cum. Cînd faci trecere nivelată pentru pietoni mașinile nu au încotro decît să frîneze la intersecție, chiar dacă semaforul le oferă prioritate.Dacă amendezi  sistematic stăpînii cîinilor ei vor începe a strînge din urma acestora fecalele. Dacă pui felinare pe stradă și le întreții corect, acolo vor înceta să se mai adune ”gopnicii”.

pilonii fac imposibilă parcarea pe trotuare

Și așa mai departe.  Ca să fie curat, e mai ușor sistematic să faci curățenie, decît să umbli să ”schimbi mentalitatea” și să te jălui pe specificul conaționalilor tăi.

Rolul central în acest tip de abordare îi revine autorităților publice locale: Primarul și Primăria, Consiliul Municipal și Instituțiile de servicii publice din subordinea acestora. Oamenii din aceste instituții trebuie să înțeleagă că aflarea lor acolo are un sens care are trebui să se rezume la un scop mare – îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului.

***

În emisiune am afirmat că în Chișinău nu avem nici o trecere denivelată pentru pietoni. Dar totuși am găsit una. La Rîșcani, pe strada Bogdan Voievod, lîngă piața cu același nume.

Iată cum arată această minune urbanisitică:

IMG 6371

IMG 6375

IMG 6369

IMG 6374

Spre regret trecerea nu e nivelată cu trotuarul, fapt care crează anumite incomodități.

IMG 6376

Dar oricum e mai sigur pe ea decît pe carosabil.

IMG 6377

În teorie, șoferii trebuie să observe de departe denivelarea și să reducă viteza, indiferent dacă sunt sau nu pietoni, pentru a nu deteriora automobilul. O scădere a vitezei de la 60 km/h la 20 km/h reduce considerabil probabilitatea de tamponare a pietonului.

Dar trecerea noastră nu a avut demult parte de renovare. Din cauza marcajului șters, trecerea e greu observabilă. Dar oricum e mai bine decît o trecere la nivel cu carosabilulu. Iată cum reacționează șoferii cînd se apropie de trecerea denivelată:

Așa ar putea să arate o astfel de trecere:

sau așa:

În care dintre exemplele de mai jos oamenii s-ar simți mai bine și s-ar comporta mai civilizat?

imagine de la varlamov.me

Acest tip de trecere pentru pietoni determină cîteva schimbări de comportament:

1. Pietonii se simt în siguranță și traversează strada anume la trecerea pentru pietoni. Frica subconștientă de carosabil dispare și oamenii sunt determinați să circule mai mult pe jos sau cu bicicleta.

2. Șoferii sunt determinați fizic să frîneze la trecere de pietoni, fapt care le dezvoltă un reflex: să frîneze cînd văd semnul ”Trecere pentru pietoni” chiar și atunci cînd ea nu este denivelată.

3. Oamenii de la Direcția Transport din Primărie își dau seama că munca lor salvează vieți și ajută oamenii, fapt care îi stimulează să se gîndească mai mult la problemele orașului și mai puțin la valorificarea banilor.

În așa mod amenajarea spațiului determină schimbarea comportamentului. E o rețetă mult mai eficientă decît ”schimbarea mentalității”.

Please follow and like us:
20

Use Facebook to Comment on this Post